„Destinul unui protestatar: profesor Grigore Forţu”

Al cincilea an de criză economică (1929-1933) se dovedeşte şi cel mai inflamant sub raportul radicalizării, atât pe scena politică, cât şi în societate.

Vechile partide politice se văd contestate pentru rolul lor în desfăşurarea vieţii cetăţenilor, cu o polarizare a veniturilor, împărţind societatea în cetăţeni bogaţi ori foarte bogaţi şi pauperi sau la limita subzistenţei.

Astăzi ştim că Monarhul după momentul Restauraţiei lucra de zor pentru erodarea popularităţii principalelor partide, îşi pava cu intenţii bune drumul spre propriul regim de autoritate regală sau de dictatură.

În paralel, partidele, trecând şi printr-o criză de cadre dar şi supuse conflictelor interne dădeau la iveală noi facţiuni ce emiteau pretenţii la guvernare ori solicitau prezenţa în guverne de coaliţie , prieteniile, relaţii şi contraserviciile fiind considerate linqua franca pentru a intra în graţiile Camarilei.

Viaţa politică românească nu mai semăna aproape deloc cu tabloul antebelic, dacă urmărim numai două referinţe: decăderea morală şi interesele transpartinice. Până la venirea crizei, dar şi pe timpul acesteia, partidele de la guvernare s-au regăsit în postura de arendaşi ai resurselor ţării.

Falia de la care a pornit la vale altădată mobilitatea soluţiilor economice şi politice este marcată de dispariţia prim ministrului cel mai competent, Ionel Brătianu.

În anul 1933, severitatea austerităţii ordonate de guvernele anterioare, dar şi cel prezidat de Alexandru Vaida-Voevod atinge un punct maxim, mai întâi în lunile ianuarie-februarie şi apoi pe tot parcursul verii sub ameninţarea intrării în incapacitate de plată a României. (A se vedea şi ediţia emisiunii „Istorica” din 13 ianuarie 2025)

În peisajul pestriţ al vieţii politice de la noi a apărut un personaj modest la prima vedere ce reprezenta interesele gulerelor albe, profesorul de limba română, curs secundar, Grigore Forţu. Acesta apăruse în faţa opiniei publice cu un tip de discurs radical, ideologic situat către dreapta extrem, după ce fuses educat şi instruit într-o lume centristă, echilibrată, cu sentimente patriotice curate şi loialitate pentru Coroană.

Mulţime de oameni ce se îndreaptă în apărarea profesorului Forţu. Reproducere după un clişeu al revistei Realitatea Ilustrată, 2 februarie 1933. Credit: https://adt.arcanum.com/ro/discover/

Profesorul Grigore Forţu se alătură unei platforme politice ce promova corporatismul, inţial o ideologie venită pe filieră italiană şi în care rolul determinant în conducerea societăţii trebuia să-l aibă cei care activau în profesii bine delimitate şi consolidate: profesori, ingineri, meşteri, economişti,într-o societate fără partide tradiţionale şi în care statul să deţină o pondere însemnată în evoluţia societăţii.

Din ordinul Camarilei, poliţia descinde la domiciliul profesorului Forţu pentru a-l aresta, fiind acuzat de crimă de lez-majestate. Cu alte cuvinte, Suveranului i se reproşa că duce o viaţă lipsită de reguli morale, că s-a despărţit de regina Elena pentru a se întreţine cu o amantă – era vorba de o altă Enena, Lupescu, fostă Wolff – şi că nu poate fi un bun exemplu pentru ţară şi popor.

Iară cum era descrisă reţinerea profesorului Forţu în paginile revistei "Realitatea Ilustrată" – un supliment monden al cotidianului „Universul”:

„Era într’o Duminică. Profesorul se scoală de obiceiu la şase dimineaţa, dar Dumineca îşi permite o odihnă mai prelungită. Pe la orele 8 dimineaţa, ati venit doi poliţişti. Ei s’au dat însă drept „doi domni dela Minister”. Soţia domnului Forţu i-a rugat să vie mai târziu, ca să-i nu-l scoale aşa de dimineaţă. „Trebue să-l vedem, imediat” — au răspuns poliţiştii.

În acest timp casa a fost înconjurată, postându-se la fiecare intrare câte un agent.

Forțu îşi făcu apariţia şi cei doi poliţişti îi spuseră că au un ordin de percheziţie. Domnul Forțu le ceru să vadă ordinul, care îi fu prezentat. Poliţiştii s’au dus în birou, unde au cerut să li se deschidă serta rele.

