Acum 6 000 de ani la...Sultana-Malu Roşu

Producţia cinematografică a excelat în reprezentarea vieţii predecesorilor noştri până într-acolo încât ne-a făcut să ne imaginăm oameni şi crâmpeie de viaţă cu mii de ani în urmă. Desigur, cinematografiei i se permite această ficţionalizare a trecutului, însă ştiinţelor istorice, dimpotrivă.

Foto:Vasul cu îndrăgostiţi. Sultana-Malu Roşu.

Trebuie să ţinem cont în cercetarea acestui perioade istorice de gradul de aproximare pe care l-au impus arheologii. Interpretarea în concordanţă cu noile tehnici de devoalare a trecutului prin săpături are şi ea spaţiul şi ponderea bine cadenţate şi nuanţate. Cujm era viaţa acum mii de ani, în cazul nostru, acum şaşe mii de ani suscită interes şi curiozitate deopotrivă.

Foto: Casa preistorică experimentală de la Sultana

Strămoșii noștri pe lângă faptul că reușeau să comunice prin semne făcute pe pietre, s-au dovedit şi pricepuţi meşteri în prelucrarea aurului şi a cuprului.Au găsit o metodă prin care să topească metalul, apoi și-au construit uneltele de vânătoare sau pentru munca pământului.Au fost şi artizani recunoscuţi când se opreau asupra confecţionării podoabele femeiești.

AUDIO: emisiunea "Istorica", ediţia din 25 mai 2015:

Străbunii noştri trăiau în locuințe mari, acoperite și aveau o metodă deosebită de prelucrare a ceramicii. Erau mari iubitori de frumos, iar cele mai multe dintre vase le decorau cu grafit. În civilizația Gumelnița, comerțul era o tehnică obișnuită. Mergeau până la Marea Egee, de unde se întorceau cu pietre prețiose cum sunt jadul sau cristalul, care era adus tocmai din India.

Foto: Vestigii descoperite în urma săpăturilor .Dobrogea.

Cultura Gumelnița arată pentru prima dată în lume o reprezentare a familiei. Este vorba despre două statuete, un bărbat și o femeie, care se țin în brațe, iar de fiecare dată femeia era redată însărcinată. Credința era foarte dezvoltată. Oamenii construiau sanctuare pentru idoli, aduceau ofrande pentru protecţie, dar în acelaşi timp practicau magia.

Aşezarea eneolitică de la Sultana-Malu Roşu reprezintă un caz special în contextul eneoliticului românesc. A fost primul sit gumelniţean care a făcut obiectul unor cercetări ştiinţifice în anii ‘20 ai secolului trecut. Cercetările au fost începute de către Ion Andrieşescu şi Vladimir Dumitrescu (student pe atunci), reprezentând o primă afirmare a şcolii de arheologie din România, ale cărei baze sunt legate de activitatea lui

Vasile Pârvan. Ulterior, după 1970 şi până la mijlocul anilor ’80, aşezarea a fost cercetată aproape în întregime de către Constantin Isăcescu (iniţial la Muzeul Judeţean Giurgiu, iar mai apoi la Muzeului Naţional de Istorie a României) şi Cornel Hălcescu (Muzeul de Arheologie Olteniţa).

În campaniile 2003-2005 în cele două suprafeţe abordate au fost cercetate 3 locuinţe de suprafaţă. Dintre acestea se remarcă locuinţa incendiată. Aceasta reprezintă un complex excepţional din punct de vedere arheologic, atât prin cantitatea de materiale arheologice

descoperită cât şi prin elementele de arhitectură surprinse (pereţii în elevaţie, structuri adiacente gen poliţe, găuri de par, alte elemente de construcţie bine conservate).

Foto: Locuinţă reconstituită la Sultana

Dintre materialele arheologice descoperite sunt enumerate : cele peste 120 de vase întregi sau reîntregibile, 150 unelte litice, 50 greutăţi de plasă, 20 unelte os/corn, unelte de aramă, piese de podoabă (pandantive, mărgele) şi un pandantiv de aur. La acestea se mai adaugă o „măsuţă” de piatră pe soclu de lut ars, conservată in situ, adusă la Muzeul Dunării de Jos Călăraşi pentru a fi cercetată şi expusă.

Foto: Bijuterii din aur, epoca eneolitică (MNIR)

Muzeul Naţional de Istorie a României, sub patronajul Ministerului Culturii, în colaborare cu Muzeul Dunării de Jos - Călăraşi, Muzeul Judeţean „Teohari Antonescu” - Giurgiu, Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa – Olteniţa, Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” - Bucureşti, Muzeul de Istorie Naturală “Grigore Antipa”- Bucureşti, Muzeul Municipiului Bucureşti şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti sunt organizatorii expoziţiei temporare de arheologie interactivă şi exploratorie intitulată "Radiografia unei lumi dispărute. Privind înapoi spre trecut: Sultana-Malu Roşu, o aşezare preistorică de acum 6 000 de ani".

Expoziţia este deschisă în Holul Central al muzeului,până la 31 decembrie 2015, de miercuri până duminică între orele 10.00 – 18.00, vară şi 9.00 – 17.00, iarna.

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : http://www.romania-actualitati.ro/Categorii/istorica-55