Ziua Armatei României în Anul Centenarului Marii Uniri

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Ultimii doi ani au reprezentat pentru Armata României o perioadă de modernizare şi adaptare la actuala situaţie geopolitică din proximitatea ţării noastre. Noul buget destinat apărării, de 2% din PIB, a permis angajarea unor achiziţii importante pentru înzestrare, eforturi concretizate pe mandatul miniştrilor apărării din ultimii doi ani. O evoluţie adaptată la solicitările NATO, la relevanţa pe care o are Armata României pentru Flancul de Est al Alianţei şi pentru securitatea din arealul Mării Negre.
Astăzi, de Ziua Armatei României, marcată în fiecare an pe data de 25 octombrie, îl am invitat la "Euroatlantica" pe ministrul apărării naţionale, conferenţiar universitar dr. Mihai Fifor.
*
Radu Dobriţoiu: Bună seara, domnule ministru! Bun venit la RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI!

Mihai Fifor: Bună seara, bun găsit! Vă mulţumesc pentru invitaţia de a fi alături de dvs şi de radioascultătorii postului dvs de radio.
Daţi-mi voie să încep prin a-i felicita pe toţi militarii Armatei pentru ziua de astăzi, să le spun "La mulţi ani!", să le spun că îi respect şi îi preţuiesc pe fiecare în parte. Sunt oameni care au construit şi continuă să ducă mai departe una dintre cele mai respectate instituţii ale statului român - mă refer la Armata României. Sunt oameni care, oriunde s-ar afla şi slujesc sub drapel, nu fac de râs această ţară, ba dimpotrivă, sunt pregătiţi în orice moment să apere această ţară şi să apere alianţa din care România face parte de câţiva ani buni deja - mă refer la Alianţa Nord-Atlantică, la NATO. Aş vrea să mă gândesc totodată la veteranii Armatei României, la veteranii de război, cei care cu mulţi ani în urmă n-au pregetat nicio clipă să-şi verse sângele pentru această ţară şi ne-au ajutat să fim astăzi ceea ce suntem, adică o ţară liberă, o ţară democratică, o ţară care să se poată afirma în rândul ţărilor europene fără niciun fel de oprelişte. Totodată, mă gândesc la cei care se află departe de casă, în misiuni în teatrele de operaţii - cei mai buni ambasadori ai noştri, aşa cum îmi place să-i numesc, colegii din teatrele de operaţii. Vă reamintesc, România are peste 700 de militari care activează în afara graniţelor ţării - 700 numai în teatrele de operaţii din Afganistan. Vreau să mă gândesc la familiile acestora, care îi sprijină şi care ne sunt alături în această misiune extrem de complicată prin care România demonstrează că este un partener de nădejde. Şi nu în ultimul rând, vreau să-mi permiteţi să mă gândesc în această zi la cei care nu mai sunt printre noi şi care şi-au dat jertfa supremă pentru această ţară, fie în teatre de operaţii, fie de-a lungul anilor, pentru a construi, repet, o ţară care poate sta demnă în orice moment în faţa oricărui alt stat din această lume.

Radu Dobriţoiu: Domnule ministru, aţi reuşit să coordonaţi probabil cel mai important proiect de până acum, cu o semnificaţie deosebită pentru anul centenarului - mă refer la Crucea Eroilor Neamului de pe Caraiman, monument dedicat ostaşilor căzuţi la datorie în Războiul de Reîntregire. Ce ne puteţi spune despre acest simbol?

Mihai Fifor: Eu cred că s-au aliniat planetele în mod fericit vizavi de acest proiect de o importanţă extraordinară - cel puţin, în plan simbolic - pentru România, în pragul sărbătoririi a 100 de ani de la Marea Unire. Este un proiect de suflet al MApN, al Secretariatului General al MApN, un proiect realizat în parteneriat cu cei din administraţia locală de la Buşteni - avem un sprijin extraordinar acolo din partea Primăriei Oraşului Buşteni. Dar totodată n-am să ratez această ocazie pentru a-l aminti şi pe colegul meu senatorul Emanoil Savin, fost primar al Buşteniului, care de asemenea s-a implicat foarte mult şi ne ajută în acest proiect. Este un proiect cu fonduri europene, un proiect de reabilitare a monumentului în integralitatea sa - nu e vorba doar de cruce, ci de tot ansamblul monumental de acolo.

