„Bucureşti 4 aprilie 1944, revizuit şi adăugit”

La 1 mai 1943 teritoriul naţional este străbătut pentru prima dată de bombardiere americane într-o tentativă de a paraliza extracţia de petrol de pe Valea Prahovei. Având la dispoziţie o bună apărare antiaeriană, românii şi germani se apără înverşunat, operaţiunea „Tidal wave” fiind mai degrabă un eşec.

Situaţia în primăvara anului următor era deja mult schimbată. Aflate într-o continuuă defensivă după Stalingrad, Armata Române şi cea germană se retrag strategic, iniţiativa aparţinând Aliaţilor.

La 2 aprilie, ministrul sovietic de Externe, Viaceslav Molotov adresează Bucureştiului o capitulare condiţionată, pe care guvernul Antonescu o respinge.

Aliaţii Moscovei, americanii şi britanicii beneficiiază în sudul Italiei de o importantă bază aeriană pentru vânătoare şi bombardament, cu mult mai apropiată de România, decât vechea locaţie la Benghazi, în Libia cu un an în urmă.

Tot în aprilie 1944 se desfăşoară prima parte a unei campanii de bombardamente strategice anglo-americane asupra României. În paralel sunt folosite şi aerodromuri din URSS în sistem suveică, bombardament-alimentare-al doilea bombardament-revenire la bază.

La 4 aprilie, ţintele inamicului au fost Valea Prahovei şi Capitala, socotită un punct nevralgic pentru operaţiuni de comandament şi resursă economică. Cel mai important avantaj identificat de atacatori a fost reţeaua de transport feroviar cu Gara de Nord, triajul CFR şi căile ferate către Ploieşti.

La ora 10.45 era programat un exerciţiu de alarmare la care populaţia a răspuns corect. Lipsea însă informaţia despre deplasarea unor formaţii masive de avioane de bombardament către România, însoţite de avioane de vânătoare ca formaţiuni de escortă.

Însă, dintr-o dată, la ora 13.45 fix, alarmele încep să sune în tot Bucureştiul. Din păcate mulţi dintre locuitorii Capitalei nu au băgat de seamă, întrucât au crezut că este un exerciţiu, şi nu au mai apucat să ajungă la adăposturile antiaeriene.

La acest atac au participat 313 aparate americane escortate de 119 avioane de vânătoare care au lansat sute de bombe de diverse calibre până la cele de 500 de kg sub formă de covor. Zonele cele mai afectate au fost Gara, triajul, cartierele Griviţa, Steaua, Giuleşti, Cotroceni şi partea centrală a oraşului.

Bilanţul oficial a fost de 2.942 de morţi şi 2.126 de răniţi. Sute de case au fost puse la pământ, iar alte sute au fost avariate parţial.

Clădire distrusă pe str. Ştirbey Vodă

Bombă neexplodată

Posibil, pe str. Transilvania, sectorul 1

După carnagiu, comandantul suprem al forțelor aeriene aliate din Mediterana - considerată ca o evaluare eronată – i-a mărturisit îngrozit lui Hap Arnold, comandantul suprem al forțelor aeriene ale SUA: „Atacul nostru a fost sângeros. Am ucis aproape 12.000 de oameni, 6.000 dintre ei fiind refugiați aflați în trenuri, iar ceilalți 6.000 fiind locuitori din jurul căilor ferate”. Nici astăzi nu se ştie cu precizie numărul victimelor în bombardamentul de 4 aprilie 1944 asupra Capitalei.

Pe lângă atelierele CFR, distruse aproape integral, a fost afectat complet pentru câteva zile transportul urban.

Grave consecinţe ale bombardamentelor au mai suferit atunci hotelurile Athenee Palace, Ambasador, Papadopol, blocurile „Generala", „Mica", „Kapriel", „Băicoianu", Moara Românească şi Banca de Credit.

„Se vedea arzând Athenee Palace, fum se ridica şi din alte părţi ale oraşului. Am ieşit cu Lena din hotel şi cu un sentiment de oroare ne-am îndreptat spre Athenee Palace care tot ardea, flăcări ieşeau de prin fiecare fereastră; ceva mai sus, pe Calea Victoriei, am văzut fumegând hotelul Splendid, aproape complet dărâmat, pe trotuare numai sticlă sfărâmată de la vitrinele magazinelor distruse de suflul bombelor.

În spatele Ateneului devastat, mai fumega locul expoziţiei Comitetului de Patronaj. În sus pe Calea Victoriei, pe stânga şi pe dreapta, din loc în loc, clădiri dărâmate. Până în str. Frumoasă, mai toate geamurile făcute fărâme; călcam cu prudenţă şi ocoleam grămezile.

