We are NATO

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Alături de Parteneriatul Strategic cu SUA, apartenenţa României la NATO reprezintă fundamentul alianţelor în scopul păcii şi securităţii pentru ţara noastră. În ultimii ani am fost martorii istoriei recente, care a impus revizuirea tuturor doctrinelor militare, inclusiv cele ale NATO. Războiul asimetric, ameninţările teroriste, războiul hibrid, valurile de migranţi care au luat cu asalt Europa, atacurile cibernetice au impus o regândire a structurilor şi strategiilor NATO. Această adaptare la noile ameninţări şi medii de securitate a impus şi o reorganizare a Armatei României, iar transformarea Statului Major General în Stat Major al Apărării, cu includerea unor noi comandamente, face parte din adaptarea apărării naţionale la noile provocări de securitate. În această configurare complexă, NATO şi Parteneriatul cu SUA rămân singurele opţiuni reale, funcţionale pentru securitatea graniţelor României.

"We are NATO" este tema ediţiei de astăzi. Noi suntem NATO, suntem parte a acestei puternice alianţe.

Invitatul ediţiei este generalul locotenent în rezervă Alexandru Grumaz, fost consul general al României la Shanghai, analist militar.

Bună seara, domnule general, bun venit în studio!

Alexandru Grumaz: Bună seara!

Radu Dobriţoiu: Tema ediţiei: "We are NATO" - noi, România, alături de aliaţii săi -, organizaţie fondată în primul rând în faţa ameninţării reprezentate secolul trecut de URSS, o alianţă care s-a adaptat foarte mult la noile provocări în ultimii ani, inclusiv la cele venite din partea Federaţiei Ruse. Cum se situează în acest moment România în această puternică alianţă militară?

Alexandru Grumaz: România este un stat important în această alianţă - şi n-o spun eu, o spune James Mattis, secretarul american al apărării, prin vocea lui Thomas Goffus, care a venit la Bucureşti zilele acestea. Thomas Goffus a fost unul dintre oamenii care a pregătit summit-ul NATO de la Chicago şi a sprijinit conceptul aviatic pentru ţările baltice. Şi este un om cu foarte multă experienţă, fiind adjunctul asistentului secretarului american al apărării pe probleme legate de Uniunea Europeană şi NATO. Trebuie să remarcăm faptul că în ultima perioadă de timp, în ultimii doi ani, armata română a primit un impuls de restructurare a sa prin programul de remodelare şi reorganizare a Statului Major - "General", pe vremuri, şi transformarea lui în Stat Major al Apărării; de asemenea, prin apariţia după summit-ul de la Varşovia a Brigăzii Multinaţionale de la Craiova, un element extrem de important pentru zona de est a Alianţei. De asemenea, toată experienţa acumulată de militarii români în teatrele de operaţii din Irak, din Afganistan îşi dovedeşte valabilitatea - şi asta spun pentru că România a participat anul acesta la unul dintre cele mai mari exerciţii desfăşurate de NATO în zona estică, "Saber Guardian

2017". Şi vorbim aici pentru ca radioascultătorii dvs să înţeleagă despre ce este vorba: au fost 25.000 de militari din 22 de ţări, cu peste 3.000 de mijloace tehnice. România singură a participat cu 8.000 de militari şi 1.000 de mijloace tehnice. Deci vorbim de cifre impresionante: 70 de garnituri de tren, 400 de convoaie auto, 50 de curse aeriene şi nave de transport maritim.

Radu Dobriţoiu: Şi să amintim - noi am mai dezbătut acest exerciţiu - că această tehnică, menţinută cu greu uneori în funcţiune, nu a dat rateuri. Pur şi simplu, chiar şi aliaţii americani au fost impresionaţi când au văzut că nu au existat probleme cu tehnica noastră, cu o mentenanţă bine pusă la punct de armata României.

Alexandru Grumaz: Da. Trebuie să amintim că acest exerciţiu a demonstrat faptul că România este capabilă să acţioneze într-un teatru de operaţiuni mediu frământat, cu o forţare de fluviu, ceea ce a impresionat pe toată lumea.

Radu Dobriţoiu: O operaţiune extrem de dificilă, complexă, care s-a desfăşurat într-o zonă foarte largă a Dunării - forţarea unui asalt şi respingerea lui pe Dunăre.