Asta înseamnă că, sperăm noi, până la finele lui 2020, aşa cum ne-am asumat, să putem să avem în acea zonă, în Caraiman, nu doar un monument care aminteşte de jertfa militarilor prahoveni, pentru că aşa a pornit la drum acest monument, ci un complex muzeal, aş spune, oarecum în miniatură, dar acolo vom găzdui şi alt tip de activităţi, adică nu va fi doar monumentul pe care îndeobşte îl cunoaştem ca fiind până acum. Se face o consolidare, se face o restaurare, se prelungeşte, zic eu, durata de viaţă a Crucii de pe Caraiman, sper eu, cu încă 90 de ani cel puţin şi se repune în valoare ca una dintre cele mai frumoase părţi din istoria acestui neam. Discutăm despre un monument care a intrat şi în cartea recordurilor, aşa cum bine se ştie, dar discutăm, repet, despre un monument de suflet al tuturor românilor; am spus-o şi acolo, la ceremonia care a avut loc în urmă cu mai bine de o lună. Eu cred că fiecare român ar trebui să reuşească măcar o dată în viaţă să ajungă la Crucea de pe Caraiman. Este un monument care merită, un adevărat pelerinaj al românilor în amintirea tuturor celor care şi-au vărsat sângele pentru ca această ţară să fie ceea ce este astăzi.

Radu Dobriţoiu: Cu mare respect pentru veteranii în viaţă din subordinea generalului Marin Dragnea, vă întreb ce veţi face pentru - aşa cum îi numesc eu - veteranii tineri ai armatei României, şi mă refer aici la militarii care şi-au servit ţara ca militari angajaţi în Afganistan şi Irak şi acum sunt activi sau în rezervă?

Mihai Fifor: E o întrebare foarte bună şi vă mulţumesc pentru asta. Eu daţi-mi voie s-o descifrez ca având două părţi. Întâi de toate, să adresez respectul meu generalului Dragnea pentru tot ceea ce reprezintă în Armata României. Este, de asemenea, un simbol al istoriei Armatei României, generalul Dragnea, cu o viaţă şi o experienţă fabuloase, aş spune eu, care la un moment dat - de ce nu? - poate vor deveni file de roman pentru cei care doresc să cunoască ce înseamnă viaţa unui erou al Armatei României. Mă gândesc, desigur, cu foarte mult drag la veteranii de război, pentru că sunt oameni care în tinereţe au ştiut să arate că România are ostaşi bravi care se bat pentru această ţară. Şi pentru ei avem programe interesante, chiar am discutat în urmă cu ceva timp cu ministrul finanţelor, Teodorovici, şi anul acesta vom avea nişte reglementări care vor încerca măcar un pic să le îmbunătăţească viaţa. Dar revenind la partea a doua a întrebării, la veteranii din teatrele de operaţii pe care îi respectăm în egală măsură, vreau să spun că suntem deja gata cu un proiect de ordonanţă, ordonanţă simplă, care modifică ordonanţa 82, astfel încât să încercăm să aducem îmbunătăţiri la tot ceea ce înseamnă calitatea vieţii celor care au avut de suferit în teatrele de operaţii şi nu numai, şi pentru familiile lor încercăm să facem câte ceva astfel încât să putem să discutăm despre debutul unei culturi a respectului faţă de veteranii întorşi din teatre. Nu mă refer acum la veteranii de război. Avem o colaborare foarte bună cu Asociaţia militarilor răniţi în teatre, mă refer aici la colegul meu Marius Apostol, la domnul colonel Cosma. Ei arată aceeaşi tenacitate şi aceeaşi bravură şi acum, bătându-se pentru drepturile lor, aşa cum au arătat-o în teatrele de operaţii atunci când au fost răniţi, atunci când viaţa le-a fost pusă în pericol, în momente foarte complicate în teatrele de operaţii. Concret, încercăm să lărgim aria de drepturi pentru cei răniţi în teatrele de operaţii, pentru urmaşii acestora, pentru văduvele celor care au căzut în teatrele de operaţii. Şi vă reamintesc că, după 1990, România şi-a adus cu prisosinţă jertfa în teatrele de operaţii. Avem 29 de eroi ai Armatei României căzuţi după revoluţie în teatrele de operaţii şi lucrul acesta înseamnă enorm pentru această ţară. Ne gândim în egală măsură şi la copiii celor care au fost răniţi sau şi-au pierdut viaţa în teatrele de operaţii, pentru că încercăm - repet - să construim debutul unei culturi a respectului faţă de veteranii din teatre. Aţi văzut că în orice stat NATO, şi cu precădere în SUA, există un respect enorm pentru forţele armate...

Radu Dobriţoiu: Şi pentru veteranii supravieţuitori, cei cu experienţă. Şi la ei mă gândesc, domnule ministru. Ce vă gândiţi pentru a-i sprijini în continuare pe cei care au participat la una, două sau chiar trei misiuni externe?

