Directivele NKVD pentru Europa Centrală şi de Est, inclusiv România

Statutul de mare putere după sfârşitul celui de-al doilea război mondial a obligat URSS să-şi rafineze tehnica ce însoţea procesul de comunizare în sfera sa de influenţă. Exportul de ideologie totalitară la vest de graniţele sale era sortit după voinţa lui Stalin să fie impus cu rapiditate şi fără cusur.

Ceea ce s-a chemat timp de o jumătate de secol Blocul sovietic, acesta a experimentat la începuturile sale punerea în practică a unor directive specifice serviciului de informaţii sovietic, pe scurt NKVD - Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne – principalul instrument al conservării şi protejării regimului pe teritoriul sovietic, ulterior şi în ţările ocupate.

În baza de lucru a experţilor sovietici s-a regăsit şi un set de directive, 45 la număr. Acestea descriau situaţii din teren şi prevedeau soluţii pentru impunerea noului regim. Aceste directive s-au aplicat diferit pentru fiecare din ţările Europei Centrale şi de Est.

România a avut o traiectorie oarecum similară cu a Ungariei şi Poloniei, însă aici prezenţa monarhiei a făcut ca viteza de adaptare să fie mai mică.

Directivele aratau partidelor comuniste cum să lupte pentru preluarea puterii.

(5. Trebuie realizată în mod accelerat unificarea tuturor partidelor într-un singur partid, având grija ca toate rolurile cheie să revină acelor oameni care aparţin serviciilor noastre secrete.)

Lupta de clasă a avut de nenumărate ori un înţeles violent pentru iniţiatori, eliminarea fizică a oponenţilor fiind des folosită.

( 40. Trebuia ca reprezentanţii opoziţiei politice să fie închişi. Se va încerca prin toate mijioacele racolarea acelor opozanţi care se bucură de stima populaţiei băştinaşe. Dacă nu cedează, trebuie compromişi prin campanie de denigrare. Înainte ca ei sa se întipărească în conştiinţa maselor, trebuie lichidaţi prin aşa numite "întâmplări neprevăzute" sau închişi sub acuzaţia de crimă de drept comun. Numai în cazuri cu totul speciale se admit procese politice, care vor fi ţinute sub acuzaţia de "înaltă trădare" )

Iniţiativa autorităţilor din ţările ocupate chiar dacă erau ideologic aliniate la standardele Moscovei s-au bucurat de puţină încredere, teroare fiind un instrument îndreptat şi împotriva acestora nu numai împotriva opozanţilor, ceea ce trebuia să asigure succesul garantat ocupantului.

(38. Dacă se constituie o organizaţie care ar sprijini alianţa cu noi, dar totodată ar stărui asupra controlului activităţii economice a conducerii oficiale, imediat trebuie pornită împotriva ei o campanie de acuzare a naţionalismului şi şovinismului. Aceasta trebuie făcută în felul următor: profanarea monumentelor ce ne aparţin, distrugerea cimitirelor, difuzarea unor manifeste din care să rezulte ponegrirea naţiunii şi culturii noastre şi îndoiala faţă de înţelesul contractelor încheiate cu noi. În munca de propagandă trebuie implicaţi şi băştinaşii, folosindu-ne de ura care există împotriva acelor organizaţii.)

(27. Luările de poziţie ale conducerilor băştinaşe pot avea coloratura naţională sau istorică, dar acestea nu pot duce la unitatea naţională.)

AUDIO: emisiunea "Istorica", ediţia din 4 iulie 2016:

Cu o populaţie preponderent ocupată în agricultură şi pe jumătate alfabetizată, România avea suficiente vulnerabilităţi care lucrau în favoarea impunerii noului regim de tip sovietic.

(13. Politica faţă de mica gospodărie ţărănească urmează acest curs pentru a face gospodăria particulară nerentabilă. După aceea, trebuie începută colectivizarea. În cazul în care ar interveni o rezistenţă mai mare din partea ţăranilor, trebuie redusă împărţirea mijloacelor de producţie repartizate lor, concomitent cu creşterea obligaţiilor de predare a cotelor. Dacă nici aşa nu se ajunge la rezultatul scontat, trebuie organizat ca agricultura să nu poată asigura aprovizionarea cu alimente a ţării, astfel ca necesarul să trebuiască acoperit prin import.)

În centrele urbane industrializate abordarea sovietică înregistra cîteva diferenţe, însă nu neapărat semnificative.

