„File din politica externă a României. 1958-1964”

Sfârşitul celui de-al doilea război mondial a însemnat pentru România intrarea în sfera de dominaţie a URSS.

Conform cronologiei evenimentelor şi acţiunilor politice interne enunţate de invitatul ediţiei, avem trei perioade distincte ale relaiei Bucureştiului cu puterea hegemonă:

1944-1953: control absolut al sovieticilor în România. Corespunde cu prezenţa lui I.V. Stalin ca lider suprem şi autoritar al URSS.

1954-1958: autonomizarea deciziei de partid şi de stat pe fondul generat de raportul secret al celui de-al XX-lea Congres al PCUS

1959-1964: divergenţe ale Bucureştiului cu Moscova amplificate de disputa ideologică dintre URSS şi China Populară, Declaraţia din aprilie 1964 sau independenţa PMR de Centru

Retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul României a constituit una din etapele procesului de distanţare faţă de Moscova. Poate fi socotită fără rezerve, un succes al agendei politice externe ce îngăduia o consolidare a deciziei politice interne în două direcţii: dezvoltarea economică şi nivelul de trai al populaţiei.

Preţul plătit pentru acest rezultat favorabil a fost intensificarea persecuţiei politice împotriza tuturor opozanţilor regimului soldată cu arestări, anchete şi condamnări de lungă durată. Vechilor condamnaţi li s-au alăturat cei noi rezultaţi şi în urma ecourilor revoluţiei anticomuniste din Ungaria 1956.

Prin acţiuni diplomatice, România şi-a expus punctul de vedere în ceea ce priveşte intenţiile Moscovei de a-şi întări rolul de conducător absolut al lagărului socialist şi a dezavuat noua diviziune a muncii în sistemul socialist, a planului economic centralizat Valev, cât şi a renunţării la asistenţa consilierilor sovietici, a întreprinderilor economice mixte româno-sovietice instituite după război (SOVROM), abolirea limbii ruse din programa şcolară ca unică limbă de studiu străină, declasificarea numelor de străzi cu rezonanţă rusă şi sovietică.

Participarea României la întâlnirile din organizaţiile comune CAER şi Pactul de la Varşovia au fost caracterizate de intervenţii individuale şi singulare faţă de cvorumul iniţial, blocaje şi pertractări, opoziţie şi solicitări pentru tratament egal în consultări şi luarea deciziilor comune.

În paralel, România şi-a declarat intenţia de a relua relaţiile eocnomice în primul rând, urmate de cele politice cu statele din blocul advers, al Occidentului.

O vie activitate diplomatică dominată de linia persuasivă a dialogului la nivel birocratic şi cel înalt prin schimburi de vizite, întâlniri, semnarea de acorduri reciproce în domenii economice, ştiinţifice şi culturale.

Un pas ce nu ar fi fost posibil fără clarificarea stării datoriei către statele vest europene şi America, suspendate după actul politic al naţionalizării din vara anului 1948. Datorii achitate îndeosebi în transferuri de aur din partea Bucureştiului.

Criza rachetelor din Caraibe sau operaţiunea sovietică de descurajare nucleară care a dus lumea în pragul unui război atomic între superputeri a produs o rezonanţă gravă, negativă în raporturile româno-sovietice prin lipsa de transparenţă datorată Bucureştiului în chestiuni politice şi militare comune.

Tot prin canale diplomatice la vedere şi secrete, Bucureştiul a anunţat Washingtonul că în eventualitatea unui război, se declară neutru. Momentul detonator al construirii unei relaţii de lungă durată cu Statele Unite şi profitabilă intereselor româneşti

De asemenea trebuie menţionată graţie diplomaţiei româneşti deschiderea unei relaţii cu Beijingul. Mult mai activă, directă şi de mare dimensiune ce semăna cu statutul de aliat împotriva Moscovei şi oferirea de garanţii de securitate.

O relaţie denumită specială ce ulterior s-a concretizat şi într-una economică, de suport reciproc.

Declaraţia de independenţă cum a mai fost numită, din aprilie 1964 a statuat noul format al funcţionării relaţiilor româno-sovietice, caz unic în lagărul socialist, dacă vom exclude Iugoslavia şi Albania, ţări care avuseseră relaţii încordate până la stare de conflict cu puterea hegemonă.

Noua orientare politică externă a României punea semnul de egalitate în relaţiile bilaterale cu oricare stat membru al ONU, dar şi cu ţările abia ieşite din regimul cononial, inclusiv cu state ce aparţineau ca ideologie, politică şi atitudine opozabilă la regimul socialist.

Şi de această dată, vă recomandăm audierea fişierului integral al ediţiei pentru o mai bună claritate a expunerii.

AUDIO: emisiunea „Istorica” din 13 mai 2024 (integral)

Regia de montaj: Alina Iaurum şi Mădălina Niculae

Regia de emisie: Nicoleta Rotar şi Costin Iorgulescu

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.35 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321