Mihai Fifor: În primul rând, împreună cu domnul Apostol, am încercat să definim termenul acesta de veteran. Ştiţi că a fost o discuţie destul de aprinsă, o discuţie care părea că nu mai încetează, referitoare la calitatea aceasta de veteran. Armata României, în momentul de faţă, are aproape 40.000 de oameni care s-au rotit în teatrele de operaţii. AM devenit o armată cu o experienţă extraordinară în teatrele de operaţii. Nu mai e Armata României de dinainte de 1990, o armată care era construită cu precădere pe ideea de apărare aici, acasă; Armata României este implicată în teatrele de operaţii, este o armată care, iată, este combatantă şi pregătită în orice moment să-şi dovedească eficacitatea şi în zone extrem de complicate, unde participăm cu militari. E normal atunci să ne gândim la toţi aceşti militari care s-au rotit în teatru. Desigur, cei care s-au întors cu bine şi sunt în activitate fără niciun fel de problemă sunt militari ai Armatei României care beneficiază de drepturile de care beneficiază în sine orice militar al Armatei României.

Am încercat să îi ajutăm în egală măsură pe fiecare în parte, dar cel mai mult ne-am gândit la cei care, din păcate, răniţi fiind în teatre, nu au mai putut să-şi desfăşoare activitatea în condiţii normale. Unii dintre ei au grad de invaliditate doi, chiar unu. Pentru ei am încercat să luăm nişte măsuri atât de ordin financiar dar şi de protecţie socială pentru că nu vom putea niciodată să le redăm sănătatea pe care au avut-o înainte de a fi implicaţi în incidente în teatre de operaţii, dar măcar să încercăm să le îndulcim cât de cât existenţa dânşilor şi familiilor dânşilor.

Radu Dobriţoiu: Ministrul Mihai Fifor, invitat la emisiunea "Euroatlantica" de Ziua Armatei României. Suntem în Anul Centenar, se fac pregătiri pentru cea mai mare paradă naţională. Ce puteţi anunţa astăzi, 25 octombrie 2018, despre defilarea de la 1 Decembrie?

Mihai Fifor: Foarte multe nu am să vă anunţ astăzi pentru că atunci am luat din farmecul paradei. Fiind An Centenar ne-am găndit să fie o paradă ca pentru an centenar, ca pentru ziua de 1 Decembrie 2018 atunci când celebrăm 100 de ani de la Marea Unire. Va fi, desigur, o defilare aşa cum o cunoşteţi, dar nu va fi doar simpla defilare, sunt foarte multe state care participă cu militari la această defilare, unele poate doar cu garda drapelului, dar foarte multe state care şi-au trimis militari şi pot desfăşura o formaţie în cadrul acestei parade de 1 Decembrie, desigur tehnica pe care o să o etalăm cu mare mândrie. Anul acesta o să vedem pe lângă Piranha 3 şi primele transportoare 8x8 Piranha 5 pe care România, prin eforturile guvernului le face cu Ministerul Economiei şi cu General Dynamics cu implicare, desigur, în industria naţională de apărare. Mai mult decât atât, parada va avea două etape: etapa de la Bucureşti, acolo unde va fi, de fapt, greutatea momentului zilei, dar ne-am gândit că nu se poate ca în Anul Centenar să nu fim prezenţi şi la Alba Iulia. Şi prin urmare vom avea o a doua fază a paradei militare la Alba Iulia, în a doua parte a zilei, după amiază, acolo unde nu vom desfăşura poate atâta tehnică aşa cum avem la Bucureşti, pentru că spaţiul nu ne permite foarte mult, dar vom încerca să-i dăm o altă încărcătură simbolică momentului de la Alba Iulia. Va fi şi o retragere foarte, foarte frumoasă cu torţe, adică o să arătăm că Armata României, ca întotdeauna, ştie să preţuiască astfel de momente. Şi vă garantez, va fi o paradă pe care nu o vom uita uşor.

Radu Dobriţoiu: Domnule ministru Mihai Fifor, România şi Polonia sunt principalii aliaţi de pe flancul de est al NATO. În ultimii ani, ţara noastră a devenit extrem de importantă atât pentru NATO, îndeosebi după agresiunea Rusiei din estul Ucrainei, din 2014, Federaţia Rusă a amplasat în Crimeea rachete Iskander-M, are acolo cel puţin cinci baze aeriene, sisteme de rachete S 400. Cum îşi pregăteşte România apărarea în faţa acestor ameninţări evidente şi foarte aproape de graniţele noastre?

Mihai Fifor: Într-adevăr, aţi punctat cât se poate de bine. După 2014, după anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă, lucrurile s-au schimbat total, nu doar în Marea Neagră ci aş spune eu în echilibru de forţe globale. Am văzut în 2014 o Federaţie Rusă care ca în totdeauna, aş spune, e pregătită să încalce tratate internaţionale şi să forţeze lucrurile până la limita acestor tratate uneori. România din 2014, practic, putem spune după acest moment că ne învecinăm cu Federaţia Rusă la Marea Neagră. Evident că în calitatea noastră de ţară membră a NATO, şi zic eu, de pilon împreună cu Polonia pe flancul estic, eu consider că împreună cu Polonia formăm cei doi piloni de rezistenţă ai flancului estic, a trebuit să dezvoltăm politici în cadrul Alianţei care să întărească capacitatea de descurajare şi de apărare a României în această regiune.

