„Bărbaţi şi femei. Agenţi şi spionaj între anii 1914-1916”

Chiar dacă nu au avut un personal numeros, lideri consacraţi şi agenţi de teren mirabolanţi, aşa cum ne-ar îmbia imaginaţa, serviciile de informaţii româneşti din perioada neutralităţii (1914-1916) şi-au îndeplinit obiectivele.

Lipsa de experienţă dictată de puţinătatea timpului pentru o consolidare, de la 1908 până la 1914 a fost compensată prin câteva reuşite care au asigurat într-un flux relativ informaţiile necesare decidenţilor politici ai epocii.

A cunoaşte la timp nivelul şi conţinutul informaţiilor adversarului este un avantaj pe care nu l-ar rata nici un serviciu de informaţii, mai cu seamă într-o situaţie de conflict. Aşa că subtilizarea cifrului pentru corespondenţa secretă a ministrului austro-ungar la Bucureşti, fără a fi deconspirată operaţiunea a fost una dintre cele mai importante şi de succes.

Au fost importante şi informaţiile oferite de românii care trăiau în provinciile istorice aflate la momentul respectiv sub steag străin. Transilvănenii au dovedit mult curaj şi spirit de sacrificiu pentru a transmite ceea ce s-a dovedit realmente necesar la pregătirea planurilor militare de comandament care să conducă la victorie.

Au mai fost şi alte tipuri de informaţii care au ajutat instituţiile statului român pentru a se proteja sub raport politic şi economic de atacurile şi tentativele de slăbire a României sau intenţia de a o pune în situaţii defavorizante.

Agenţii de teren şi specialiştii din birouri aveau o pregătire profesională în creştere, însă deţineau o bună judecată şi stăteau foarte bine la capitolul loialitate şi patriotism.

Au fost rare cazurile când s-a produs dezertarea la inamic, însă trebuie să subliniem că în acele cazuri puţine, paguba a fost destul de mare. Este şi cazul în care planul de operaţiuni al Marelui Stat Major al Armatei Române a fost cunoscut în mare parte de adversar printr-o trădare.

Invitatul ediţiei oferă destule exemple ale celor care şi-au slujit ţara, însă s-a oprit şi asupra celor care au ales cealaltă tabără.

Femeile , cel puţin din partea noastră au fost folosite în combinaţii operative cel mai adesea în misiuni în străinătate. Nu la fel a arătat tabloul femeilor străine, de obicei cele din Imperiul austro-ungar care prin funcţiunile lor: guvernante, cameriste, bucătărese ori dame de consumaţie au cules şi distribuit informaţii din mediul cazon, fiind foarte indicate pentru cultivarea unor relaţii cu ofiţerii români, sublocotenenţi şi locotenenţi.

Un alt capitol descris în această ediţie este cel dedicat operaţiunilor de influenţare a liderilor politici în sensul urmărit de adversar. Sumele cheltuite în general de germani au fost consistente. O bună parte din banii cheltuiţi s-a regăsit pe „lista lui Günther”. Peste două sute de nume ale unor conaţionali care au ales arginţii pentru a face propagandă sau a denatura realitatea în favoarea Puterilor Centrale.

Cea mai mare parte a cetăţenilor străini rezidenţi în România până la instrarea noastră în neutralitate care lucrau în diverse sectoare ale economiei, inclusiv în societăţi cu capital privat, a servit cauza inamicului, fie că au fost, comercianţi, ingineri, negustori de cereale, experţi sau investitori.

România şi în special Capitala dobândiseră un statut de invidiat, însă potenţial periculos pentru perioada neutralităţii: cea mai mare densitate de agenţi străini în mişcare.

AUDIO: emisiunea „ISTORICA”, ediţia din 9 ianuarie 2017:

Regia de montaj : Radu Sima

Regia de emisie : Victor Mihăescu şi Mirela Drăgan.

Galerie foto : toate fotografiile sunt reproduse cu permisiunea autorului şi invitatului ediţiei, dl. lect. dr. Alin Spânu din volumul

"Spioni, spioane şi dandanale în România neutră (1914-1916), apărut la Editura Militară, 2016.

Pe ultimele două rânduri de la stânga la dreapta, agenţi ai Puterilor Centrale în România neutră: Gheorghe Liceff, Max Bachman, Joseph Lipsky, bănuit a fi fost agent dublu.

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la :www.romania-actualitati.ro