Capitala în timpul neutralităţii. 1914-1916

Capitala României - Vechiul Regat - a fost locul unde pasiunea dezbaterii politice a înregistrat cele mai înalte cote pe parcursul neutralităţii, în timpul primului război mondial.

O pasiune întreţinută de sub zece la sută din populaţia ţării ceea ce reprezenta profesionişti în meseriile lor, înainte de toate, dar şi proprietarii de pământuri, ştiutori de carte şi votanţi, ori fruntaşi ai satelor şi notabilităţi de la oraş.

O dezbatere care a ţinut aproape doi ani şi în care s-au înfruntat antantofilii şi germanofilii.

În ultima zi a neutralităţii, Octavian Goga, unul dintre cei mai înflăcăraţi activişti unionişti descria Bucureştiul : “Am mers să luăm masa la Capşa. Aici mişcare - ziarişti străini emoţionaţi. Colonelul Thomson, ataşatul militar englez, îmi strânge mâna cu căldură. Tavernier, corespondentul de la Le Temps, mă sărută plângând. Printre mese e o conversaţie generală. Pe toţi îi mişcă atitudinea regelui. Pavlică Brătăşanu intră cu Titulescu strigând în gura mare: La bătrâneţe am ajuns şi eu monarhic. Pe stradă aglomeraţie. Pe feţe e însufleţire, dar şi o linie de seriozitate. Pe la ora 5 atmosfera e mai caldă. Regelui şi reginei care trec în automobile li se fac ovaţii călduroase. […] Mă întorc seara la ora 10 în oraş şi când intru în restaurantul Continental, publicul se ridică în picioare aplaudând frenetic. În vremea asta se sting toate felinarele. Capitala se cufundă în întuneric, pe la miezul nopţii sună goarnele vestind mobilizarea, lumea aleargă pe străzi, smulge din mâna agenţilor afişele cu ordinul de mobilizare, pâlcuri cântă ‘La arme’, e o generală beţie a simţurilor”.

AUDIO: emisiunea „Istorica, ediţia din 19 mai 2014:

Dar până la momentul amintit de poetul transilvan, România a fost supusă presiunilor din cel puţin două părţi pentru a se hotărî de partea cui intră în război. Şi grupul ţărilor din Antantasporeau presiunea, Rusia fiind cea mai impulsivă, însă nici Puterile Centarle nu se lăsau mai prejos : Bucovina şi mai târziu Basarabia au figurat ca provincii de compensaţie pentru participarea României la conflict de partea Vienei.

În privinţa disputei celor două tabere politice, una conducea spre reunificarea Transilvaniei cu România, întruchipa deci, proiectul naţional de unire a tuturor regiunilor locuite majoritar de români, iar filogermanii, nu mai puţin patrioţi, doreau o cale de asigurare a securităţii naţionale, ameninţată în viziunea lor de Rusia Imperială în drumul său spre Ţarigrad şi strâmtori.

Neutralitatea chiar dacă a durat doi ani, timp suficient pentru încheierea unor pregătiri de înarmare şi înzestrare, sfârşitul acesteia a găsit Armata română nepregătită pentru un efort de război cu o astfel de desfăşurare. Suficienţa dovedită de o parte a corpului ofiţeresc, suficienţă dobândită în timpul ultimului război balcanic şi corupţia care domnea în ministerele - cheie de la Bucureşti au zădărnicit în mare măsură efortul eroic al militarilor români căzuţi pe câmpul de luptă, după intrarea în război.

Presa a avut şi partea sa bună, însă şi partea sa cea rea. A sprijinit propaganda pentru intrarea în război, pentru Transilvania, după cum a lucrat şi pentru germani, în timpul ocupaţiei sau cu mult timp înainte.
Dosarul “Gunther” :

“ Serviciul de informaţii german a acţionat intens, prin intermediul publicaţiilor, şi în primul rând a presei, pentru a crea un curent de opinie favorabil Puterilor Centrale. Germanii şi-au instalat la Bucureşti o Agenţie de presă pe care, pentru a fi credibilă şi operativă, au numit-o „româno-germană”. Structurată pe mai multe secţii, această agenţie a jucat un rol activ, în sensul de „cal troian”, în presa românească. „Colaborările” şi „sponsorizările” substanţiale au asigurat prosperitatea redactorilor care conduceau publicaţiile „Seara”, „Moldova”, „Dreptatea”, „Libertatea”, „Ziua”, „Tara”, „Curierul”, „Traznetul” etc. Agenţia alimenta cu ştiri redactorii corupti, sau uşor coruptibili, din presa românească, înlesnind difuzarea intereselor politice germane şi austro-ungare, practic, pe întreg teritoriul României. Aceste publicaţii erau mai întâi tipărite în zeci de mii de exemplare, pentru ca apoi să fie cumpărate spre a fi difuzate prin intermediul agenţilor în centrele importante din Transilvania. Germanii înţeleseseră că acest străvechi teritoriu românesc reprezenta, la momentul acela, un obiectiv fundamental al politicii unioniste românesti. Prin crearea unor curente de opinie antiunioniste pe teritoriul Transilvaniei, germanii încercau să îndrepte atenţia opiniei publice spre o altă problemă teritorială, la fel de sensibilă, pentru spiritul unionist românesc, şi anume Basarabia, aflată din 1812 în componenţa Rusiei ţariste. Logica lor era simplă. Spiritul unionist fiind dominant în politica guvernelor de la Bucureşti, Centralilor nu le rămânea altceva de făcut decât să acţioneze spre a determina opinia publică să exercite presiuni asupra politicienilor pentru a crea micului Regat al României o situaţie de adversitate faţă de Rusia, şi prin urmare faţa de Antanta. În acest fel sperau să readucă treptat România alături de interesele aliaţilor din 1883. Iată şi motivul pentru care serviciile de informaţii ale Puterilor Centrale au pus un accent cu totul deosebit pe influenţarea opiniei publice romanesti.”

Economic, România avea să înregistreze un recul uşor al exporturilor şo importurilor pe timpul neutralităţii. De asemenea, moneda, leul a început să sufere din cauza inflaţiei. Situaţia a fost cu mult mai gravă după intrarea în tăzboi.

Contribuţii editoriale : dl. prof. univ.dr. Bogdan Murgescu despre starea de neutralitate şi efectele asupra economiei româneşti. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit de la adresa: http://www.romania-actualitati.ro/Podcast/istorica/4

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare şi de la adresa: www.romania-actualitati.ro