„Evadări aeriene din România totalitară”

Plecarea ilegală din România totalitară a fost motivată de factori diferiţi, în funcţie de fiecare fugar.

Evitarea unei arestări şi încarcerări. Dorinţa de libertate personală. Atitudini politice interzise în perioada totalitară. Refugiu economic. Lista ar mai putea conţine şi alte motive pe care le lăsăm la alegerea ascultătorului.

Sergentul T.R. av. Nicolae Teodoru în luna iulie a anului 1943, a decolat de la Mariupol şi a aterizat în Cipru. Avionul său, un bombardier Junkers-88, a fost confiscat de Aliaţi pentru teste, iar astăzi este expus la Muzeul Aviaţiei din Dayton, Ohio.

17 iunie 1944 . Matei Ghica Cantacuzino cu însoţitorii săi : Max Auschnitt, unul dintre marii industriaşi ai ţării, Alexandru Racotă, funcţionar al Societăţii de Telefoane, şi Radu Hurmuzescu, şef de lucrări la Politehnica din Bucureşti fug din ţară cu un avion militar Heinkel 111.

Octombrie 1946. A doua evadare aeriană a lui Matei Ghica. Pasageri de ocazie: Mihail şi Pia Fărcăşanu şi Vintilă V. Brătianu. Acestora li s-a adăugat un posibil agent iugoslav.

25 iulie 1947: prima deturnare reuşită din lume. Romeo Ştefănescu, Zefir Bălteanu şi Aurel Dobre, ofiţeri ai armatei române regale au decis să fugă din ţară cu un avion comercial de linie. Au ajuns în Turcia.

15 octombrie 1948 . Turnu-Măgurele. Aparatul utilitar Po-2 (sovietic) este deturnat de patru tineri cu scopul de a fugi în Turcia. Erorile şi frica au făcut ca grupul să fie capturat de patrulele bulgare după o aterizare forţată. Predaţi organelor statului român, la reconstituire, aceştia au fost împuşcaţi fără judecată.

13 martie 1952, locotenentul-major av. Dumitru Piţurcă, veteran al celui de-al Doilea Război Mondial. Pilota un avion Heinkel 111 al Regimentului 17 Bombardament (Braşov). La bord erau şase oameni, inclusiv ofiţerul politic al unităţii. După un zbor nu foarte lung, bombardierul a aterizat în Iugoslavia.

Iulie 1952. Două avioane de vânătoare Messerschmitt 109, decolate de la Roşiorii de Vede şi avându-i la manşă pe căpitanul Gheorghe Gheorghiu şi pe locotenentul Constantin Boreş, au traversat Dunărea şi au fugit în Iugoslavia, unde au cerut azil politic.

1953. Mihai Diaconu a dezertat, cu un avion cu reacţie de tipul Iak-23, fabricat în Uniunea Sovietică şi importat de români în 1951. Plecase de pe aerodromul Caransebeş, unde era dislocat Regimentul 135 Aviaţie Vânătoare.

27 mai 1971. Şase bărbați au intrat pe aeroportul din Oradea, au luat ostateci echipajul și cei 16 pasageri ai cursei de București și au forțat decolarea. După un zbor cu peripeții, au aterizat, însă, la Viena.

19 mai 1978. Doi mecanici ai companiei Tarom s-au hotărât să fugă din România furând un avion din hangarul Aeroportului Baneasa. Cei doi au reuşit să scape, ajungând la Viena cu un avion sanitar de tip BN-2.

3 iulie 1980. Avion utilitar AN-2. Pilotul Aurel Popescu evadează cu 20 de persoane la bord. Jumătate din pasagerii au fost copii. Reuşeşte să ajungă în Austria, aterizând pe câmp.

Contribuţii editoriale: Simona Şerbănescu cu selecţiuni din documentarul radio „Un singur zbor” ce poate fi accesat la adresa: http://www.romania-actualitati.ro/un_singur_zbor-42198

AUDIO: Istorica, ediţia din 2 iulie 2018. Ediţie integrală: 33' 04''

Regia de montaj: Flori Pencea şi Anca Tudorache

Regia de emisie: Mirela Drăgan şi Victor Mihăescu

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www.romania-actualitati.ro