(16. Sindicatele din uzină nu pot exercita nici o influentă asupra activităţii din uzină. Ele pot lucra doar la punerea în practici a hotararilor şi atât.)

(17. Sindicatele nu au dreptul de a se împotrivi conducerii în nici o problemă. Sindicatele trebuie să fie ocupate cu alte probleme minore ca de exemplu: organizarea odihnei în concedii, discutarea cererilor de pensii şi împrumuturi, programe culturale şi distractive, organizarea de excursii, repartizarea mărfurilor deficitare, justificarea unor puncte de vedere şi decizii ale conducerii politice.)

Puterea burgheziei, unul dintre principalii inamici ai noului regim , în opinia Moscovei trebuie să se îndrepte rapid spre un final aşteptat prin falimetarea afacerilor şi apoi naţionalizarea.

(31. Întreprinderile proprietate personală, micii meseriaşi şi micii industriaşi să primeasca doar astfel de materii prime şi utilaje inferioare şi care să împiedice producţia de calitate. Preţul acestor mărfuri să fie mai mare decât preţul produselor similare ale întreprinderilor de stat.)

Unul dintre reperele societăţii româneşti – Biserica – avea stabilit un destin la fel de dramatic de către noile autorităţi.

(34. Trebuie acordată o atenţie deosebită bisericilor. Activitatea cultural-educativă trebuie astfel dirijată ca să rezulte o antipatie generală împotriva acestora. E necesar să fie puse sub observaţie tipografiile bisericeşti, arhivele, conţinutul predicilor, cântecelor, al educaţiei religioase, dar şi cel al ceremoniilor de înmormântare.)

Manipularea, un domeniu -cheie pentru reuşita oricărei schimbări rapide, inclusiv prin violenţă devenea o prioritate pentru iniţiatori.

(43. Se aduc la cunoştinţa publicului procesele acelor persoane cu poziţie de conducere (în primul rând din cadrul armatei, ministerelor, serviciilor importante, cadrelor didactice) care sunt învinuite de atitudine împotriva poporului, socialismului, industrializării. E o acţiune ce atrage atenţia maselor populare.)

Nici viaţa socială şi privată a oamenilor nu a fost lăsată la voia întâmplării.

(28. Trebuie acordată o mare atenţie ca nu cumva în oraşe să existe reţele de apă nelegate la reţeaua principală în cartierele în curs de reconstrucţie sau nou construite. Canalizările vechi neracordate şi fântânile trebuie lichidate sistematic pe parcurs.

29. Reconstrucţia obiectivelor industriale şi construcţia celor noi se va face având în vedere ca materialele reziduale să fie dirijate în depozitele de apă ce ar putea folosi drept rezerve de apă potabilă.

30. În orasele reconstruite sau nou construite nu se mai admit în locuinţe spaţii excedentare, care ar putea folosi la adăpostirea pe o perioada mai lungă a animalelor sau depozitarea rezervelor de alimente.)

Schimbarea mentalităţii şi construirea unui nou profil al omului deveniseră „arma perfidă” a Moscovei pentru a-şi asigura dominaţia şi influenţa în ţările din sfera sa de influenţă.

(35. Din şcolile elementare, de specialitate, dar mai ales din licee şi facultăţi trebuie să fie înlăturaţi profesorii de valoare care se bucură de popularitate. Locurile lor trebuie să fie ocupate de oameni numiţi de noi, având un nivel de pregătire slab sau mediocru. Să se analizeze diferenţele dintre materii, să fie redusă cantitatea de material documentar, iar la licee să se oprească predarea limbilor latină şi greacă veche, a filozofiei generale, a logicii şi geneticii. În manualele de istorie nu trebuie amintit care dintre domnitori a servit sau a vrut să servească binele ţării. Se va insista pe lăcomia şi răutatea oricărui rege, pe efectul nefast al monarhiei şi pe lupta poporului asuprit. In şcolile de specialitate trebuie introdusă specialitatea îngustă.

44. Se va căuta ca acei care lucrează în diferite funcţii indiferent cât de mici, să fie schimbaţi şi înlocuiţi cu muncitori cu cea mai mică pregătire profesională, necalificaţi.

45. Trebuie ca la facultăţi să ajungă cu prioritate sau în mod exclusiv, cei ce provin din cele mai joase categorii sociale, cei care nu sunt interesaţi să se perfecţioneze la nivel înalt, ci doar să obţină o diplomă.)

