„34 de ani în căutarea adevărului istoric”

Din punct de vedere juridic, Revoluţia Română din decembrie 1989 este tratată într-un dosar destul de voluminos care a avut un parcurs sinuos:

Primele anchete ale unor înalți responsabili politici comuniști au început după 1990 cu așa numitul „lot CPEx”, care îi cuprindea pe Tudor Postelnicu, fost ministru de interne, Emil Bobu, fost secretar și membru al Comitetului Politic al C.P.Ex al PCR, Manea Mănescu, fost vicepreședinte al Consiliului de Stat și membru C.P.Ex, Ion Dincă, fost viceprim-ministru.

Procurorul general face recurs extraordinar și acestora li se schimbă în-cadrarea din genocid în omor deosebit de grav. Toți au fost condamnați la închisoare pe viață și confiscarea averii de către Tribunalul Militar București, dar ulterior li s-a redus condamnarea la pedepse cuprinse între 7 și 14 ani.

În anii 2000, apar primele condamnări în Dosarul Revoluției. Generalii Mihai Chițac și Victor Stănculescu au fost condamnați la 15 ani de închisoare, dar eliberați în urma recursului în anulare făcut de fostul procuror general Tănase Joița.

Au fost încarcerați în 2008 - Chițac a murit în 2010 acasă, iar Stănculescu a fost eliberat în 2014 și a murit doi ani mai târziu într-un azil de lux.

În anul 2007 prin decizie a Curții Constituționale dosarul „Revoluţiei” este mutat de la Parchetul Militar la o secție civilă.

În anul 2015, procurorul Dan Voinea, cel care a instrumentat dosarul, a fost retras din anchetă de fostul procuror general, Laura Codruța Kovesi, iar la sfârșitul lunii octombrie 2015 dosarul a fost clasat de procurorii militari pe motiv că infracțiunile contra umanității nu erau prevăzute în legea penală.

După decizia de clasare, sute de revoluționari au depus la Înalta Curte de Casație și Justiție plângeri împotriva soluției date de procurori.

Faptele din dosar au făcut inițial obiectul a 4.544 de dosare penale. În 112 dintre acestea, Secția Parchetelor Militare, pe atunci coordonată de generalul Voinea, a dispus trimiterea în judecată a 275 de inculpați, 25 de generali, 114 ofițeri, 13 subofițeri, 36 de militari în termen și 87 de civili.

În anul următor, dosarul „Revoluţiei” este redeschis. Cererea de redeschidere a fost formulată de fostul procuror general interimar al Parchetului General, Bogdan Licu.

Acesta critica modul de desfășurare a anchetei la Parchetul Militar, unde nu a existat o preocupare pentru stabilirea unor aspecte esențiale referitoare la evenimentele din perioada 17 - 30 decembrie 1989.

Bogdan Licu mai reproșa că:

- procurorii militari nu au făcut niciun demers în vederea declasificării documentelor care au stat la baza elaborării raportului Comisiei senatoriale privind acțiunile desfășurate în Revoluția din decembrie 1989, în condițiile în care această comisie făcuse mii de audieri și a obținut documente de la Ministerul Apărării, Ministerul de Interne și SRI.

- nu a fost recuperată muniția cu care s-a tras asupra persoanelor rănite sau decedate, iar la dosar nu exista vreo justificare în acest sens.

- multe dintre audierile persoanelor care ar fi putut furniza informații utile sunt sintetice, unele de-a dreptul formale.

În anul 2019, dosarul este trimis în instanță cu 4 inculpați

Procurorii Secţiei militare din Parchetul General i-au trimis în judecată pe fostul președinte Ion Iliescu, pe fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu și pe fostul șef al Aviației Militare, general (rtr) Iosif Rus, precum şi pe Emil „Cico” Dumitrescu, fost consilier de stat în Ministerul de Interne și consilier al președintelui Iliescu

Anul următor, Curtea Supremă exclude mai multe probe din dosar. Printre probele excluse sunt exact rapoartele întocmite de SRI și de Comisia parlamentară de anchetă a Revoluției, comisie care a funcționat în anii 90, cele despre care vorbea fostul adjunct al Parchetului General, Bogdan Licu.

În anul 2021, dosarul se întoarce la procurorii militari. Returnarea are loc după ce judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au respins rechizitoriul și au decis restituirea dosarului pentru a fi refăcut.

Instanța supremă a identificat mai multe probleme de legalitate în investigația procurorilor militari, iar magistrații au fost nevoiți să refacă ancheta la 32 de ani de la evenimentele din 1989.