Au găsit acolo scrisori intime dela prieteni, soţie etc. iar în sertarul unde îşi ţinea banii, nu se mai găsia nici o sută de lei, fiind sfârşit de lună.

Oamenii autorităţii au ridicat corespondenţa Blocului Cetăţenesc, şi vreo douăzeci de numere din „Drum nou”, precum şi alte lucrări personale.

Apoi, au spus domnului Forţu

„Avem ordin verbal să vă prezentaţi la ministerul de interne, pentru un interogatoriu”.

— Sunt la dispoziţia dv., a răspuns d. Forţu, iar către nevasta sa, adăugă:

Probabil că sunt chiar arestat.

Nici o emoţie nu se putea vedea pe faţa sa. A plecat foarte calm, s’a îmbrăcat în linişte, şi s’a suit în maşina poliţiei. Atunci, soţia a anunţat pe prieteni şi rude.

Pe la ora unsprezece şi jumătate, Capitala aflase ştirea. Numeroase persoane telefonară acasă, dar d-na Forţu le răspunse că nu ştie nimic, dacă a fost arestat sau nu. La Interne se spunea că nu e vorba de o arestare, ci de o simplă chemare pentru informaţiuni.”

Sub raportul acţiunii politice imediate, Blocul Cetăţenesc pentru Mântuirea Patriei, formaţiunea condusă de profesorul Forţu se folosea de publicaţia „Drum nou” pentru informarea publicului interesat.

Manifestaţie de sprijin la domiciliul profesorului protestatar Grigore Forţu. reproducere după revista "Realitatea Ilustrată" din 2 februarie 1933. Credit: https://adt.arcanum.com/ro/discover/

La 31 mai 1931 apărea un articol intitulat „O lămurire“, asumat de întreaga redacţie, ce îl descria pe Iorga ca pe un trădător al crezului şi îşi exprimă fără nici o rezervă dezamăgirea în faţa dureroasei revelaţii survenite cu atâta repeziciune:

„Am avut motive să ne bucurăm de venirea dlui profesor Iorga în fruntea guvernului, căci domnia sa declarase [... ] că statul politic este un stat abstract, o creaţie a partidelor politice, care trebuie transformat într-un stat real al tuturor claselor sociale.

Şi nădăjduiam că d-sa va transforma statul politic în stat corporativ. [...]

Cu această nădejde ne-am exprimat, din primele zile, bucuria pentru con - stituirea guvernului Iorga.“

Iar relatarea dramaticei separări a apelor continuă astfel:

„A urmat după aceea defilarea tuturor asociaţiilor profesionale la ministerul de interne şi declaraţia d-lui prof. Munteanu Râmnic, subsecretar de stat, [...] că vor avea 60% din locuri la Cameră şi Senat pentru reprezentanţii tuturor profesiunilor, căci aşa a hotărât guvernul.

Nu se terminase bine cu această defilare [...] şi guvernul, prin delegaţii săi, începe tratativele de cartel cu partidele politice în vederea alegerilor, uitând şi de reprezentanţa profesională şi de declaraţiile formale făcute asociaţiilor profesionale. în faţa acestei situaţii, delegaţii Confederaţiei Asociaţiilor Profesionale au adoptat o atitudine de rezervă, până ce noua orientare a politicii guvernului se va preciza.

Precizarea s-a produs prin încheierea cartelului cu partidul liberal, cartel care schimbă cu totul structura noului parlament. [...] Şi situaţia se agrava şi prin faptul că în fiecare zi transfugi politici, oameni care trecuseră prin toate partidele, făceau declaraţii de devotament guvernului şi cereau, ca recompensă a acestor declaraţii, locuri pe lista guvernului.

Aşa încât lista guvernului, devenind lista Uniunii Naţionale, cuprindea iorghişti, argetoinişti, liberali, declaraţi sau oculţi, transfugi [...] averescani, naţional-ţărănişti, lupişti, georgişti, fripturişti etc.

Iată oglinda viitorului parlament, care, în loc să fie corporativ, este un fel de corabie a lui Noe, în care s-au adunat toate vieţuitoarele politice.“

(Din „Doctrinele muncii şi politica profesiunilor” de Victor Rizescu, editura Cartier, 2024)

AUDIO, emisiunea „Istorica”, ediţia din 27 ianuarie 2025 (integral)

Regia de montaj: Radu Sima şi Cristina Sganţă

Regia de emisie: Izabel Jerdea şi Costin Iorgulescu

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www. romania-actualitati.ro