Contribuţii editoriale : dl. Dinu Zamfirescu, fost deţinut politic, politician, emigrant politic în Franța, jurnalist la BBC, militant pentru drepturile omului, cercetător al arhivelor comunismului, fondator al Institutului pentru Memoria Exilului românesc, unul dintre cei 12 membri refondatori ai PNL ne-a vorbit despre experienţa sa de viaţă din timpul regimului comunist. Un interviu de Mirela Băzăvan

AUDIO: interviul integral cu dl. Dinu Zamfirescu.

Foto: dl. Dinu Zamfirescu (actual). Credit: Mirela Băzăvan.

Regia de montaj : Nicu Tănase.

Regia de emisie : Dana Burcea şi Adriana Anica.

Galerie foto:

Pierderile teritoriale ale României 1940. Credit: https://cersipamantromanesc.wordpress.com

Zonele de influenţă ale URSS, postbelice. După Yalta 1945. Credit: en.wikipedia.org

"Părintele" directivelor NKVD: Lavrenti Pavlovici Beria, comisar al URSS pentru Afaceri Interne. Credit: http://sovtime.com

L. P. Beria şi fiica lui Stalin într-un moment de relaxare. În fundal apare şi dictatorul sovietic. Credit: en.wikipedia.org

O imagine ce inspira teamă : sigla NKVD. Credit:en.wikipedia.org

Scenă dintr-un interogatoriu al organelor NKVD, anii '20. Credit:http://sovtime.com

Reproducere după oficiosul partidului unic. Sentinţa în procesul PNŢ. Credit: https://2blackjack1.wordpress.com

Nici ţăranii n-au fost scutiţi de rigorile directivelor NKVD. O gospodărie ţărănească Credit: time.com/life

Consolidarea regimului totalitar şi propaganda. Aniversarea unui 23 august la Bucureşti. Credit:time.com/life

Rezultatul reprimării opoziţiei politice - condamnarea şi executarea - avea şi un corespondent birocratic.Credit: cnsas.ro via http://muzeulrezistentei.ro/

Agenţi NKVD în România, poziţii la vârful ierarhiei Securităţii. Lista agenţilor este mai lungă... Credit: cnsas.ro

Pantiuşa Bodnarenko sau Gheorghe Pintilie.

Serghei Nikonov sau Serghei Nicolau

Vladimir Mazurov sau Vladimir Mazuru

Boris Grünberg - Alexandr Sergeyevich Nikolsky - Alexandru Nicolschi

Alexandru Nicolschi (marcat cu X) în timpul detenţiei, perioada interbelică. Credit: miliţiaspirituală.ro

Andrei Gluvacov

Moise Dulbergher sau Mişu Dulgheru

Mihai Povstanski sau Vasile Posteucă ( a "împrumutat" identitatea unui legionar fugit din ţară).

Întâmpinarea Armatei Roşii în Bucureşti. 29 August 1944, Şoseaua Colentina.(Gh. Apostol, Moraru, Povstanski/Postanschi Credit: http://fototeca.iiccr.ro/

Întâmpinarea Armatei Roşii în Bucureşti. 29 August 1944, Şoseaua Colentina.( Moraru, Prepeliţă, Apostol, Chivu Stoica). Credit: http://fototeca.iiccr.ro/

Întâmpinarea Armatei Roşii în Bucureşti. 29 August 1944, Şoseaua Colentina. ( Neagru Andrei, Emil Popa, Dulbergher.) Credit: http://fototeca.iiccr.ro/

Întâmpinarea Armatei Roşii în Bucureşti. 29 August 1944, Şoseaua Colentina. (Povstanski/Postanschi, Zilberman.) Credit: http://fototeca.iiccr.ro/

Prezidiul mitingului oamenilor muncii din capitală cu prilejul înmormântării victimelor reacţiunii din Comuna Apărătorii Patriei (Piaţa Victoriei) (29 Noiembrie 1944) Credit: http://fototeca.iiccr.ro/

8 Noiembrie 1945. Demonstraţie pro-monarhistă în Piaţa Palatului, Bucureşti. Incidente, în fundal un camion răsturnat şi incendiat. Credit: cnsas.ro

8 Noiembrie 1945. Demonstraţie pro-monarhistă în Piaţa Palatului, Bucureşti.Comandantul companiei de onoare, ierarhi şi demnitari în faţa catedralei patriarhale. Credit: anic.ro via fototecaortodoxiei.ro

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www.romania-actualitati.ro