În anul 2022, Parchetul General retrimite dosarul Instanței Supreme.

Un an mai târziu, ÎCCJ retrimite dosarul la Curtea Apel București

ICCJ susține că nu are competența să judece acest caz, deoarece Ion Iliescu nu era șef de stat pe 22 decembrie 1989, ci doar membru al Consiliului FSN.

În luna octombrie 2023, dosarul ajunge la Curtea de Apel București cu trei inculpați.

General magistrat Cătălin Ranco Pițu, fost șef al Secției Parchetelor Militare: Refuzul de a judeca acest dosar și trebuie să o spunem foarte clar: uneori reaua credință pentru că acest dosar putea fi soluționat de Parchet și mai demult, nu imediat după Revoluție. Ei bine, am constatat în cei 26 de ani de carieră, asta am mai spus-o, dar repet, că unii judecători și unii procurori și-au ratat menirea nobilă, aceea de a afla adevărul. Și-au ratat această menire fie pentru ca au fost fricoși, rău-rău-intenționați, fie că au fost leneși, că au fost ignoranți, nu mă interesează din ce cauză, cert este că asistăm la o tendință de a nu judeca acest dosar. Mă refer acum la unii de la Înalta Curte, nu mă refer la toți”.

Generalul Cătălin Ranco Pițu este procurorul militar care a semnat rechizitoriul dosarului „Revoluţiei”. Acesta s-a pensionat la finalul lunii martie 2023.

În ceea ce priveşte adevărul istoric, situaţia continuuă să fie complicată de susţinerea în continuare a două teze:

una a declanşării unei revolte populare, urmată de revoluţie, un proces istoric care a început la Timişoara în 16 decembrie 1989 după protestul în favoarea apărării pastorului Laszlo Tokes, reprimările, demonstraţiile de la Bucureşti, din nou reprimări, abandonul puterii de către preşedintele în exerciţiu Nicolae Ceauşescu, constituirea nucleului revoluţionar şi a CFSN, primele alegeri libere în mai 1990, şi la final, promulgarea unei noi Constituţii, în decembrie 1991.

Cea de-a doua teză formulată de o parte a comunităţii istoricilor de la noi relevă că la 22 decembrie 1989, după ora 14.00, grupul din jurul viitorului preşedinte al României preia puterea şi o legitimează prin întreţinerea unui război fraticid promovat prin mijloace de propagandă prin radio şi televiziunea publice, soldat cu aproape o mie de persoane decedate şi mai multe mii rănite, spitalizate, atât din rândul militarilor armatei Române, cât şi a civililor.

De altfel, părţi importante din rechizitoriul redactat de procurorul desemnat pentru înaintarea dosarului „Revoluţiei” către instanţă susţine această variantă.

În ciuda unui volum important de cercetări istorice, prin apariţia a sute de cărţi, studii şi articole, controversele rămân pe mai departe destul de ferme, lăsând subiectul deschis nu numai unei revizuiri, ci şi a unei continuări în munca de cercetare istorică, în funcţie de identificarea unor noi izvoare şi arhive, ceea ce în opinia invitatului ediţiei nu ar mai fi posibil.

Cu arhiva celor două comisii parlamentare de anchetă în opinia sa, poate fi reconstituit tabloul desfăşurării evenimentelor din perioada 16-31 decembrie 1989

Vă reamintim că subiectul „Revoluţia Română din decembrie 1989” a constituit în măsura în care a fost posibil, trata şi în cadrul acestei emisiuni. Arhiva audio de pe pagina online a postului nostru de radio vă stă la dispoziţie pentru a vă formula propriile opinii sau concluzii.

Contribuţii editoriale: „Elevii dintr-a XII-a despre Revoluţia Română”. Mihaela, Timeea, Roberta, Filip, Ruxandra, Ioana şi Raluca, elevi ai clasei a XII-a H de la Colegiul Naţional “Matei Basarab” aflaţi sub îndrumarea doamnei profesoare de istorie, Iuliana Căplescu. Un interviu de Mirela Băzăvan

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 18 decembrie 2023 (integral)

Regia de montaj: Eugenia Ivanov şi Florina Neda

Regia de emisie: Claudia Buzică şi Costin Iorgulescu

Următoarea ediţie a emisiunii va fi difuzată luni, 8 ianuarie 2024

Invitaţilor, colaboratorilor şi nu în ultimul rând ascultătorilor noştri le urăm Sărbători binecuvântate de Crăciun şi ale Noului An !

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.35 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www. romania-actualitati.ro