Cred eu că la Marea Neagră, în momentul de faţă, suntem cel mai important furnizor de securitate, suntem un pol de stabilitate, şi lucrul acesta trebuie să conteze şi contează. În summitul NATO din vara acestui an noi am avut două obiective foarte-foarte serioase, ca ţară, şi pot spune fără niciun fel de rezervă că ni le-am îndeplinit pe amândouă.

Cel dintâi s-a referit la ideea de a găzdui pe teritoriul României un comandament de corp de armată de trei stele. Am luptat mult, câteva luni s-a luptat împreună cu MAE pentru acest proiect, şi pot spune cu mare bucurie că am reuşit să obţinem acest lucru şi că România va găzdui acest comandament NATO de nivel de corp de armată. Nu e puţin lucru! Comandamentul acesta, împreună cu celelalte structuri pe care deja le avem - şi mă refer aici la divizia multinaţională şi la brigada multinaţională de la Craiova, precum şi faptul că la Deveselu avem baza scutului de la Deveselu - cum este cunoscut -, că la Kogălniceanu, de asemenea, avem o bază pe care o extindem împreună cu partenerul american şi căreia o să-i dăm o amploare şi mai mare. La Câmpia Turzii, de asemenea, lărgim baza. Toate acestea arată că România atinge un nivel de maturitate în cadrul Alianţei Nord-Atlantice care arată nu doar determinare, dar arată că politicile guvernului României şi ale parlamentului sunt axate pe a consolida această postură pe care România are de principal furnizor de securitate într-o regiune foarte complicată - în speţă, Marea Neagră, cu situaţia din Peninsula Crimeea şi Balcanii de Vest, acolo unde vedem cu toţii că lucrurile nu sunt nici pe departe extrem de aşezate sau extrem de calme. În acest context, sigur că alocarea, pentru al doilea an consecutiv, a 2% din PIB pentru apărare arată că ne-am înţeles foarte bine menirea, că ne-am luat în serios foarte bine rolul de ţară şi de jucător puternic în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, iar guvernul României tocmai asta încearcă să arate. Vreau să vă spun că nu doar că el a doilea an consecutiv de alocare 2%, dar deja proiectul de buget pentru 2019 prevede şi pentru 2019 alocarea de 2% din PIB; fiind şi o creştere economică şi anul acesta, desigur, şi valoarea în bani va fi mai mare decât este în 2018. Avem cele opt programe majore de înzestrare ale Armatei României, foarte multe deja în plină desfăşurare - şi o să le trec în revistă pe cele care sunt în desfăşurare şi pe cele pe care le pregătim.

Repet, toate, puse cap la cap, arată faptul că România îşi întăreşte postura de apărare şi de descurajare în flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice, un lucru care face să fim extrem de apreciaţi în NATO. Suntem una dintre cele şase ţări care îndeplineşte la ora aceasta toate condiţionalităţile impuse de Alianţa Nord-Atlantică - cei trei C, cum sunt ei cunoscuţi: Cash, cu 2%, Contributions, adică prezenţa militară în teatre de operaţii - repet, 700 de militari la ora asta în Afganistan şi deja o decizie a CSAT care va fi urmată de o decizie a parlamentului de suplimentare a numărului de militari care pot fi dispuşi în teatre de operaţii, mă refer la o creştere până la 900 de militari pe care am putea să-i ducem în teatru -, iar pe de altă parte Capabilităţile, adică exact ce vă spun: programe majore de înzestrare a Armatei României, care să poată nu doar să modernizeze, dar să şi crească capacitatea de reacţie a României în orice fel de situaţii.

Radu Dobriţoiu: Doi ani importanţi pentru Armata României, în care modernizarea s-a petrecut rapid, eficient, atât din punctul de vedere al organizării, cât şi al înzestrării. Cu o mare problemă însă: cea a resurselor umane. Ce planuri aveţi pentru a rezolva această problemă majoră, accentuată de ieşirea la pensie a numeroşi ofiţeri şi subofiţeri cu experienţă?

