Etnicii germani văzuţi de români

Invitat : dl. dr. Cosmin Budeancă, cercetător la Institutul pentru Cercetarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICMER)

Articol de George Popescu, 05 Februarie 2017, 01:07

Imaginea de sine cântăreşte şi în zilele noastre destul de mult atunci când se lucrează în termeni comparativi. Suntem tentaţi să ne oferim şi auto-protecţie şi stimă de sine cu mult peste cât este necesar. Dar să nu facem o culpă din aceasta.

Relaţia majoritari-minoritari sau grupuri etnice distince versus populaţie majoritară ne arată în diferite perioade de timp statornicia stereotipiilor şi a tipologiilor.

Cum îi vedeau românii pe etnicii germani de la 1918 şi până în primii ani de după revoluţie este un subiect dificil, dens, însă pus într-o ordine uşor de parcurs de către invitatul ediţiei.

Această cercetare a ajuns în volum, editat de „Cetatea de Scaun” din Târgovişte. A apărut în anul 2016 şi numără mai bine de 400 de pagini.

Cum au fost etnicii germani, în principal saşi, căci cercetarea cuprinde din motive obiective un areal format din trei judeţe transilvane: Hunedoara, Alba şi Sibiu ?

Au fost văzuţi de românii ca oameni cu inteligenţă medie, dar şi cu vârfuri printre ei, cu multă pasiune în ceea ce făceau, chiar dacă întreprinderea la care erau supuşi nu le făcea deseori plăcere, cu ambiţie, rigurozitate.

Etnicii germani au fost percepuţi de români ca fiind un exemplu de punctualitate.

De asemenea au fost priviţi ca având un sistem de organizare atât a muncii, cât şi a economiei casnice bine puse la punct.

Ceea ce pentru majoritatea românească pare să fie monotonie, pentru etnicul german, aceasta se traducea prin ordine.

Convieţuirea etnicilor germani cu românii în perioada analizată a fost în general bună, convenabilă ambelor părţi, însă au fost şi momente de tensiune cu destule asperităţi.

Mai greu a fost în perioada de după Marea Unire, când nu toţi etnicii germani au fost de acord cu noua situaţie a României reîntregite, cu lipsa onorării unor promisiunii făcute şasilor şi şvabilor de clasa politică majoritară.

Un altul a fost când în Germania, partidul naţional-socialist a preluat puterea şi a început o campanie de atragere a tututror germanilor sub acelaşi steag, campanie care a reverberat şi în Transilvania, Basarabia, Banat sau Bucovina, provincii istorice locuite şi de etnicii germani.

În timpul războiului, când ambele ţări – România şi Germania - au fost aliate, însă pe măsură ce numărul succeselor germane pe front creştea, creştea şi nivelul de înfumurare al etnicului german, ajungându-se la crearea unor instituţii locale sau regionale care concurau instituţiile statului român.

După război, situaţia politică schimbându-se, de data aceasta românii au fost acuzaţi că fac tot ce le stă în putinţă pentru a-i „livra” pe nemţi către gulagul sovietic, o acuzaţie fără temei, fiindcă însăşi România se găsea sub autoritatea Comisiei Aliate de Control, adică sub ocupaţie militară, comisie dominată de sovietici.

Un alt moment dificil pentru ambele comunităţi a fost decizia individuală a nemţilor de a pleca, de a emigra definitiv către patria-mamă, Germania. Dificil fiindcă, statul german făcuse această propunere, iar autorităţile au primit-o cu rezerve, pe când autoritatea religioasă – Biserica evanghelică – se opunea migraţiei către Germania.

Ultimul episod al asperităţilor dintre români şi etnicii germani a fost părăsirea în masă a ţării după anul 1990 când au fost ridicate restricţiile de circulaţie la frontieră.

În mod sigur, experienţa traiului în comun între români şi etnicii germani a adus primilor mai multe câştiguri şi avantaje pe care le puteţi regăsi în analiza invitatului nostru, conţinută şi în fişierul audio al ediţiei.

AUDIO: “ISTORICA”, ediţia din 6 februarie 2017 :

Contribuţii editoriale : dl. dr. Florian Banu, cercetător CNSAS despre viaţa comunităţilor româno-germane din Transilvania şi câteva aspecte ale imaginii acesteia. Un punct de vedere susţinut în noiembrie 2016 la lansarea volumului* care a avut loc la Casa de cultură „Friederich Schiller” din Bucureşti.

* „Imaginea Etnicilor Germani la Românii din Transilvania după 1918. Studiu de caz: județele Hunedoara, Alba, Sibiu”. Cercetare de istorie orală. Autor: dr. Cosmin Budeancă.

Regia de montaj : Eugenia Ivanov şi Alexandru Balaban

Regia de emisie : Victor Mihăescu şi Mirela Drăgan

Galerie foto : ( fotografiile de faţă apar şi în volumul amintit şi au fost publicate cu permisiunea Muzeului ASTRA din Sibiu. Fotografii de Emil Fischer)

şezătoare de saşi lîngă Sibiu

grup de saşi la Sibiu

pregătirea pentru sărbătoare. Portul popular săsesc.

dans la Noul Săsesc, Sibiu.

nuni saşi, lângă Sibiu.

tinere săsoaice, zona Sibiu.

etnici germani din România. Credit: http://richisinfo.ro/ro/istoria-sasilor-transilvania/

secvenţă din comunitatea germană din Timişoara(actual). Credit: http://merg.in/timisoara/de-povestit/reportaje/comunitatea-germana-in-timisoara-2765.html