Historia rediviva ?

La sfârşitul acestei luni, ministrul Educaţiei se va decide asupra cărei variante de programă şcolară pentru cursul ginmazial se va opri.. Dezbaterea publică a fost marcată de opinii diverse şi deseori în opoziţie.

Membrii grupului de reflecţie (Solomon Marcus, Tincuţa Apăteanu, Florin Colceag, Radu Dop, Radu Gologan, Alexandru Mironov, Oana Moraru, Florin Munteanu, Marian Stas, Manuela Prăjea şi Şefan Vlaston) s-au împărţit având diferenţe de opinie în privinţa abordării schimbărilor pentru noua programă şcolară.

Cei şase membri ai grupului ce se opun, (Tincuţa Apăteanu, Florin Colceag, Radu Gologan, Manuela Prăjea, Marian Stas şi Ştefan Vlaston) propun următoarele :

1. Numărul de ore în Curriculumul la Dispoziţia Şcolii (numărul de opţionale) propus, 1-2 ore, "este inacceptabil de mic, propunerea din Legea Educaţiei Naţionale, bazată pe studii şi analize, era de 25% la gimnaziu. Un minim de 4-6 ore ar fi obligatoriu, dacă dorim să lăsăm şcolilor adaptarea curriculei şi a proceselor didactice la specificul local, la tipul de comunitate şcolară pe care o deserveşte şcoala, la personalitatea elevilor din şcoala respectiva".

2. "Numărul de discipline, 14-15, este prea mare şi păstrează viitoarea curricula în tiparele anterioare".

3. "Nu există discipline agregat, care să asigure învăţare integrată a cunoştinţelor din discipline diferite (Ştiinţele mediului, Educaţie pentru societate, Ştiinţele vietii)"

4. "Disciplinele socio-umane sunt mult prea limitative, cu cele 4 module propuse"

5. "La educatţe fizică, sport şi sănătate sunt prea puţine 2 ore pe săptămână, având în vedere nevoia de mişcare în dezvoltarea armonioasă a elevilor. La varianta 2, la clasa a VIII-a, o singură oră de sport este inacceptabil".

6. "La Educaţie tehnologică nu avem ore la clasele a V-a şi a VI-a, deşi dimensiunea aplicativ-practică este puţin reprezentată în curriculă".

7. "La variantele 1 şi 3 nu avem Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor la clasele a VII-a si a VIII-a".

După cum se vede obiectul de studiu : Istorie a fost înglobat în noua definiţie “Educaţie pentru societate”. În aceste condiţii, studierea istoriei naţionale va căpăta un timp şi mai scurt.

Ce susţin opozanţii :

“ La fel ca în trecut, nici de această dată măsura nu a fost explicată de IŞE şi nici asumată de vreun grup de specialişti în domeniul istoriei. De obicei, în România se spune că „aşa este în Uniunea Europeană”, numai că, de această dată sau şi de această dată, situaţia nu este întru totul adevărată, pentru că în majoritatea ţărilor din Răsăritul Europei, dar şi în multe ţări din Apusul Europei (Italia, Spania, Austria etc.), istoriei, ca obiect de studiu obligatoriu, i s-au acordat două sau mai multe ore pe săptămână.

În spaţiul lăsat liber prin eliminarea unei ore de istorie au apărut ad-hoc, ca multe alte lucruri din societatea românească, două discipline Educaţie interculturală şi Educaţie pentru cetăţenie democratică, arondate claselor a VI-a şi a VII-a, care ar fi trebuit, măcar acestea, legate de disciplina istorie, iar nu lăsate în voia soartei, astfel încât singurul beneficiu, pe care îl vor aduce, va fi încărcarea orarului elevilor cu câte o oră în plus.

Dacă una dintre aceste variante de plan-cadrul va fi adoptată, iar istoria nu-şi va recâştiga rolul de disciplină fundamentală, ci va fi diluată şi marginalizată, formarea următoarelor generaţii de români va fi dezechilibrată, lăsând loc în mintea şi sufletele elevilor pentru periculoase neînţelegeri ale trecutului, pentru absorbirea valurilor propagandistice antiromâneşti, antidemocratice şi antieuropene şi chiar pentru primejduirea viitorului României şi al Uniunii Europene.” - dl. prof. dr. Petronel Zahariuc, decan al Facultăţii de Istorie a Universităţii “Alexandru I. Cuza” din Iaşi.

Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca :

“ În absența unei educații umaniste adecvate, generațiile actuale se limitează, progresiv, la universul superficial al rețelelor de socializare, nemaiştiind cum şi de ce să se insereze în universul tradiției şi al culturii.

În mod inevitabil, matematica, ştiințele naturii sau ale comunicării îi leagă pe copiii noştri tot mai mult de calculator.

Dar cine să îi apropie atunci, în aceeaşi măsură, de tradiție, de spiritualitate, de cultură sau de identitatea națională, dacă matematica se predă în patru ore pe săptămână, iar istoria într-una singură?

Echilibrul armonios dintre cultură şi tehnică, dintre spirit şi materie, nu poate fi asigurat de un plan-cadru în care aria curriculară „Om şi societate” nu acoperă nici măcar 20% din totalul de ore !

Generațiile formate în acest mod defectuos (şi de care numeroşi istorici, sociologi, teologi şi mai ales părinți dezamăgiți se plâng la unison) riscă să-şi rupă legăturile cu trecutul şi în acest fel să rateze întâlnirea cu viitorul, trăind într-un prezent continuu, dominat de imperativele hedoniste ale lui „aici şi acum”.

La ora actuală, copiii noştri sunt tot mai lipsiți de cunoştințele şi practicile intelectuale care le-ar permite să se înscrie în mod conştient pe axa temporală a istoriei, de-a lungul căreia ne-am format, ca oameni şi societate. Iar pentru a-şi forma aceste competențe de bază în materie de alfabetizare istorică, care să îi transforme în oameni orientați în universul culturii şi al valorilor, ei şi profesorii lor au nevoie de un minimum de timp alocat.

Istoria nu se poate învăța într-o oră pe săptămână, ca muzica sau desenul (care pot să rodească şi pe alte căi, în afara sălii de clasă, în sufletul creativ al elevului). Este inutil, este ineficient, este o pierdere de timp şi de resurse umane. Dacă nu este predată în condiții decente, timp de 2 ore pe săptămână, pe parcursul întregului ciclu gimnazial, cum s-a practicat decenii la rândul şi cum se mai predă în atâtea țări ale lumii, atunci poate ar fi mai bine să renunțăm la istorie de tot !”

Un fragment din apelul d-lui acad. Dinu C.Giurescu, istoric :

“ Regresul este şi mai mare pentru că se renunţă definitiv la studiul Istoriei ca disciplină fundamentală, pe cale de consecinţă şi la români şi a lor istorie ca materie de studiu.

Este o hotărâre fenomenală acum când ne apropiem de centenarul Marii Uniri !!!

Dacă la revoluţie Istoria avea 3 ore pe săptămână, azi este o materie secundară, cu o singură oră pe săptămână şi nu mai este materie obligatorie pentru bacalaureat.

Veniţi elevi de azi, de mâine şi dintotdeauna, veniţi părinţi, veniţi profesori, veniţi toţi cei pentru care înseamnă ceva Istoria poporului nostru şi minunaţi-vă de insulta adusă Istoriei naţionale şi eroilor care s-au jertfit de-a lungul veacurilor pentru ca românii să trăiască, să răzbească indiferent de vitregiile trecute sau prezente.

În zilele noastre a-ţi iubi ţara este aproape un delict !

Cu cât uiţi mai repede şi mai ireversibil trecutul care-ţi aparţine, cu atât mai uşor îţi pierzi identitatea.

Cine vrea să devenim ca popor o masă uniformă, cenuşie, fără trecut, deci fără viitor ?

Stupida trufie de-a şterge din memoria oamenilor trecutul va duce mai devreme sau mai târziu la dispariţia noastră ca neam.”

Urmăriţi dialogul invitaţilor noştri pentru a vă face o părere personală asupra subiectului abordat în cadrul ediţiei !

AUDIO: emisiunea "Istorica", ediţia din 22 februarie 2016:

Contribuţii editoriale : dl. dir. Dorin Zăpadă, profesor titular de istorie, Şcoala gimnazială no. 131 Bucureşti cu o condensare a experienţei sale la catedră. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Regia de montaj : Alexandru Balaban

Regia de emisie : Ileana Băjenaru şi Dana Burcea

Galerie foto :

Foto manuale de istorie, curs gimnazial, aflate în uz în România

Foto: coperte ale unor manuale de istorie în şcolile din Franţa

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www.romania-actualitati.ro