Alexandru Grumaz: Da. De fapt, toată această operaţiune a fost o operaţiune de testare a logisticii NATO, la care s-a adăugat şi o operaţiune de transport şi tratare a răniţilor în cadrul operaţiunilor militare, cu desfăşurarea de spitale de campanie - adică desfăşurarea de forţe a fost impresionantă, şi lucrul acesta a permis validarea capacităţii de luptă a armatei române. Deşi suntem deficitari în domeniul armamentului, începând de anul ăsta am trecut la un program intensiv de dotare şi de înzestrare a armatei.

Radu Dobriţoiu: Şi un program real, pentru că până acum era doar pe hârtie.

Alexandru Grumaz: Este un program aprobat de parlamentul României. Asta este şi datorită faptului că miniştrii apărării s-au preocupat de aducerea de fonduri şi de... Inclusiv actualul ministru, Mihai Fifor, care a reuşit să achite inclusiv prima tranşă pentru Patriot, ceea ce este un lucru care nu s-a întâmplat până acum.

Radu Dobriţoiu: Să amintim numai ce s-a întâmplat în acest an, şi este foarte important pentru Armata României: am pornit anul cu introducerea serviciului militar pe bază de voluntariat - iarăşi un aspect important, care s-a întâmplat tot în ultimii doi ani, şi anul acesta au început recrutările pentru asigurarea rezervei de personal suplimentare pentru MApN -, avem Patriot, avem decizia de a construi blindate Piranha 5 la Uzina Mecanică Bucureşti; de asemenea, Bell Helicopter, la Braşov, elicoptere de atac, elicoptere de transport cu Airbus, tot la Braşov; se discută despre corvete, de asemenea s-au cumpărat echipamente pentru lupta antitanc şi chiar s-a mers până la schimbarea uniformei de tip combat pentru toate trupele româneşti. Lucrurile astea s-au întâmplat foarte repede.

Alexandru Grumaz: Da, din punct de vedere al înzestrării armatei. Dar trebuie să discutăm şi de subiecte legate de situaţia geopolitică a zonei respective şi ceea ce trebuie să facem noi - subiecte de altfel discutate la Ministerul Apărării de Thomas Goffus, cum începusem să vă spun. S-a discutat despre securitatea din zona Mării Negre - a fost unul dintre subiectele extrem de importante. Alt subiect, modul de implementare a măsurilor de asigurare şi adaptare agreate la Summit-ul NATO de la Varşovia - pentru că ştim că cele două summit-uri, Ţara Galilor şi Varşovia, au fost extrem de importante pentru a regla situaţia actuală împotriva ameninţărilor din zona de est. Şi, de asemenea, prezenţa înaintată adaptată pe dimensiunile terestră, maritimă şi aeriană, precum şi participarea la misiuni în teatrele de operaţii.

De fapt, de ce spun aceste lucruri? Pentru că o întrebare legitimă care a apărut şi pe care am discutat-o şi la Washington cu amiralul James Stavridis, fostul SACEUR ( Supreme Allied Commander, Europe - n.r.), importanţa Mării Negre. Pentru că noi suntem la Marea Neagră şi...

Radu Dobriţoiu: Domnule general, importanţa Mării Negre şi într-un context special acum - să amintim: Turcia s-a apropiat foarte mult de Rusia, Turcia vorbeşte foarte des în ultima perioadă de dorinţa de a cumpăra de la Rusia sisteme antiaeriene S-400...

Alexandru Grumaz: Nu, dar chiar s-a discutat acum, zilele astea, cu ocazia opririi preşedintelui Vladimir Putin la Ankara, faza următoare a achiziţionării sistemului S-400.

Şi vă spuneam de Marea Neagră... Sunt câteva lucruri pe care amiralul Stavridis le-a spus: în primul rând, NATO ar trebui să-şi consolideze programul de vizite şi exerciţii şi misiuni de formare în porturile din Marea Neagră. Aceasta înseamnă de fapt vizite mai frecvente în România...

Radu Dobriţoiu: O rotire permanentă a...

Alexandru Grumaz: Sigur că da, a forţei Standing NATO Maritime Group 2 - deci cel de-al doilea grup. E ăla din nord - grupul maritim din nord - şi grupul...

Radu Dobriţoiu: Respectând Acordul de la Montreux, pe rând, o rotire a...

Alexandru Grumaz: Exact, bineînţeles! Cu toate condiţiile care trebuie.

În al doilea rând, Alianţa ar trebui să dezvolte şi să finanţeze un plan coerent pentru operaţiunile maritime - deci, finanţarea unui astfel de plan -, deşi unele aspecte ale unui astfel de arantament au fost deja incluse în diverse planuri operaţionale al NATO. Dar trebuie făcută o analiză detaliată. Şi unul dintre marile avantaje ale NATO este structura sa solidă de comandă operaţională permanentă - circa 9.000 de oameni care se ocupă de această..., răspândiţi în cele 29 de naţiuni.

