„Examenul de bacalaureat la Istorie. O comparaţie”

De ani buni se aruncă cu pietre în şcoala românească. Fie prin inconsecvenţa reformei care înregistrează una din cele mai lungi tranziţii, fie de inovatori, părinţi şi chiar elevi prin atitudinea pe care o au faţă de şcoală a instituţie a instrucţiei publice şi a educaţiei naţionale.

Schimbările legislative prea dese, ritmul accelerat de schimbare a miniştrilor şi impactul directivelor europene au realizat imaginea actualului sistem de educaţie creat mai mult pentru consumarea timpului, încurajarea a ceea ce odinioară era condamnat şi inacceptabil.

Este necesar să plecăm de la premisa că şcoala publică instruieşte şi educă elevii pentru societatea din care fac parte, le imprimă valori naţionale şi îşi asigură necesarul pieţei de muncă pentru interese româneşti.

Or de ani buni, toate aceste obiective par a fi fost abandonate în favoarea factorilor şi jucătorilor care au o altă agendă, opozabilă.

Examenul de bacalaureat sau de maturitate este departe de ceea ce certifica în trecut sau şi mai departe în perioada interbelică. Absolvenţii au carenţe grave de scriere, citire, judecată şi evaluare. Sunt lipsiţi de cunoaşterea puterilor lor şi de asemenea dezorientaţi de drumul pe care-l vor urma în viaţă.

Solidaritatea, empatia, angajamentul şi împlinirea vocaţiei sunt obiecte mult lăsate în urmă sau desconsiderate în favoarea altora nou intrate în mentalitatea maselor şcolare cum ar fi: supraestimare de sine, cerinţe supraevaluate, părăsirea ţării, lipsa recunoştinţei pentru un stat care le-a finanţat studiile.

Învăţământul de tip umanist a încasat numeroase lovituri în ultimii 20 de ani, ponderea sa în tabla de materii a elevului de gimnaziu şi liceu scăzând progresiv până la valori de la care nu se poate construi o educaţie solidă pentru viaţa de adult şi de cetăţean.

Noua noastră filă adăugată dezbaterii în ceea ce priveşte calitatea, conţinutul şi metodele instrucţiei şi educaţiei publice conţine numeroase exemple ale unei decăderi vizibile şi primejdioase pentru îndeosebi pentru absolventul de liceu în faţa examenului de bacalaureat la disciplina istorie.

Subiectele pentru examenul de bacalaureat, sesiunea din vară pentru elevii români pot fi consultate de aici:

https://materialedeistorie.files.wordpress.com/2018/10/e_c_istorie_2019_var_model1.pdf

Invitata noastră concluzionează următoarele:

„Subiectele - tip pentru bacalaureatul la istorie sunt concepute întocmai ca cele pentru examenul de evaluare națională la română sau la matematică, susținut de elevi în clasa a VIII-a: pe o structură ce conține trei subiecte.

Exceptând cerințe simple de genul „prezentați alte două acțiuni diplomatice la care participă românii în secolele al XV-lea - al XVI-lea, în afara celor la care se referă sursele date”, un elev care nu a trecut niciodată pe la o oră de istorie dar știe să citească și are o minimă coerență în gândire, poate rezolva de o manieră satisfăcătoare subiectul I la care nu trebuie decât să citească textele.

Subiectul al II-lea nu diferă foarte mult de primul subiect. Este vorba tot de un citat dintr-o sursă istorică, cu câteva întrebări strict legate de conținutul textului, ceea ce nu implică niciun fel de acumulare de cunoștințe, aptitudini, abilități, deprinderi, noțiuni sau analiză în domeniul istoric. Abia la ultimele 2 subpuncte se poate solicita o opinie referitoare la tema tratată, evident susținută cu două informații selectate din sursa respectivă”.

Pentru subiectul nr. 3 care implică mai mult de o bifare sau intuire a răspunsurilor, ideile principale ale eseului sunt redate în cerințe, care constituie de fapt puncte de sprijin pentru candidatul la absolvirea bacalaureatului. Cerințele constituie, în fapt, osatura eseului, susţine invitata noastră.

În modul comparativ al dezbaterii noastre am introdus şi foile de concurs pentru examenul de bacalaureat susţinut în şcolile publice din Ungaria, ţara vecină, de asemenea membră a Uniunii Europene. Cerinţe elaborate, mai mută râvnă din partea candidatului, cunoştinţe şi putere de analiză istorică pe textele date.

Pentru candidatul din Ungaria la titlul de bacalaureat foile de concurs însumează 28 de pagini în comparaţie cu cele trei de la noi.

Foile de concurs pot fi consultate de aici http://dload.oktatas.educatio.hu/erettsegi/feladatok_2019tavasz_kozep/k_tortrom_19maj_fl.pdf

Vă oferim şi subiectele date la examenul de bacalaureat din Franţa de la profilul tehnologic, candidaţi socotiţi mai puţin evoluaţi faţă de cei de la profilurile uman şi real:

Trimiterea către : https://www.lemonde.fr/campus/article/2019/06/18/bac-2019-histoire-geo-l-etude-de-documents-des-es-l-etait-difficile_5478006_4401467.html

Desigur, concluziile dumneavoastră pot fi mai ample şi poate mai apropiate de intenţia noastră. Vă punem la dispoziţie şi fişierul audio integral al ediţiei.

AUDIO, emisiunea „Istorica” ediţia din 16 septembrie 2019 (30’ 47’)

Regia de montaj : Carmen Idriceanu

Regia de emisie: Valentin Ciobanu şi Ileana Băjenaru

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.roşi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la: www.romania-actualitati.ro

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secțiunea PODCAST de pe pagina noastră de Internet

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.