„Ai noştri, cei nu foarte departe”

O întreprindere provocatoare pentru orice autor. Aceia de inventaria, descrie, analiza zece comunităţi româneşti de-a lungul frontierei actuale.

O întreprindere aşezată ce se bazează pe un model de sistematizare mai degrabă matematic, însă cu un conţinut descriptiv apropiat reflecţiei şi reporterului căruia nu-i scapă detaliile.

Primul volum al acestei opere ce a mai avut tangenţial un corespondent din perioada interbelică numără şapte părţi distincte în care sunt configurate informaţii primare şi redate părţi din dialoguri cu diverşi români ce locuiesc, trăiesc şi vorbesc în aceiaşi limbă din Herţa, Transnistria, Sudul Basarabiei sau fostul Bugeac, cei mai îndepărtaţi, cei dincolo de Bug, românii din Bulgaria şi românii din Voivodina sau Banatul sârbesc.

Limba vorbită şi rezistenţa la prefaceri dinafara comunităţii sunt principalele mijoace care au asigurat supravieţuirea acestor comunităţi.

Apoi faptul că nu sunt mari, numeric vorbind. Sturctura unei comune sau aşezări mai mici conservă şi spiritul şi voinţa identitară. În oraşe e cu neputinţă să poată rezista o comunitate românească dacă nu este înglobată unei majorităţi etnice confortabile.

Invitatul ediţiei susţine prin şirul de călătorii identitare publicate în acest volum că autohtonismul sau conştiinţa autohtonismului a fost întotdeauna prezentă şi citează ca exemple: „ la Nisporeni, în stânga Prutului, am ascultat o ceată de femei cântând la unison: Noi n-am venit aici din tundră”, iar din folclorul bucovinean reproduce versul: „nu mă blăstăma, că m-or deporta”, o aluzie la ceea ce a urmat după acceptarea ultimatumului sovietic din 26 iunie 1940.

Poate că mesajul agentului diplomatic al Principatelor Unite la Constantinopol, e vorba de Costache Negri sintetiza cel mai bine o linie politică definitorie a noului stat în relaţia cu românul de pretutindeni: „Românii din Grecia nu sunt greci, sunt români. Nu, noi nu vrem să-i unim cu noi, căci suntem departe de dânşii. Nu vrem să-i ajutăm să se revolte. Ceea ce vrem este ca ei să aibă conştiinţa naţionalităţii lor şi să-şi păstreze limba şi datinile” Un mesaj adresat sultanului.

Interesul pentru românii aflați dincolo de hotarele lor este amplificat de prefacerile din secolul al XIX-lea, secolul naţiunilor, când acesta devine o preocupare în diplomaţia şi politica oficială.

Teodor Burada este un exponent al acestei cercetări pentru cunoaşterea comunităţilor româneşti dincolo de liniile trasate prin tratate şi convenţii. Începe cu Dobrogea şi continuuă cu cei din Dalmaţia, Silesia Austriacă sau cei din gubernia Kamenitz-Podolsc, azi în Ucraina.

Desigur nu trebuie uitat Simion Mehedinţi, mare geograf român care a publicat în anul 1903 manualul „Ţările locuite de români”. Cu capitole pentru românii din Macedonia, „Ţara dintre munţi şi şesul Tisei”; „ţara dintre Prut şi Nistru” şi „Bucovina”.

În cuprinsul ediţiei, invitatul a amintit şi cercetarea ştiintifică întreprinsă de Anton Golopenţia şi echipa sa de la Institutul Social Român dincolo de Nistru în anii războiului, 1941-1944.

Acest curent politic al globalizării nu este cel mai potrivit climat pentru supravieţuirea comunităţilor etnice din jurul ţării. Autorul volumului susţine încurajarea etnodiversităţii ca pe o cale şi mijloc de prezervare a sufletului unor naţiuni ce au trăit împreună de multe sute de ani.

Contribuţii editoriale: d-na dr. Ludmila Rotari, istoric despre experienţa sa personală din Basarabia Sovietică, Republica Moldova şi România. Un interviu de Mirela Băzăvan.

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 27 iunie 2022 (integral)

Interviul integral cu d-na dr. Ludmila Rotari. Realizator: Mirela Băzăvan

Regia de montaj: Eugenia Ivanov şi Mădălina Niculae

Regia de emisie: Izabel Jerdea şi Valentin Ciobanu

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.35 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www. romania-actualitati.ro