În al treilea rând, SUA ar trebui să-şi sporească operaţiunile independente în Marea Neagră. Ştim că la Rotta, în Spania, există cele patru distrugătoare cu armament EGEAS, alocate permanent pentru Marea Mediterană şi pentru protecţie împotriva rachetelor intercontinentale balistice din Iran. Deci, aceste nave ar trebui periodic să intre în Marea Neagră, să facă... rotite, da.

Şi în al patrulea rând, SUA ar trebui să lucreze îndeaproape cu Turcia, care deţine efectiv cheile Bosforului. Şi deja s-a pus în discuţie la Pentagon o adâncire a parteneriatului, a relaţiei dintre Statele Unite şi Turcia.

Domnule general, să amintim că, pe lângă Bosfor şi Dardanele - care, bineînţeles, sunt incluse în Tratatul de la Montreux şi în foarte multe acorduri internaţionale -, Turcia lucrează acum la un canal paralel care să facă legătura între Mediterană şi Marea Neagră. Probabil că, în viitor, acel canal maritim nu se va supune acestor acorduri internaţionale care sunt deschise pentru ţările riverane Mării Negre şi va fi o cale separată de acces spre Marea Neagră dinspre Mediterană.

Alexandru Grumaz: Sau s-ar putea să fie singura cale de acces.

Radu Dobriţoiu: La un moment dat, dacă se închide cealaltă.

Alexandru Grumaz: Da!

Radu Dobriţoiu: NATO susţine securitatea Europei de 70 de ani, o alianţă care şi-a dovedit eficienţa, din care face parte şi România. Unul dintre angajamentele ţării noastre în cadrul NATO este alocarea a 2% din PIB pentru armată. De asemenea, în schimbul securităţii oferite de NATO, România trebuie să îşi modernizeze şi adapteze structurile militare la actualele provocări de securitate.

Cătălin Purcaru a participat la campania de informare publică "We are NATO" în România, lansată săptămâna trecută la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti.

*

Reporter: Într-o lume dominată de crize şi de conflicte este nevoie de un răspuns unitar, eficient şi calibrat, iar acesta vine din partea Alianţei Nord-Atlantice - a afirmat ministrul de externe Teodor Meleşcanu. NATO a demonstrat capacitatea de a se adapta la schimbările apărute în arhitectura globală, a asigurat securitatea în România timp de 70 de ani, prin apărarea colectivă şi membrii săi, dar şi prin parteneriatele cu alte state din afara Alianţei. NATO şi Parteneriatul Strategic cu SUA reprezintă pentru România pilonii fundamentali ai politicii externe şi de securitate - a subliniat Teodor Meleşcanu.

Teodor Meleşcanu: Toţi aceşti ani, cu toate mişcările pe care le avem în Parlament, în stradă, prin presă, aderarea, participarea României, statutul de membru al România la NATO a fost una dintre puţinele sau, poate, singura temă care nu a făcut obiectul unor dezbateri contradictorii.

Reporter: Generalul Nicolae Ciucă, şeful Statului Major al Apărării, a dat asigurări că sunt respectate toate obligaţiile în cadrul Alianţei. De la participarea militarilor români la misiuni în teatrele de operaţii până la alocarea a două procente din PIB pentru apărare.

Gen. Nicolae Ciucă: La sfârşitul anului vom fi în măsură să raportăm că armata a putut să demareze programele majore prioritare astfel încât să contribuim la tot ceea ce înseamnă partea aceasta de modernizare şi retehnologizare a unităţilor şi marilor unităţi.

Reporter: Campania de informare "We are NATO", lansată în luna mai, la Cartierul General al Alianţei Nord-Atlantice de la Bruxelles, se organizează în mai multe state aliate şi îşi propune să crească încrederea tinerilor în capacitatea structurilor Alianţei de a proteja populaţia şi teritoriul statelor membre.

*

Radu Dobriţoiu: Campania de informare publică "We are NATO" în România a fost lansată săptămâna trecută, la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti. La întâlnirea cu studenţii au participat ministrul de externe Teodor Meleşcanu şi şeful Statutului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă.

Domnule general Alexandru Grumaz, am participat împreună la o întâlnire cu ministrul apărării, Mihai Fifor, şi cu şeful statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă. S-a discutat, între altele, şi despre Schengenul militar, despre această dorinţă a aliaţilor pentru a facilita tranzitarea ţărilor, mai ales în situaţii nu numai de exerciţii, ci şi de criză, cu tehnică militară.