Mihai Fifor: Aţi atins un punct delicat al problemelor cu care ne confruntăm în Armata României - acela al resursei umane. Pentru că, într-adevăr, pe programele majore de înzestrare stăm chiar bine; suntem în calendar, aşa cum ne-am propus, cu aceste programe, cu achiziţiile. La începutul anului eu am prezentat în guvern doamnei prim-ministru Dăncilă nevoia urgentă de a putea să încadrăm funcţii în Armata României, după plecarea unui număr extrem de important de cadre militare în 2017 la pensie. N-am avut niciun fel de problemă, doamna prim-ministru a înţeles de îndată solicitarea noastră şi s-a aprobat în guvern un memorandum care privea încadrarea a 6.400 de funcţii în Armata României, din care, pot spune cu mare bucurie, 400 de funcţii de medici - pentru că, iată, avem o foarte mare nevoie şi de cadre medicale -, 60 de funcţii de psihologi - pentru că, ştim cu toţii, atunci când ai o armată care îşi desfăşoară efective în teatre de operaţii, şi nu numai, rolul psihologului creşte substanţial, în orice fel de armată. Şi am trecut la treabă! Din februarie ne-am apucat să încercăm să încadrăm aceste funcţii. Eu sper ca până la finele anului să reuşim să încadrăm tot ce ne-am propus prin memorandum. Este o ţintă extrem de ambiţioasă, pentru că nu e uşor nici să facem cadrele acestea. Adică am avut toată înţelegerea... Problema e că nu faci peste noapte piloţi, nu faci peste noapte medici, nu fac peste noapte experţi în IT, în comunicare, nu formezi peste noapte ofiţeri; nu e un lucru uşor să atragi în Armata României un număr atât de mare de cadre într-un singur an. Dar, aşa cum arată graficele noastre de încadrări sau de concursuri deja în desfăşurare, eu zic că vom reuşi să ne atingem această ţintă foarte ambiţioasă.

Atunci când am calculat numărul de 6.400 am discutat la fiecare categorie de forţe în parte, şi fiecare categorie de forţe a dat un număr de funcţii necesare de încadrare. Evident că nu vom acoperi toată nevoia de personal a Armatei României într-un singur an; nici nu ne-am propus să facem lucrul acesta. Dar este un pas foarte mare înainte în încercarea de a recupera.

Pe de altă parte, vreau să vă spun că am încercat să umblăm şi la baza resursei umane, a carierei în Armata României. Ce-a însemnat asta? A însemnat că, pe lângă cele patru colegii militare pe care deja le aveam pe rol, anul acesta am reuşit şi am redeschis al cincilea colegiu militar al Armatei României - de fapt, am redeschis Colegiul Militar de Marină de la Constanţa, după aproape 20 de ani de când a fost închis. N-aş putea spune de ce s-a luat atunci această decizie. Cert este că noi, la Constanţa şi în zona aceea, am produs o mare bucurie redeschizând acest colegiu. N-am niciun dubiu că vom reuşi să reconstruim, repet, baza de educaţie pentru viitorii militari ai Armatei României.

În altă ordine de idei, am suplimentat foarte mult numărul de locuri scoase la admitere în învăţământul militar, şi la Academia Tehnică Militară, şi la universităţile academiilor de forţe - să spunem celor care ne ascultă că Armata României are şase universităţi la ora asta! Este aproape un sistem propriu de învăţământ universitar. Ne-am axat foarte mult pe învăţământul medico-militar anul acesta. Spuneam că, pe de-o parte, încercăm să încadrăm medici din viaţa civilă, dar pe de altă parte, eu cred că este important să ni-i formăm pe ai noştri, în zona militară. Şi atunci, am triplat aproape numărul de locuri scoase la concurs pentru învăţământul militar medico-militar şi ne-am dus aproape de 200 de locuri scoase la concurs anul acesta - medici care, e adevărat, peste zece ani probabil că abia se vor vedea în deplinătatea maturităţii lor profesionale. Dar este un început, şi continuăm în maniera aceasta.

Prin urmare, iată, ne preocupă resursa umană din Armata României. Încercăm să atragem lumea către cariera militară, încercăm să facem un marketing cât mai aplicat, pentru a putea să determinăm tinerii să aleagă cariera militară. Este o viaţă grea în armată, uneori cu privaţiuni - pe care puţină lume le cunoaşte, de altfel -, dar, pe de altă parte, este şi o carieră frumoasă, o carieră predictibilă.

Asta încercăm să prezentăm tinerilor prin prezenţa noastră în şcoli, prin programele de mediatizare ale Armatei României şi eu sper să şi reuşim lucrul acesta. Din 2019 modificăm un pic şi programul Voluntar, pentru că am încercat, n-a fost o reuşită.

Radu Dobriţoiu: A fost un eşec, putem spune, era următoarea întrebare, pentru că, anul trecut, din 2700 de posturi pentru soldaţi voluntari au fost încadrate aproximativ 250, iar în acest an, dedicat încadrării pentru ofiţeri şi subofiţeri rezervişti voluntari, situaţia este similară. Polonia are deja mari unităţi de voluntari, domnule ministru.

