„Iuliu Maniu în dosarele poliţiei politice”

La 5 februarie 1953 se stingea din viaţă în închisoarea de la Sighet, fruntaşul politic al naţional-ţărăniştilor, Iuliu Maniu.

În arhivele fostei Securităţi, arhive moştenite în parte de la Direcţia de Siguranţă a statului, organ represiv al perioadei interbelice, iar astăzi gestionate de CNSAS, Iuliu Maniu figurează cu cel puţin 20 de dosare personale, destul de voluminoase în care un cititor răbdător poate reface firul existenţei politice şi civile a liderului ţărănist.

Pe lângă acestea, mai sunt alte o sută de dosare, da o sută în care pot fi parcurse şi etapele instrucţiei judiciare prin care au trecut membrii de vază ai acestui partid, după dizolvarea sa în vara anului 1947, cât şi cronologia procesului de la sfârşitul lunii octombrie şi sentinţele date.

Iuliu Maniu figura în dosare de urmărire şi supraveghere încă de la intrarea partidului său în opoziţie, în anul 1934. Este şi perioada în care se acutizează conflictul cu Suveranul, Carol al II-lea.

Intransigenţa lui Maniu îl stânjenea pe rege în urmărirea obiectivelor sale de suveran în devenire absolută, de adversar al partidelor politice, de instituire a unei autorităţi incontestabile de ordin monarhic.

Regele Carol al II-lea avea de fapt doi adversari redutabili: pe Corneliu Codreanu şi pe Iuliu Maniu. Separat, aceştia îi cereau printre altele respectarea regulilor democratice, dar şi renunţarea la viaţa sa duplicitară şi de contra model naţiunii, aventura cu amanta Elena Lupescu. O cerinţă ce l-a urmărit pe rege până la interzicerea partidelor, eliminarea adversarilor politici şi instituirea dictaturii regale.

Iuliu Maniu a mai fost pus sub observaţie şi în timpul regimului generalului Ion Antonescu. Chiar dacă până la un punct, liderul ţărănist, dar şi alţi oameni politici reprezentativi, din celelalte partide au spijinit acţiunea militară din Est după 22 iunie 1941 pentru recuperarea Basarabiei şi Nordului Bucovinei, după traversarea Nistrului de armatele române, Maniu şi Constantin Bebe Brătianu, Ion Mihalache, celălalt corifeu al naţional-ţărăniştilor, Constantin Titel Petrescu, social-democratul au făcut front comun împotriva mareşalului Antonescu, susţinând nu numai oprirea campaniei din Est, ci şi ieşirea noastră din război şi din alianţa cu Puterile Axei.

De altfel, dosarele instrumentate în epocă de Serviciul Special de Informaţii condus de Eugen Cristescu erau pline de rapoarte, adnotări şi procese verbale ori analize ale activităţii opoziţiei politice, contactelor cu reprezentanţii Aliaţilor, informări şi acţiuni punctuale.

Acest nucleu opoziţionist căruia i s-a adăugat şi reprezentantul PcdR prin Lucreţiu Pătrăşcanu l-au determinat pe tânărul rege Mihai I să-i aresteze la 23 august 1944 pe Ion şi Mihai Antonescu, o lovitură de stat prin care România se retrăgea din coaliţia Axei şi trecea de partea Naţiunilor Unite.

Istoricii încă mai dezbat rolul avut de Iuliu Maniu în aceste evenimente, o opinie unitară încă lipseşte, ceea ce nu ştirbeşte cu nimic din aura iniţiatorilor actului.

După ocuparea României de armata Roşie şi guvernarea sub administraţie militară tutelată de Comisia Aliată de Control, în care conform înţelegerilor anterioare de la Teheran, Yalta şi Postdam, iuliu maniu a devenit şeful opoziţiei politice, o contrapondere publică asumată la comunizarea României, anunţată şi practicată odată cu instalarea guvernului dr. Petru Groza.

Autorităţile, presa, propaganda şi celelalte mijloace l-au calificat pe Iuliu Maniu şi partidul pe care-l reprezenta drept succesori ai fostului regim, îi sancţiona ca reacţionari, fascişti şi corespondenţi ai imperialismului anglo-american. Un semnal că Războiul rece se desfăşura şi în România.

Cu activităţi de partid şi electorale obstrucţionate, cu arestări, acuzaţii şi provocări, lupta pentru putere s-a transformat către un război civil.

De altfel, acuzaţiile repetate de presa oficială, de reprezentanţii guvernului pro-comunist au servit şi au fost reluate cu o şi mai mare intensitate în caruselul pregătirii dizolvării PNŢ.

Ocazia s-a ivit în vara anului 1947 când Iuliu Maniu a mandatat pe câţiva membri importanţi ai formaţiunii să plece clandetin în Occident pentru formarea nu neapărat a unui guvern, ci pentru a avea o reprezentare pe lângă Marile Puteri adversare de-acum URSS în speranţa unei eliberări în cazul izbucnirii unui război între cele două lumi distincte.

Odată cu arestarea după înscenarea de la Tămădăua fruntaşilor politici, dizolvarea tuturor partidelor de opoziţie, rolul politic al lui Iuliu maniu intră pe ultima turnantă.

Ancheta, procesul şi sentinţa nu fac altceva decât să dea o lovitură serioasă vieţii democratice cu tot cu tarele sale din epocă şi să pregătească şi asaltul către ultima reprezentare a unei garanţii, monarhia.

Din consultarea arhivelor ce-l privesc pe Iuliu Maniu în perioada ultimă de activitate politică, se poate observa lesne că liderul ţărănist a recunoscut cele mai multe din capetele de acuzare şi într-un ultim efort şi-a asumat şi vinovăţia celorlalţi în speranţa că ceilalţi vor fi cruţaţi.

Astăzi, ştim că nu a fost aşa, preţul a fost mare, atât pentru Iuliu Maniu, Ion Mihalache, colaboratorii apropriaţi, cât şi pentru cea mai mare parte a alegătorilor ţărănişti în obsedantul deceniu ce urma.

O mai bună contextualizare a figurii lui Iuliu Maniu o puteţi căpăta din expunerea inclusă în fişierul audio al ediţiei.

Contribuţii editoriale: dl. dr. Florin Abraham, director al Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului despre Iuliu Maniu şi relaţia sa cu Marile Puteri. Un interviu de Mirela Băzăvan.

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 6 februarie 2023 (integral)

Regia de montaj: Alexandru Balaban şi Florina Neda

Regia de emisie: Cristina Creţa şi Adriana Anica

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.35 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www. romania-actualitati.ro