Aur şi argint din timpuri străvechi de pe teritoriul României

Este impresionantă puterea de confruntare pe care o au oamenii. Un paradox în sine, căci această dorinţă irezistibilă poate produce pe lângă bine reprezentată de forţa progresului şi mult rău prin distrugere sistematică iniţiată şi promovată prin război.

Oamenii de azi nu se deosebesc cu mult de cei de ieri. Când spunem ieri, spunem fie şase mii de ani distanţă, fie o sută de ani.

Trecutul rămâne la fel de fascinant ca şi prezentul sau ceea ce ne aşteaptă. Numai că timpul prezent pare a fi mai bun în mai toate sensurile faţă de cel trecut sau ce urmează să vină. De aici şi un tip sau pseudo-confruntare între epoci diferite. Ceea ce ne uneşte cu trecutul şi făptuitorii lucrurilor de-atunci sunt vestigiile, tezaurul istoric.

Foto: afiş al expoziţiei itinerante ajunse în municipiul Sfântu Gheorghe (Covasna).Credit: MNIR.

Un exemplu este şi expoziţia itinerantă organizată pentru prima dată la noi după mulţi ani

de absenţă de Muzeul Naţional de Istorie a României. Un proiect ce se întinde pe trei ani şi care vă oferă semnele unei civilizaţii. Civilizaţia aurului şi argintului antic de pe teritoriul naţional.

Coordonatorii proiectului sunt : dl. Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu şi dr. Rodica Oanţă.Marghitu alături de alte zeci de cercetători, specialişti şi curatori ai muzeelor gazdă.

Foto: selecţie a exponatelor prezentate. credit: MNIR

1 004 piese din aur şi argint călătoresc prin oraşele ţării, în care locuitorii urbei pot să facă o lectură instructivă simultan cu o vizionare a unor importante piese din tezaurul naţional.

Pot afla din descrieri că atât meşterii făurari, cât şi posesorii acestor obiecte din metal preţios nu au fost prea diferiţi sau îndepărtaţi de urmaşii lor de azi. Că piesele din aur şi argint au îndeplinit o funcţie corespunzătoare conjuncturii istorice a momentului dat. De acumulare, de imagine, religioasă sau de schimb şi nu în ultimul rând pe timp de război, de supravieţuire.

Apoi, poveştile pe care ni le relatează această expoziţie itinerantă se referă şi la confruntarea dacilor cu romanii, la exodul aurului spre Roma sau la dezvoltarea exploatării zăcămintelor aurifere şi argint prin minerit subteran.

Nici legendele nu sunt ocolite. Exploatarea aurului aluvionar se făcea în mare măsură cu ajutor blănii de oaie capabilă să reţină de pe albia râului de munte firele de aur după ce blana era uscată la soare. Un soi de argonauţi şi lâna de aur a lui Iason.

Mai râziu aurul a reprezentat pentru un stat mare parte din forţa sa. Putere şi stabilitate pentru monedă, prestigiu şi iarări ne întâlnic cu funcţia de tezaurizare sau bani albi pentru zile negre.

Se pot spune multe despre aururl şi argintul din România acelor timpurii şi viitoare însă, expoziţia itinerantă a Muzeului Naţional de istorie a

României merită puţină încredere. În caz că nu ajungeţi la ea, o puteţi asculta pe invitata ediţiei pentru a vă face o idee, cum se mai spune... a se urmări fişierul audio alăturat.

AUDIO: emisiunea "Istorica", ediţia din 31 august 2015:

Contribuţii editoriale: dl. prof. dr. Radu Golban despre schimburile economice româno-germane de la începutul celui de-al doilea război

mondial şi putere economică. Un interviu de Mirela Băzăvan.

AUDIO interviul integral cu dl Radu Golban

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : http://www.romania-actualitati.ro/Categorii/istorica-55