Mihai Fifor: Sunt două chestiuni care trebuie luate aici în calcul. Dumneavoastră aţi spus că eu am spus că n-a fost tocmai un succes; dacă vreţi, probabil este acelaşi lucru. Am încercat să vedem ce n-a mers. Desigur că principala condiţie pe care cineva o pune atunci când alege să intre în acest program este remuneraţia şi nu are rost să ne ascundem după degete. E vorba de suma care era pusă la bătaie pentru acest program. Am încercat să mărim această sumă ca să facem lucrurile un pic mai atractive. Pe partea cealaltă este vorba şi de o distanţă foarte mare în ceea ce priveşte perioada foarte mare de la încetarea serviciului militar obligatoriu până în ziua de azi. Practic, discutăm de o generaţie aproape, care nu a mai avut contact cu zona aceasta militară. Cumva Armata României a rămas o chestiune foarte specializată, dar, totodată, foarte închisă ca sistem şi, atunci, ce ne-a preocupat pe noi în perioada aceasta, anul acesta, a fost să redeschidem armata ca instituţie către public, oamenii să o perceapă ca atare, să fim mult mai prezenţi în viaţa cetăţii, în viaţa socială, mult mai aproape de comunitate, astfel încât, mai ales pentru tineri, să încercăm să arătăm că o carieră militară merită luată în calcul, să arătăm celor care sunt rezervişti, rezerviştii voluntari, că merită să intre într-un astfel de program pentru că, la rândul lor, intră într-un sistem şi într-o structură care poate fi foarte atractivă. Vorbeaţi de Polonia. Polonia poate că a avut alt sistem, Polonia poate că a avut o altă cultură legată de zona militară; s-au mişcat şi mai bine la un moment dat, trebuie să recunoaştem fără niciun fel de rezervă lucrurile acestea. Dar eu cred că, aşa cum stau lucrurile în momentul de faţă, reuşim şi noi să venim la un nivel bun astfel încât să putem să vorbim despre un program al rezervistului voluntar care să devină atractiv. Despre asta este vorba.

Radu Dobriţoiu: Am înţeles că se intenţionează modificarea legii astfel încât suma pe care urmează să o primească un rezervist voluntar, procentul din solda celui activ să fie mai mare.

Mihai Fifor: Despre asta vorbeam. Adică, să ncercăm să facem mai atractiv acest program. Dar eu vă spun că nu va fi totul despre bani. Este vorba, repet, şi de o educaţie în acest sens, pe care începem s-o facem; încet, încet, începem să vorbim din nou despre armată în şcoli; începem să prezentăm oamenilor ideea unei cariere militare care eu cred că este una foarte atractivă. Nu se va reuşi într-un an, nu se va reuşi în doi ani. Eu am spus, vedeţi, după nişte ani buni de subfinanţare pentru Armata României, reuşim să redresăm un pic lucrurile. Sunt doar aproape doi ani, că nu s-a încheiat anul acesta, de când avem acest 2% pentru apărare şi reuşims ă reducem decalajul de finanţare necesar Armatei României. Nu putem vorbi doar de înzestrare, doar de infrastructură; trebuie să ne gândim şi la faptul că - repet - a existat o perioadă foarte mare în care Armata României a fost undeva într-un con de umbră, aş putea spune, în care n-a mai reprezentat o chestiune foarte atractivă din varii motive. Nu poţi reporni motoarele într-un timp atât de scurt, dar am început să punem piesă cu piesă astfel încât să putem să reconstruim această imagine şi să putem atrage oamenii către o meserie care zic că este extrem de nobilă.

Radu Dobriţoiu: Nu v-am întrebat, domnule ministru Mihai Fifor, nu am insistat încă pe programele de înzestrare, sunt deja cunoscute, de la sistemele Patriot la bateriile de coastă, cu rachete antinavă, rachetele Himars, de la F-16 şi blindatele Piranha, de la rachetele antitanc la corvetele multirol. Se intenţionează pe viitor o solicitare de suplimentare a bugetului apărării, se doresc şi alte achiziţii complementare cu cele în curs?

