„Destine anonime. Femei în comunism”

Cronologic şi evenimenţial, starea femeii dezbătută în ediţia trecută ajunge acum în perioada regimului totalitar de strânga.

Pentru aceasta ne folosim de o cercetare realizată de cercetătoare din România, Polonia şi Germania care au avut nu numai curiozitatea, dar şi interesul profesional de a descoperi şi reconstitui secvenţe din viaţa femeilor înainte de răzbi, epoca postbelică şi până la dispariţia regimului.

O cercetare calitativă pluridisciplinară cu ajutorul filierei bunică-mamă-fiică.

În linii generale, viaţa bunicilor care erau deja adulţi înainte de război s-a consumat în cele trei ţări studiate fără mari deosebiri.

Participarea la conflictul mondial a generat nu numai percepţii diferite, ci şi situaţii diferite. Pentru viaţa femeilor din România, războiul nu a adus modificări esenţiale, pe când în Polonia sau Germania, experienţele au avut mai mult dramatism şi accente tragice, cu expulzări, deportări, arestări, despărţiri ale familiilor, victime, răniţi şi invalizi, pierderea proprietăţilor funciare şi imobiliare, foamete şi privaţiuni legate de viaţa persoanlă.

Noul regim politic impus de URSS cu acceptul celorlalte Puteri învingătoare în cel de-al doilea război mondial a produs mutaţii cu amplitudini diferite însă în acelaşi sens.

Printre aspectele pozitive, remarcăm obţinerea drepturilor politice acordate femeilor, sprijinul pentru apărarea şi consolidarea familiei, desigur în viziunea regimului totalitar, dreptul la educaţie, instruire şi egalitate de şanse cu bărbaţii în domenii socio-profesionale extinse.

În partea cealaltă, efectele negative directe sau circumstanţiale pentru femeile din comunism, reţinem câteva: multă activitate de propagandă şi promisiuni neonorate, „dubla povară”, chiar dacă corifeii noului regim proclamaseră ca politică de stat egalitatea de gen, inechităţi sociale, categorii sociale puse la zid numai fiindcă aparţineau adversarilor politici, restricţii şi raţionalizări, regim punitiv dur faţă de cei cu opinii divergente.

„Dezgheţul” sau „Comunismul de omenie” este denumirea alternativă a perioadei de relaxare a regimului totalitar după consolidarea sistemului în care femeile au beneficiat de o altă perspectivă a vieţii lor în majoritatea aspectelor relatate şi studiate: social, profesional, cultural, nivel de trai, satisfacţii personale.

Cea mai avansată în aceste privinţe părea a fi Germania de Est, acolo unde şi investiţiile făcute au avut un nivel mare pentru a motiva direcţiile de imagine ale lagărului socialist prin „vitrina socialismului” - RDG.

În Polonia şi România, schimbările din viaţa femeilor au fost reale şi palpabile, atât cât permitea regimul, evident incomparabile cu ceea ce traversau femeile din lumea de dincolo de Cortina de Fier.

După anul 1956, în Polonia se revenise la agricultura în exploataţie privată, lipsa mâinii de lucru bărbătească transferând o parte însemnată din povară pe umerii femeilor, în România, lumea ruralizată o avea pe femeie în prim-plan, păstrându-se funcţiile sociale tradiţionale, de susţinătoare de braţe de muncă şi responsabilitatea principală în gospodărie şi creşterea copiilor.

Anii 60-70 ai secolului trecut au constituit vârful de formă pentru femeile fiice ale celor care au trecut prin război. Obţinerea unei independenţe financiare pe bază de merit, mai multă educaţie şi instruire, mai multă recunoştinţă pentru efortul civic.

Cu toate acestea, nu toate femeile au avut evoluţii similare. Conta foarte mult mediul din care proveneau, moştenirea culturală, aptitudinile şi influenţa asupra persoanei lor exercitată de familie şi apropiaţi.

Ultimii zece ani ai regimului totalitar de stânga au fost şi cei mai dificili.

Revenirea privaţiunilor economice, sociale şi oboseala generaţiilor din comunism coroborată cu erorile de conducere politică din lagărul socialist, noua revoluţie tehnologică în care Blocul de Est luase un start întârziat şi greoi s-au repercutat şi asupra vieţii şi rolului femeii în acest tip de societate

Mai multă muncă la serviciu şi acasă, mai multe responsabilităţii în familie cu randamente minime, o luptă pentru supravieţuire similară cu condiţii de viaţă ca în timp de război, îndeosebi, cazul românesc şi cel polonez.

Coperta volumului editat de invitata ediţiei, doamna dr. Claudia Florentina Dobre

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 15 martie 2021

Regia de montaj: Alexandru Balaban şi Florina Neda

Regia de emisie: Oana Popescu şi Raluca Goga

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la: www.romania-actualitati.ro