Ioan Vodă cel Viteaz:despot luminat sau aventurier ?

Armean după mamă - Serpega - fiu nelegitim al lui Ştefăniţă Vodă, nepot al lui Ştefan cel Mare conform propriilor declaraţii, domnitorul Ioan Vodă al II-lea a avut o experienţă de viaţă consolidată. Vorbea şase limbi străine şi a călătorit mult, până la vârsta de 40 de ani.

Şi-a schimbat orientarea religioasă în funcţie de conjuncturi, a cerut protecţie când de la magnaţii poloni, când de la împăratul Maximilian al II-lea al Imperiului Habsburgic, a dobândit-o de la Sublima poartă, însă a cochetat şi cu cazacii zaporojeni.

A fost căsătorit de două ori, prima dată cu Maria Rostowski, iar ca domn al Moldovei cu Maria Huru, fiica boierului L. Huru, pârcălab de Hotin, fără a avea descendenţi direcţi.

Astfel, ar suna o descriere romanţată despre domnia meteorică a lui Ioan Vodă cel Cumplit sau cel Viteaz, ori Ioan Armeanul şi în fine, Ioan Vodă al II-lea (1572-1574).

Dacă a fost un despot luminat ori un aventurier, mai mult ca sigur veţi afla din cuprinsul ediţiei susţinută de dl. prof. dr. Petronel Zahariuc, decan al Facultăţii de istorie a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, un foarte bun cercetător al istoriei noastre medievale.

AUDIO: emisiunea "Istorica", ediţia din 15 februarie 2016:

Reţinem că traseul său a fost liniar până la accederea la domnie, însă comportamentul său s-a diferenţiat de cel al predecesorilor. A căutat să-şi întărească puterea domnească printr-o serie de decizii de natură politică şi economică.

A introdus procedura avizării sau controlului personal al actelor din cancelaria domnească. A dispus o relaxare a presiunii pentru pătura mijlocie şi mică a Moldovei, baterea de monedă proprie, a intensificat controlul fiscal (înăsprirea taxelor şi impozitelor pentru marea boierime şi cler simultan cu scăderea obligaţiilor fiscale pentru cei mai puţin avuţi)

În aceste condiţii, relaţiile sale cu boierii şi clerul n-au fost din cele mai bune, ba dimpotrivă. Acolo unde a întâmpinat rezistenţă, a răspuns într-o manieră forte, ajungând chiar la eliminări fizice (Vlădica Gheorghe, ars de viu pentru sodomie, Mitropolitul Teofan, fugit peste munţi precum şi alte persecuţii şi victime).

Constrângerile au dat rezultate pe termen scurt. Colectarea taxelor şi impozitelor a cunoscut un reviriment pentru bugetul Moldovei, în condiţiile în care Poarta văzând perspicacitatea domnitorului a mărit tributul. Întâietatea la tronul Moldovei l-a costat pe Ioan Vodă cel Viteaz 300 de mii de galbeni, o sumă piperată pentru posibilităţile sale.

În plan extern, domnitorul nu se putea baza pe nimeni, cu excepţia cazacilor. Nici pe poloni şi nici pe austrieci, în ciuda unor înţelegeri rămase doar pe hârtie sau în discuţii particulare. Astfel că ceea ce hotărăşte domnitorul pare hazardat. Să declare război Porţii Otomane. Imperiul de la sud se găsea aproape de vârful puterii sale din toată perioada Evului mediu, noul sultan Selim al II-lea fiind urmaşul lui Soliman Magnificul.

Aproape fără complexe, domnitorul Moldovei înceacă să-şi consollideze poziţia prin înlăturarea pretendenţilor la tron, Petre Schiopu ce avea să deţină în patru rânduri domnia Moldovei după Ioan Vodă şi Alexandru Mircea.

Campania sa a dat roade, pustiind Brăila, Cetatea Albă şi Tighina, însă fără să le şi cucerească. Prima sa mare victorie a obţinut-o la Jilişte lângă Râmnicu Sărat. Oştile sale se compuneau din boieri mijlocaşi şi ţărănime liberă, iar forţa atacului a fost dată de mercenari reprezentaţi de cazaci zaporojeni, buni călăreţi şi mânuitori ai armelor de foc de tărie medie.

Domnitorul Ioan Vodă cel Viteaz a fost şi un foarte bun strateg şi iscusit luptător. Otomanii au fost fascinaţi nu numai de îndemânarea sa, de puterea fizică - îndoia potcoave de cal ori muta un tun în bătaia inamicului, ci şi de soluţiile militare pe care le găsea în situaţii limită.

Este evident că înfruntarea cu armata Înaltei Porţi aliată cu tătarii i-a adus în anul următor intenţia pedepsirii. O armată considerabilă, după unele surse de aproape 200 de mii de militari (otomani, tătari şi munteni) l-a izolat la Iezerul Cahulului, fiind nevoit să se retragă pe un alt aliniament la Roşcani.

Ieremia Cernăuţeanul, om de încredere al domnitorului Ioan Vodă cel Viteaz, cel puţin pentru o perioadă, l-a trădat pentru 30 de mii de galbeni, alăturându-se otomanilor. Aflat într-o inferioritate numerică disproporţionată, domnitorul s-a predat condiţionat: ca oamenii săi să fie lăsaţi în viaţă, iar cazacii trimişi la casele lor.

Cronicarii vremii amintesc că un italian turcizat Cigalazade l-a înjunghiat în inimă pe domnitor, ca apoi ienicerii să-l decapiteze, iar trupul să fie legat de cozile a două ori patru cămile mânate fiecare în cele patru zări.

Contribuţii editoriale : dl. prof. dr. Viorel Panaite - Universitatea din Bucureşti cu o scurtă prezentare a politicii imperiale otomane faţă de Tările Române în timpul domniei lui Ioan Vodă cel Viteaz. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Regia de montaj : Alina Iaurun

Regia de emisie : Ileana Băjenaru şi Claudia Buzică

Galerie foto:

Foto: domnitorul Ioan Vodă cel Viteaz (1572-1574) într-o înfăţişare ilustrativă

Foto: domnitorul într-un colaj din zilele noastre. Credit: patriotii.ro

Foto: Ioan Vodă cel Viteaz şi abilităţile sale militare. Credit: adevarul.ro

Foto: monedă din aramă bătută pe timpul scurtei sale domnii. Credit: allnumis.ro

Foto: nici scriitorii nu l-au uitat pe domnitorul Moldovei. Coperta originală a redescoperirii literare după Bogdan Petriceicu Haşdeu. Credit: ro.wikipedia.com

Foto: ... li o altă reprezentare în "Nicoară Potcoavă" de Mihail Sadoveanu.

Foto: o reproducere a lucrării "Cazacii zaporojeni" de Ilia Repin. Credit: george-damian.ro

Foto: Leonard Gorecki, Descrierea războiului purtat de Ioan (Vodă cel Cumplit) Domnul Moldovei, în anul 1574, cu Selim II Împăratul turcilor. Credit: https://tiparituriromanesti.wordpress.com/2013/04/03/leonard-gorecki-descrierea-razboiului-purtat-de-ioan-voda-cel-cumplit-domnul-moldovei-in-anul-1574-cu-selim-ii-imparatul-turcilor/

Foto: monument închinat memoriei domnitorului Moldovei chiar la locul supliciului: Roşcani, jud. Galaţi. Credit: http://www.miscellanea.ro/2010/05/in-loc-de-macin-un-bujor-si-un-voda.html

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www.romania-actualitati.ro