"Eroul necunoscut "

Sute de mii de militari români au căzut la datorie în cele două conflicte mondiale ale secolului trecut.

Păstrarea şi cultivarea recunoştinţei pentru jerfa lor s-a înscris imediat după sfârşitul primului război mondial pe agenda politică a statelor antrenate în conflict.

Peste un milion de oameni au vizitat la Londra monumentul eroului necunoscut la o săptămână după dezvelirea sa. Se întâmpla în anul 1920. Inscripţia de pe mormânt a fost preluată din Biblie: "L-au îngropat printre regi, pentru că a făcut bine faţă de Dumnezeu şi faţă de casa lui".

AUDIO: emisiunea „Istorica, ediţia din 26 mai 2014:

Acest model al comemorării victimelor de pe teatrele de război provenit din Apus a fost aplicat şi în România reîntregită.

În 1921 se punea şi în România problema desemnării unui "Erou Necunoscut", ca simbol unic de omagiere a jertfelor naţionale. A fost constituit, "sub preşedinţia generalului Gorsky, sub-şef al Marelui Stat Major şi secretar general al Ministerului de Război, un comitet care avea drept sarcină studierea aducerii Eroului Necunoscut".

Prin hotărârea Comisiei speciale, la 5 mai 1923 s-a stabilit exhumarea a 9 eroi necunoscuţi din următoarele localităţi: Mărăşeşti, Mărăşti, Grozeşti - jud. Bacău, Cimitirul Cireşoaia - com. Poieni (Bacău), Azuga, Topraisar - jud. Constanţa, Râşoviţa (Arcani) - jud. Gorj, Bălăria - jud. Vlasca şi Ciucea - jud. Cojocna (Transilvania).

Acestor 9 eroi, pentru a întări autenticitatea simbolică a înfrăţirii tuturor românilor, li se alătură, la data de 9 mai 1923, prin hotărârea Ministerului de Război, încă unul din Chişinău (Basarabia).

Osemintele celor zece au fost aşezate în sicrie de stejar, căptuşite cu tablă de zinc, toate de acelaşi model şi transportate la biserica din Mărăşeşti.

Dintre acestea, doar unul era desemnat pentru a deveni Eroul Necunoscut al României şi trebuia adus la Bucureşti în ziua de 15 mai.

Ajuns în Capitală, fost depus la Biserica "Mihai Vodă" , pentru două zile de pelerinaj, urmat la 17 mai 1923 de înhumarea definitivă în parcul Carol.

Prin ordinul nr. 567, Ministerul a dispus alegerea unui orfan de război, elev în clasa I a unuia dintre liceele militare, cu media cea mai bună la învăţătură şi un comportament moral desăvârşit.

Răspunsul venea la 5 mai 1923: "Din cele patru rapoarte sosite de la liceele militare din Iaşi, Craiova, Chişinău şi Mânăstirea Dealu cel mai bun orfan de razboi a fost desemnat elevul Amilcar Săndulescu, din clasa I a liceului militar D.A. Sturdza din Craiova".

Amenajat în 1923 pe terasa Muzeului Militar, Mormântul Eroului Necunoscut este străjuit de o cruce şi de o flacără care arde zi şi noapte.

În anul 1958, din dispoziţia autorităţilor comuniste, Eroul Necunoscut a fost depus în Mausoleul de la Mărăşeşti, iar pavilioanele (inclusiv Muzeul Militar) au fost demolate, spre a face loc unui nou edificiu, dedicat liderilor comunişti decedaţi, mausoleu înalt de 48 de metri) ridicat până în 1963.

La 26 octombrie 1991, rămăţitele Eroului Necunoscut au fost readuse pe vechiul amplasament.

Pe placa de mormant, strajuită de o flacară care arde neîntrerupt, stătea scris: "Aici odihneşte fericit întru Domnul, Ostaşul Necunoscut săvârşit din viaţă în jertfa pentru unitatea Neamului Românesc.

Pe oasele lui odihneşte pământul României Întregite. 1916-1919". Aceasta este expresia unei simbolistici asumate. Monumentul Eroului necunoscut este în ultimă instanţă o replică a unităţii naţionale, a unui stat independent.

România are locuri de comemorare sau cimitire de centralizare atât pe teritoriul fostelor fronturi din Europa. Şi în Est ( Federaţia Rusă, Ucraina, Republica Moldova, Polonia), cât şi în Vest (Franţa, Germania), dar şi în Centrul Europei : fosta Cehoslovacie..

O situaţie singulară se regăseşte pe teritoriul fostei URSS, unde la iniţiativa dicatorului I.V.Stalin, toate locurile de înhumare ale combatanţilor indiferent de ţara din care proveneau au fost distruse pentru ca mai târziu să fie aproape imposibilă recunoaşterea acestora.

Pe locul acestor cimitire, sovieticii au construit clădiri industriale, şcoli, şosele şi alte construcţii.

Acelaşi tratament l-au primit şi locurile unde au fost înhumaţi prizonierii de război decedaţi în lagărele de muncă sovietice.

În prezent, în România, de îngrijirea şi administrarea monumentelor funerare şi cimitirelor eroilor de război se ocupă Oficiul naţional pentru Cultul Eroilor. Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a fost desfiinţat de regimul comunist în anul 1948, abia în 2003, prin lege a fost reînfiinţat.

Împreună cu alte instituţii abilitate, elaborează programul manifestărilor prilejuite de Ziua Eroilor, care este, potrivit legii, sărbătoare naţională.

Pentru încheierea acordurilor internaţionale privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor colaborează cu Ministerul Afacerilor Externe şi ia măsurile necesare pentru înfiinţarea şi protejarea celor aflate în străinătate, fiind abilitat să reprezinte Guvernul României la activităţile din afara graniţei.

Contribuţii editoriale : dl. Bogdan-Florin Popovici, istoric, Arhivele Naţionale Braşov despre episodul tragic din primul război mondial : "Masacrul de la Bartolomeu". Un interviu de Mirela Băzăvan.

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit de la adresa:

http://www.romania-actualitati.ro/Podcast/istorica/4

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare şi de la adresa: www.romania-actualitati.ro