Frontul invizibil românesc 1914-1919 (partea a doua)

Au influenţat serviciile româneşti de informaţii cursul războiului ? Şi în ce măsură ?

Ediţia prezentă încearcă să ofere câteva răspunsuri atât privind operaţiunile de front ale armatei române, cât şi ale unor acţiuni punctuale ale spionajului şi contraspionajului autohton din epocă.

Insuccesul de la Turtucaia a fost un amestec între desincronizarea operaţiunilor militare şi lipsa unor informaţii strategice pe care le aşteptam de la serviciile noastre de informaţii.

În principiu dimensiunea şi capacitatea serviciilor româneşti de informaţii se încadra în epocă în parametri obişnuiţi (numeric, înzestrare, pregătire) însă partea practică, în teren, de multe ori a fost mai puţin productivă.

Cercetătorii pun aceasta pe seama perioadei de început de maturizare a activităţii de culegere de informaţii, dar şi din cauza deciziilor militare şi politice neinspirate.

AUDIO: emisiunea "Istorica", ediţia din 11 aprilie 2016:

Primul război mondial a constituit o bună bază pentru practica serviciilor româneşti în condiţii deosebit de grele, o experienţă care ulterior a propulsat către un plus de valoare spionajului românesc.

Sub presiunea războiului, în anul 1917 s-a putut unifica, înfiinţa cu adevărat un serviciu secret naţional. Acest succes a fost posibil şi datorită victoriilor obţinute de armatele noastre pe frontul din Moldova, unde activitatea de culegere de informaţii a fost consistentă şi de valoare.

Basarabia şi Transilvania au fost provinciile istorice unde s-a văzut cu adevărat valoarea şi importanţa folosirii serviciilor româneşti de informaţii.

În Basarabia acestea au acţionat pentru îndiguirea fenomenului bolşevic, iar în Transilvania a ajutat serios pentru prevenirea încercărilor de răsturnare a autorităţii româneşti după actul politic al Unirii de la 1 decembrie 1918.

De asemenea, spionajul şi contra-spionajul românesc a obţinut informaţii strategice prin care a fost prevenită lovitura de forţă a Republicii Sfaturilor Sovietice din Ungaria asupra Transilvaniei.

Regia de montaj : Nicu Tănase

Regia de emisie: Victor Mihăescu şi Ileana Băjenaru

Galerie foto:

Foto: o reproducere a salvării drapelului de luptă al Regimentului "Vasile Lupu" 36 în bătălia de la Turtucaia. Credit: wikiwand.com

Foto: doi mari combatanţi ai Primului război mondial, frontul românesc: fedmareşal August von mackensen şi mareşal Alexandru Averescu. Credit: info-sud-est.ro

Foto: mareşal Constantin Prezan. Credit: ro.wikipedia.org

Foto: militari din batalionul de vânători de munte aflaţi la poalele Ceahlăului. Credit: Muzeul Militar Naţional.

Foto: cercetaşii în Bătălia pentru Bucureşti (noiembrie-decembrie 1916). Credit: povesteaunuicercetas.blogspot.com

Foto. regele Ferdinand şi garda sa călare, în refugiu la Iaşi. Credit: stelian-tanase.ro

Foto: trupele române intră în Transilvania. Anul 1919. Credit. military.wikia.com

Foto: Regele Ferdinand discută cu generalii Prezan, Măldărescu şi Panaitescu la Békescsaba şi cu Iuliu Maniu.Anul 1919. Credit: vladimirrosulescu-istorie.blogspot.com

Foto: trupele române îndepărtează pericolul bolşevic din Budapesta. Credit: ro.wikipedia.org

Foto: Bela Kuhn preşedintele Republicii Ungare a Sfaturilor (bolşevice) adresându-se unui auditoriu spontan. Credit: iisg.nl

Foto: militar român din poliţia militară păzeşte unul dintre capetele Podului cu lanţuri din Budapesta. Anul 1919. Credit:cersipamantromanesc.wordpress.com

Foto: regele Ferdinand decorează ofiţeri şi soldaţi români ai campaniei din 1919. Credit:romanianbreakingnews.ro

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www.romania-actualitati.ro