Din str. Sf. Voievozi înspre Gara de Nord, bombardamentul făcuse îngrozitoare ravagii. Gara de Nord, Gara Basarab Mărfuri, Calea Griviţei grav lovite. Am văzut un tramvai surprins în mers; conducătorul mort stătea căzut cu pieptul lipit pe comenzi. N-am mers mai departe‟ - academician Gheorghe Zane

Din alte mărturii: „Pe calea Giuleşti erau corpuri sfârtecate cu organele interne şi intestinele atârnând în copaci, bălţi de sânge şi cadavre carbonizate, iar pe calea Griviţei, un cal de la o trăsură fusese proiectat la etajul unui bloc ruinat. Au fost distruse multe case vechi şi blocuri, oamenii care nu au mai încăput în adăposturi s-au ascuns în subsoluri, multi fiind striviţi între dărâmături sau asfixiaţi‟

În fişierul vorbit al ediţiei îl puteţi asculta pe dl. Valentin Ştefănuţ, unul din invitaţi şi martor al evenimentelor tragice din ziua de marţi, 4 apriie 1944 în Capitală

Merită reţinut următorul paragraf consemnat în arhivele militare: „Fără îndoială, reţeaua feroviară şi nodurile de comunicaţii pe timp de război sînt obiective militare, dar la 4 aprilie şi în continuare până în august, distrugerea acestora de către aviaţia americană şi engleză este însoţită de atacuri de o violenţă fără precedent a zonelor populate‟

Restaurantul Excelsior din str. Ştirbey Vodă

Echipe de voluntari la degajarea străzilor şi a caselor distruse.

Oamenii nu au mai putut ajunge la muncă decât pe jos, fiecare muncitor care locuia în afara orașului fiind nevoit să parcurgă pe jos chiar și 10-12 km zilnic.

A fost atinsă centrala electrică Grozăvești, ceea ce a produs imobilizarea tramvaielor, oprirea unor uzine.

A fost lovită o conductă principală ce aducea apa potabilă în centrul Capitalei, făcând astfel inoperabile restaurante și frizerii, hoteluri și brutării. Teatrele și-au întrerupt complet activitatea, reluând-o după bombardamente.

Şcolile erau închise pentru vacanţa de Paşti, însă nu s-au mai redeschis decât în octombrie. Una din acţiunile care a limitat la următoarele raiduri de bombardament, 17 până la începutul lunii august, cu patru bombardamente în aprilie, numărul victimelor a fost plecarea în refugiu a tuturor celor care nu aveau roluri importante în viaţa oraşului. Copiii şi femeile casnice au fost primele persoane care au părăsit oraşul, în general la rude.

Criza de produse alimentare sau orice avea legătură cu activităţile cotidiene şi casnice deveneau mult mai frecvente pe măsură ce se înteţeau raidurile de bombardament.

O altă mare problemă parţial rezolvată au fost sinistraţii, cei care nu mai aveau case. De altfel după câteva zile, comandantul militar al Capitalei a introdus pedeapsa cu moartea pentru cei care făceau speculă ori jefuiau case sinistrate sau „colectau” metal preţios de la cadavre rămase încă neînhumate.

De la începutul lunii mai, tactica bombardării Capitalei s-a schimbat, mai bine spus s-a intensificat. Ziua bombardau americanii, iar noaptea britanicii.

Un bilanţ statistic arată că de-a lungul celor 17 de bombardamente aeriene, începând cu cel din 4 aprilie 1944, executate de americani şi englezi cu aproximativ 3.640 de avioane de bombardament de diferite tipuri, însoţite de circa 1.830 de avioane de vânătoare pe timp de zi, au fost ucişi 5.524 de locuitori, răniţi 3.373, iar 47.974 au rămas fără adăpost devenind sinistraţi.

Au fost distruse 3.456 de case de locuit, au fost distruse parţial 3.473, 401 au fost avariate şi au fost 2.305 de incendieri.

Pentru apărarea Capitalei, s-au ridicat şi au angajat lupte antiaeriene, de multe ori în inferioritate numerică, 601 avioane de vânătoare româneşti şi 709 germane.

Contribuţii editoriale: dl. ing. Mircea Dorobanțu, director al Muzeului CFR despre distrugerile suferite de compania națională feroviară. Înregistrare de la lansarea albumului „Bombardamentul din 4 aprilie 1944 – o tragedie bucureşteană”

AUDIO: emisiunea „Istorica” din 8 aprilie 2024 (integral)

Regia de montaj: Eugenia Ivanov şi Florina Neda

Regia de emisie: Denisa Colțea şi Costin Iorgulescu

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.35 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321