Mihai Fifor: Preşedintele Trump spunea la summit 4%. Evident, România nu va putea suporta vreodată 4% din PIB pentru apărare. Este un lucru extrem de lăudabil faptul că Guvernul României, iată, înţelege nevoile armatei şi nu numai, dar înţelege să onoreze obligaţiile României în cadrul NATO şi suntem în al doilea an cu alocare de 2%. Noi ne bucurăm că avem creştere economică, desigur, pentru că lucrul acesta se reflectă şi în creşterea PIB şi, prin urmare, în suma de bani destinată prin buget apărării. Ei bine, eu cred că dacă vom reuşi să gestionăm judicios această sumă de bani şi să punem în aplicare, deocamdată, programele majore pe care le-aţi amintit şi dumneavoastră şi pe care noi le avem aprobate în CSAT şi în Parlament, va fi un pas uriaş nainte. Avem în rezervă sau pe masa de lucru şi alte câteva programe majore de înzestrare pe care intenţionăm să le propunem CSAT-ului şi Parlamentului României spre aprobare. Mă gândesc, de pildă, pentru că tot am zis că trebuie să întărim prezenţa navală, mă gândesc, de pildă, la încă trei fregate; am discutat deja la Statul Major al Forţelor Navale şi concepţia este gata: încă trei fregate, repet, pe care să le construim în România pe modelul pe care intenţionăm să facem corvetele multifuncţionale. Vreau să vă asigur că n-am uitat niciun moment de programele pentru submarin, submarinele, cele trei submarine, pe care forţele navale şi le-ar dori ca înzestrare. Şi aici, conceptul este aproape gata; deci vom putea prezenta CSAT-ului şi Parlamentului şi acest program major de achiziţii. Motivul pentru care încă n-am putut să ieşim cu ele a fost, desigur, încadrarea în buget. Vreau să vă spun că avem sumele deja angajate pentru următorii ani aproape în totalitate, dar vom căuta posibilităţi printr-o gestionare mai judicioasă, poate, a acestor 2%, astfel încât să putem genera şi celelalte programe majore de înzestrare. Dacă vom ţine calendarul - şi nu văd niciun motiv în momentul de faţă, voinţă politică există, majoritatea parlamentară n-a stat niciun moment pe gânduri pentru a aproba aceste sume de bani, guvernul cu atât mai mult - eu cred că vom putea să ne atingem ţintele conform planificării pe anii care urmează, începând de la transportoare şi terminând cu aceste submarine.

Radu Dobriţoiu: În aprilie 2016, generalul Dumitru Scarlat vorbea, tot la emisiunea Euroatlantica, despre 270 de tancuri care ar urma să fie achiziţionate într-o perioadă de zece ani, tancuri ce vor constitui dotarea principală pentru şase noi batalioane de tancuri. Ce puteţi spune despre acest nou proiect de înzestrare cu tancuri?

Mihai Fifor: Este un proiect pe care eu l-am găsit în minister la venirea mea, este o discuţie mai veche legată de înzestrarea cu aceste tancuri. E vorba de tancuri pe care ar urma să le preluăm updatate din Germania, după câte ştiu eu. Deocamdată, proiectul este oprit pentru că ncă nu ştim exact cum vom proceda cu această achiziţie şi nu e o chestiune care ţine de România, pentru că în acest proiect au intrat mai multe state membre ale NATO, dar, deocamdată, el este într-un stand-by. În timpul acesta, n-am vrut să stăm degeaba şi am început să facem înzestrarea cu transportoarele blindate, cu Piranha 5; n-am oprit niciun moment proiectul care se referă la transportorul 8x8 flotabil, Agilis-ul pe care dorim să-l dezvoltăm în continuare şi desigur că ne gândim în continuare la înzestrarea cu maşini de luptă d einfanterie astfel încât să putem să constituim o forţă mecanizată foarte serioasă, pe care, de altminteri, ne-am asumat-o prin programul de capabilităţi pe care îl avem în cadrul Alianţei. Vom discuta despre tancuri de îndată ce vom putea debloca acest program şi de îndată ce el se va debloca, de fapt, în interiorul Alianţei. Aş vrea să vă mai spus că ne uităm cu real interes, că a venit vorba de înzestrare, şi către ce începe să se construiască la nivelul UE, pentru că şi acolo se va genera un program cu sume consistente, este vorba de Fondul european pentru apărare, sunt aproape 13 miliarde de euro, care vor fi puşi la bătaie în cadrul acestui fond, unde România va trebui să-şi construiască programe şi să aplice pentru sumele, zic eu, importante de bani, pentru că nu văd de ce nu am putea să atragem bani şi din finanţarea europeană pentru înzestrarea Armatei României.
Radu Dobriţoiu: Tot în ultimii doi s-a vorbit despre achiziţia de elicoptere pentru Forţele Terestre. Este vorba atât de elicoptere de luptă, cât şi de aeronave pentru transportul infanteriştilor. În ce etapă se află acest proiect de achiziţie?

Mihai Fifor: Pe înzestrarea cu elicoptere noi am tatonat mai multe zone. Desigur că toată lumea a vorbit iniţial despre capacitatea de la Ghimbav, acolo unde Airbus are colaborare de aproape 40 de ani cu industria de apărare românească, unde noi ne facem mentenanţa cu elicopterele aflate în înzestrarea Armatei României, dar în paralel am purtat discuţii foarte, foarte bune cu reprezentanţii Companiei Bell, aceştia fiind dispuşi să investească în industria de apărare românească, să mute o linie de producţie de elicoptere din SUA aici la Braşov, ori eu cred că un astfel de program este mai mult decât interesant, este un program care ar trebui dus la capăt. Cert este că noi căutăm în momentul de faţă spaţiul financiar necesar ca să putem să angajăm acest program de elicoptere şi am discutat de elicoptere de atac şi am discutat, desigur, şi despre elicopterele de transport multirol, pentru care, de asemenea, suntem pregătiţi să intrăm în program. Eu îmi doresc ca anul viitor să putem deja să identificăm spaţiul necesar, repet, financiar, ca să putem să angajăm şi acest proiect.