Alexandru Grumaz: De fapt, la Bruxelles, la încheiata reuniune de două zile a miniştrilor de externe, a fost unul din subiectele care s-a discutat şi secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a spus că au început deja discuţiile cu Uniunea Europeană pentru a vedea unde sunt problemele referitoare la circulaţia în primul rând a ehipamentelor militare, pentru că este o mare o problemă, aţi văzut, v-am spus ce cantităţi impresionante, 70 de garnituri de tren, 400 de convoaie auto... Păi, astea trebuie să aibă posibilitatea să circule, nu să stea la graniţă câte trei, patru zile ca să poată să treacă dintr-o parte în alta...

Radu Dobriţoiu: 70 de garnituri de tren, până la urmă, au fost aproximativ 100, la finalul acestui exerciţiu, care au fost folosite pentru desfăşurarea şi punerea în funcţiune a acestui exerciţiu Saber Guardian.

Alexandru Grumaz: NATO poate să deplaseze trupe pe teritoriul european oricând şi trebuie să fie o viteză de reacţie importată pentru a reuşi deplasarea în timpul necesar sau planificat în zonele de operaţiuni. Lucrurile acestea se întâmplau pe vremea războiului rece, când se mişcau foarte rapid dintr-o ... Generalul Breedlove spunea că se mişca foarte rapid dintr-o zonă în alta. La ora actuală lucrurile au necesitat, de exemplu, o deplasare de la Praga până în nordul Europei, în ţările baltice, două săptămâni. Ceea ce nu are nevoie Rusia, se deplasează într-un spaţiu foarte mare, foarte vast, foarte repede şi cu uşurinţă.

Alexandru Grumaz: Bine, şi infrastructura de acolo este diferită de infrastructura europeană. Sunt ţări care au autostrăzi, sunt ţări care nu au autostrăzi, mă rog... De multe ori, stai şi te întrebi, când te duci spre Cincu...

Radu Dobriţoiu: Dar ei nu au nevoie de aprobări.

Alexandru Grumaz: Şi când te duci spre Cincu şi vezi că treci de pe asfalt pe drum...

Radu Dobriţoiu: Aşa e în România, domnule general, şi cred că o să mai fie ani buni de acum încolo.

Alexandru Grumaz: Să sperăm că se vor lua nişte măsuri de a construi infrastructura, pentru că pe marginea infrastructurii, autostrăzilor, se dezvoltă întreaga industrie, deci aşa s-au dezvoltat ţările importante din Occident.

Radu Dobriţoiu: NATO şi Uniunea Europeană au lansat o nouă etapă a cooperării prin adoptarea unor măsuri ce susţin mobilitatea militară şi lupta împotriva terorismului. În cadrul discuţiilor s-a amintit şi despre un aşa-numit Schengen militar, pentru a uşura desfăşurarea rapidă a forţelor şi echipamentelor.

*

Corespondenţă din SUA - Reporter: Doina Saiciuc - Săptămâna trecută, NATO şi Uniunea Europeană au lansat o nouă şi importantă eră a cooperării prin agrearea unu set de propuneri concrete în şapte arii. Sunt 32 de noi propuneri comune pentru o mai mare cooperare, în special în ce priveşte mobilitatea militară şi lupta împotriva terorismului - două domenii pentru care partea americană a pledat viguros în ultimele câteva luni. Comandantul Forţelor americane din Europa, generalul Ben Hodges, a cerut o aşa-numită zonă militară Schengen, care să prevină ca birocraţia să împiedice un răspuns militar rapid la un eventual atac. Înaintea deciziei de săptămâna trecută, generalul Hodges vorbea, într-un interviu, despre diferenţele în ce priveşte capacitatea lui de a desfăşura rapid forţe şi cea a preşedintelui rus, Putin: "Putin poate desfăşura o mulţime de echipamente şi forţe cu adevărat rapid, ceea ce mi-a atras atenţia şi am început să mă gândesc cum am putea ajunge şi noi cel puţin la viteza aceea". Pentru că atunci când generalul Hodges voia să mute tancuri şi armamente grele în Europa, trebuia să oprească la fiecare graniţă naţională şi chiar regională pentru controale, să prezinte o listă a tuturor vehiculelor, a şoferilor, a ceea ce se afla în fiecare vehicul. Pentru a obţine permisul traversării, în multe ţări europene dura săptămâni întregi. La 5 decembrie, liderii NATO şi ai Uniunii Europene declarau: "Mişcarea rapidă a forţelor şi echipamentelor este vitală pentru securitatea noastră". Ceea ce declarau secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, şi înaltul reprezentant al Uniunii Europene, Federica Mogherini, implică nevoia de noi proceduri pentru traversarea rapidă a graniţelor, simplificarea birocraţiei şi o infrastructură robustă: drumuri, căi ferate, porturi şi aeroporturi.

