Eroii noştri de la Stalingrad

Invitat: prof.univ.dr.Petre Otu, preşedinte al Comisiei naţionale de Istorie Militară

Articol de George Popescu, 07 Februarie 2016, 01:29

Chiar dacă a fost înfrântă în Est, armata română a luptat pentru un obiectiv politic şi militar pe care l-ar fi îmbrăţişat orice altă ţară aflată în situaţia noastră.

Am avut cel mai numeros corp expediţionar ca aliat al Germaniei, iar militarii români s-au luptat aşa după cum mărturisea un participant, “ca la Mărăşeşti” Eroismul soldaţilor şi ofiţerilor noştri a fost demn de cel al predecesorilor săi în ciuda lipsurilor evidente pe care le-a arătat campania din Est.

Am intrat în război pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord, iar după trecerea Nistrului pe baza promisiunilor germane pentru recuperarea Transilvaniei de Nord. Nu întotdeauna liderii politici români au ştiut să descifreze jocurile în care ne-au implicat Aliaţii noştri de conjunctură.

Lipsurile au fost mari, astfel că şi rezultatele în ciuda efortului general, n-au fost prea bune.

Armatei Române îi lipseau infanteria mecanizată, radiocomunicaţiile şi artileria grea. Tehnologia noastră militară suferea şi din pricina erorii în care ani de zile, guvernele de la Bucureşti erau încredinţate că Aliaţii tradiţionali ne garantau frontierele ca şi protecţia în caz de război.

AUDIO : emisiunea "Istorica", ediţia din 8 februarie 2016

La Cotul Donului, Stalingrad şi în stepa Kalmâcă au pierit militari români, au fost răniţi sau daţi dispăruţi două treimi dintr-un sfert de milion de participanţi: soldaţi, subofiţeri şi ofiţeri.

O înfrângere scump plătită. Cauzele aşa după cum se cunosc, iar invitatul ediţiei le-a subliniat încă o dată constituie responsabilităţi ce-au căzut în sarcina atât a românilor, cât şi a germanilor.

Stalindragul n-ar fi apărut ca obiectiv principal pe frontul Rusiei de sud-vest dacă nu ar fi insistat cancelarul Germaniei.

Spargerea frontului acolo unde se găseau armatele române n-ar fi avut loc dacă angajamentul german de înzestrare pentru armata română ar fi fost respectat la timp şi integral.

Învinovăţirea armatelor a 3-a şi a 4-a române de către germani pentru pierderea bătăliei este o acuzaţie ce nu a putut fi acceptată de la bun început. A fost decizia comandamentului german ca unei armate aliate şi insuficient dotate şi pregătite să apere sau să lanseze ofensiva pe lungimi de front atât de mari - peste 200 km.

Armata română nu a fost pregătită pentru un război de iarnă, în condiţii din cele mai dificile (ger şi viscol, uniforme de vară, lipsa rezervelor, întârzieri mari în furnizarea tehnicii de luptă, a muniţiei şi hranei, surmenajul militarilor)

“Conducătorul” Statului, mareşalul Antonescu a greşit când a propus trimiterea unui corp expediţionar atât de numeros pentru participarea la campania din Est, bazându-se pe promisiuni şi ipoteza unui război-fulger desfăşurat de germani.

12.500 de militari români au căzut în încercuirea sovietică de la Stalingrad, supravieţuitorii luând calea lagărelor din Siberia pentru mulţi ani de zile, numărul celor repatriaţi fiind mic.

Un fragment din mărturia domnului Gheorghe Dochiţa, căpitan în rezervă, participant la luptele duse de armata română la Cotul Donului : “Ne-a prins iarna în tranşee. Dormeam sub cerul liber la minus 28-29 de grade. Revăd moartea cumplită a căpitalului Atanasiu, rupt în două de un proiectil. Locotenentul Enescu l-a înlocuit pe un mitralior căzut şi a fost sfârtecat de un proiectil de brand. Sergentul Amariei s-a prăbuşit lânga mine, cu burta despicată de o schijă. I-am băgat intestinele la loc şi a fost luat pe targă. Oare o fi scăpat ? Luptam ca maşinile. Deodată am văzut cum din bocanci bolborosea sângele: eram rănit, dar nu simţeam nimic.” ( fragment din articolul “Tinereţe jerfită” apărut în ziarul “Deşteptarea” din Bacău la 1 decembrie 2010)

Abia anul trecut militarii români care s-au jerfit la Stalingrad au parte de un mormânt, după inaugurarea cimitirului de onoare românesc.

Contribuţii editoriale : dl. cpt.(rez.) Gheorghe Dochiţa, veteran de război din municipiul Bacău despre experienţa personală de pe Frontul de Est. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Regia de montaj : Nicu Tănase şi Alexandru Balaban

Regia de emisie : Mariana Băjenaru şi Raluca Goga

Galerie foto :

Foto: harta operaţiunilor militare ale armatelor germano-române de la Stalingrad. Credit: wikipedia.com

Foto: soldaţi români în Kuban. Mitraliera ZB 53. Credit : www.george-damian.ro

Foto: militari români manevrând un proiector pentru apărarea antiaeriană. Credit: gettyimages.com

Foto: militari români pe poziţie la Stalingrad. Credit: gettyimages.com

Foto: soldaţi români aflaţi în acţiune pe Frontul de Est. Credit: historia.ro

Foto. trecerea armatelor române peste Nistru. Credit: https://balaurulroman.wordpress.com

Foto: intrarea trupelor române în Odessa. Credit: historia.ro

Foto: aspect de la întâlnirea dintre mareşalul Ion Antonescu şi cancelarul Germaniei, Adolf Hitler. Credit: historia.ro

Foto: feldmareşalul Friedrich Wilhem Ernest Paulus, comandantul armatelor germane şi aliate de la Stalingrad, alături de colaboratorii săi. Credit: historia.ro