Radu Dobriţoiu: Revenim la situaţia geostrategică a României. Ce puteţi spune despre planurile de contingenţă, extrem de importante, atât pentru apărarea naţională, cât şi pentru securitatea euroatlantică?

Mihai Fifor: Este o întrebare foarte bună. Suntem în faza în care, repet, am încercat să arătăm în cadrul Alianţei faptul că suntem un partener credibil şi un partener cât se poate de relevant. Prin tot ce am desfăşurat, nu doar anul acesta, şi anul trecut, astfel încât să ne atingem toate ţintele asumate în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Facem lucrul acesta şi în continuare, şi anul viitor ducem mai departe ceea ce ne-am asumat ca stat membru al Alianţei, inclusiv pe planurile de contingenţă, iar pe de altă parte vă amintesc că anul viitor vom avea o misiune dublă, pentru că odată cu preluarea preşedinţiei rotative de către România vom avea de discutat foarte mult şi în formatul UE şi va trebui să vedem cum vom reuşi să gestionăm lucrurile, astfel încât să nu creăm acea duplicare între ce-şi propune UE şi, desigur, Alianţa Nord-

Radu Dobriţoiu: Astăzi, întâmplarea face, chiar de Ziua Armatei României, începe cel mai mare exerciţiu, cea mai mare aplicaţie NATO după încheierea războiului rece. Ce ne puteţi spune despre acest exerciţiu de luptă, aceste manevre militare?
Mihai Fifor: Ne referim la cele din Norvegia.
Radu Dobriţoiu: Da.
Mihai Fifor: Suntem şi noi prezenţi acolo. Este, aţi spus bine, poate unul dintre cele mai mari exerciţii din ultima perioadă şi mai ales unul dintre cele mai mari exerciţii din acea zonă, deci din zona baltică, acolo unde Federaţia Rusă continuă să arate că doreşte să fie un jucător foarte important.
Radu Dobriţoiu: Având şi o enclavă la îndemână...
Mihai Fifor: Având şi Kaliningradul...

Radu Dobriţoiu: Să spunem Peninsula Crimeea e lângă noi, ei au Kaliningradul acolo.

Mihai Fifor: Sigur, însă mult mai complicată, aş spune, decât avem în Peninsula Crimeea. Eu cred că era important ca Alianţa Nord-Atlantică să dea un semnal în zona nordică a Alianţei, să arate că putem dispune în orice moment şi proiecta forţe în orice moment în zona aceea. Este, dacă vreţi, o continuare a eforturilor Alianţei Nord-Atlantice prin exerciţii de mare amploare, de a arăta că Alianţa Nord-Atlantică poate asigura protecţia statelor sale, că are o forţă de descurajare şi de apărare foarte serioasă şi că poate să-şi îndeplinească obiectivele în orice moment. Ce s-a discutat şi în summit, ce se încearcă şi prin aceste exerciţii este să încerăm să creştem capacitatea de pregătire a forţelor NATO, astfe încât, pe de-o parte, să devină operaţionale cât se poate de repede, să arătăm interoperabilitate şi interconectivitate între forţele noastre armate implicate în zonele acestea, lucru care nu se poate realiza decât prin astfel de exerciţii. Vă reamintesc că anul viitor, de pildă, o să avem un foarte mare exerciţiu în zona noastră, "Saber Guardian" are o nouă ediţie şi încercăm să vedem cum vom putea să desfăşurăm şi noi forţele necesare pentru a arăta şi în zona aceasta a flancul estic că ne putem mişca extrem de repede. Este vorba de acel "Readiness" pe care îl discutăm şi pe care partenerii americani l-au cerut şi în cadrul summitului, este vorba de mobilitatea militară, un lucru pe care trebuie să-l discutăm şi să-l discutăm tot mai apăsat, pentru că eu cred că tocmai asta au în plus cei de la Est, adică au o capacitate de mobilitate foarte mare - asta trebuie să demonstrăm şi noi în zona noastră - şi încă odată interoperativitatea dintre forţele militare implicare în aceste zone.

Radu Dobriţoiu: Domnule ministru, Mihai Fifor, vă mulţumesc pentru că aţi participat astăzi, de Ziua Armatei României la Emisiunea "Euroatlantica".
"Euroatlantica" la final, am discutat despre Armata României la zi aniversară. Invitatul acestei ediţii a fost ministrul apărării naţionale, conferenţiar universitar dr. Mihai Fifor.
Realiztator "Euroatlantica" - Radu Dobriţoiu. Producătorul emisiunii: Nicu Popescu. Transcriere integrală a interviului cu ministrul Mihai Fifor: RADOR.