*

Radu Dobriţoiu: Domnule general, amintea şi Doina Saiciuc de această relaţie dintre Uniunea Europeană şi NATO, care ar trebui îmbunătăţită şi ne referim aici, n primul rând, la ţările care fac parte din ambele organizaţii şi care ar trebui să sprijine aceste iniţiative ale NATO.

Alexandru Grumaz: În primul rând, vreau să vă spun un singur lucru care mie mi s-a părut important, faptul că secretarul de stat Tillerson, care a fost acum într-un turneu în România, întrebat fiind, la o conferinţă de presă, dacă America îşi va onora angajamentele în Europa, a folosit cuvântul "ironclad", care înseamnă cuirasat sau blindat, referitor la ceea ce America va face pentru Europa. Deci, îşi va menţine cu străşnicie acest angajament de a asigura securitatea. Într-adevăr, relaţia, la ora actuală, între SUA şi Europa este una puţin cu asperităţi..

Radu Dobriţoiu: Pare să se schimbe şi doctrina SUA...

Alexandru Grumaz: Se schimbă şi doctrina SUA, se schimbă şi doctrina Europei, sub presiunea preşedintelui Macron. Deci, se doreşte ca industriile de apărare din ţările europene să colaboreze în programele de cercetare-dezvoltare şi, din această cauză, Uniunea Europeană va aloca în următorii ani un miliard de euro pentru cercetare-dezvoltare, pentru programe. Şi sunt, pentru început, 15 programe în care şi noi ne-am înscris cu opţiunile noastre, pentru a participa la aceste programe pe care le dezvoltă Uniunea Europeană. Este important pentru că sunt fonduri care ne ajută să...

Radu Dobriţoiu: Pot fi atrase...

Alexandru Grumaz: Exact.

Radu Dobriţoiu: Şi se discută din ce în ce mai des, domnule general, şi despre mutarea înapoi a industriei de apărare în subordinea MApN de la Ministerul Industriilor. Credeţi că ar fi o decizie bună?

Alexandru Grumaz: Eu zic că ar fi o decizie foarte bună, pentru că armata întotdeauna a ştiut să-şi gestioneze resursele. Din discuţia pe care am avut-o cu ministrul apărării, şi dumneavoastră aţi fost prezent acolo şi...

Radu Dobriţoiu: Alături de domnul colonel Ion Petrescu şi de Hari Bucur...

Alexandru Grumaz: Ştiţi că l-am întrebat de pulberea pentru muniţie...

Radu Dobriţoiu: Da. Care se făcea la Făgăraş.

Alexandru Grumaz: LA Făgăraş, da, şi care a fost închisă ... Ei, domnul ministru ne-a spus că vor fi redeschise liniile de producţie pentru pulbere, ceea ce este un lucru extraordinar.

Radu Dobriţoiu: Domnul general, ne apropiem de încheierea emisiunii, aminteam de NATO versus Pactul de la Varşovia; la înfiinţare, în 2018, aveam NATO faţă în faţă cu Rusia, cu Belarus, cu tot ceea ce înseamnă Federaţia Rusă. O nouă provocare pentru NATO.

Alexandru Grumaz: Da, este o nouă provocare, o provocare mai ales în condiţiile în care Rusia investeşte foarte mult în industria de apărare, a construit un sistem de antiacces şi "access deny" în zona estică a NATO. Noi ne bazăm şi este un lucru extrem de important că avem acest Parteneriat Strategic cu SUA, parteneriat care ne-a dus militari americani în zonă.

Radu Dobriţoiu: A adus Deveselu, ceea ce înseamnă apărarea spaţiului aerian, Patriot-urile care vor...

Alexandru Grumaz: Colaborarea aceasta şi parteneriatul acesta ne-au adus... Bun, pe lângă asta, conform a ceea ce s-a hotărât la Summitul de la Varşovia, ne-a adus nu numai militari americani aici, avem şi militari din ţările aliate - germani, italieni, polonezi... Deci, este un lucru foarte bun această cooperare.

Radu Dobriţoiu: Am discutat în această ediţie despre modernizarea şi adaptarea NATO la noile povocări de securitate. Vă mulţumesc pentru atenţie!