Viitorul industriei de apărare

Realizator: Radu Dobriţoiu - Ediţie "Euroatlantica" dedicată industriei de apărare, atât în contextul european, cât şi în urma paradei de Ziua naţională, când am avut ocazia să vedem cele mai noi achiziţii în domeniul tehnicii atât pentru Armată, cât şi pentru Ministerul de Interne. Ediţia are loc după ce ieri, la Bruxelles, s-a desfăşurat un seminar pe tema viitorului industriei de apărare, organizat de eurodeputaţii Norica Nicolai, vicepreşedintă a Subcomisiei de securitate şi apărare, şi Ioan Mircea Paşcu, vicepreşedinte al Comisiei de afaceri externe. Vom avea o corespondenţă despre aceste dezbateri şi un material de sinteză despre dotarea cu tehnică a Ministerului Afacerilor Interne. Invitat special la "Euroatlantica", în această seară, este generalul în rezervă Decebal Ilina, fost şef al Direcţiei de Informaţii Militare, fost şef al Direcţiei Contraspionaj Militar, fost şef al Departamentului Înzestrare şi Servicii în cadrul MApN, şi apoi secretar de stat pentru industria de apărare în Ministerul Industriei şi Resurselor. Bună seara, domnule general.

Decebal Ilina: Bună seara.

Realizator: Bine aţi revenit la "Euroatlantica".

Decebal Ilina: Bine v-am găsit.

Realizator: Domnule general, Ziua naţională, parada a fost fastuoasă şi impresionantă, cu mii de români care au profitat de vremea frumoasă şi ne-au încălzit cu inimile lor prezente acolo alături de militarii români şi care au defilat cu ultima tehnică şi am avut ocazia să vedem şi nişte prototipuri utilizate de militari în această paradă, au trecut pe sub Arcul de Triumf autoblindatele Panhard şi SAUR 2. Aş vrea să ne spuneţi câteva cuvinte, mai ales despre Panhard, care, sincer, mie mi s-a părut ca un fel de blindat nefinisat şi neterminat, foarte pătrăţos, mai mult blindajul de el şi nu aspectul şi nici măcar unghiuri de deviere nu am remarcat.

Decebal Ilina: Într-adevăr, această manifestare a reuşit să adune laolaltă zeci de mii de români, ale căror inimi şi suflete au încercat un sentiment de respect şi de recunoştinţă pentru chinul, durerea, suferinţa, sacrificiile şi sângele pe care l-au vărsat înainte cu un secol înaintaşii noştri şi pe care, cu foarte multă diplomaţie şi cu foarte multă inspiraţie, politicienii au reuşit să îl valorifice în interesul României. Chiar am fost impresionat de mulţimea de participanţi şi, în mod deosebit, de mulţimea de tineri care au fost prezenţi la acest eveniment. Din punct de vedere al paradei, sigur că România, în general la astfel de evenimente, la paradele militare, ţările încearcă să prezinte tehnică şi tehnologie de vârf, realizările industriei ţării respective sau încearcă, printr-o paradă a acestor echipamente, să descurajeze potenţialii agresori sau potenţialii duşmani, care ar putea să agreseze ţara respectivă. Nu a fost cazul în România, pentru că noi am prezentat în general, tehnica pe care am prezentat-o şi în alţi ani ...

Realizator: Dar este şi o ocazie, domnule general Decebal Ilina, pentru a promova tehnica militară românească. Acolo, la paradă, asistă nu numai oficialităţi, ci şi ataşaţi militari din alte ţări şi parada militară, defilarea este urmărită şi de aliaţii noştri din NATO şi, de ce nu, şi de cei care nu ne sunt aliaţi în momentul de faţă. Astfel, poate fi văzută tehnica nouă din dotarea trupelor româneşti şi este un prilej şi pentru reprezentanţii industriei româneşti de apărare, să precizăm, industria de apărare nu mai aparţine de Ministerul Apărării de pe vremea dumneavoastră, era ministrul Sorin Frunzăverde, cel care a făcut trecerea acestei industrii din cadrul MApN la Ministerul Industriilor, dumneavoastră aţi fost primul secretar de stat, iată, reprezentanţii industriei de apărare au ocazia să-şi prezinte aceste prototipuri cum au fost Panhard şi SAUR 2. Dacă vreţi să ne, nu ştiu, aţi văzut acest blindat, este mai mult o maşină blindată, ceva între Humvee şi să spunem, un ARO cu un blindaj pus pe el.

Decebal Ilina: Sigur că, aşa cum spuneaţi şi dumneavoastră, aceste maşini de luptă mai au încă multe lucruri de făcut şi SAUR-ul şi Panhard, deocamdată, sunt într-o fază în care urmează să fie omologate şi parţial introduse, dacă va fi cazul în /.../ armatei. Dar foarte important este că noi trebuie să sprijim, deci toate structurile din sistemul naţional de apărare, care trăiesc exclusiv pe bani publici, pe bani care se adună din taxele şi impozitele pe care le plătesc societăţile din România şi noi, fiecare dintre români, trebuie să sprijinim, să stimulăm să existe o solidaritate, dacă vreţi, naţională, pentru această industrie, ceea ce n-a existat în ultimii 25 de ani. Din păcate, nici reforma acestei industrii de apărare n-a fost o reformă care să ducă la performanţă, pentru că au fost ţări, care, în general, dacă am lua Cehia sau Polonia, care au făcut reforme, dacă vreţi, profunde, uneori dureroase, în industrie şi în economie. România le-a mimat, aplicând o reformă, din asta, graduală, care ne ducea spre economie de piaţă, dar niciun guvern de după '89 n-a mers până la capăt, cu reforma, aşteptând să fie împinşi, dacă vreţi, de la spate, de către FMI, de Banca Mondială şi de alte instituţii mondiale. Or, instituţiile acestea internaţionale, ştim şi ne-am convins, că n-au reţete pentru toate ţările aflate în tranziţie şi cu atât mai puţin pentru toate ramurile industriale sau pentru fiecare societate, motiv pentru care, în opinia mea, cred că recomandările acestora ar trebui luate selectiv. Revenind la cele două mijloace de luptă, sigur că, din punctul meu de vedere, SAUR-ul are o şansă foarte mare, ca Moreni-ul să realizeze... Ei au realizat acest prototip, pe care să-l omologheze şi care să constitue un program naţional, care să-i permită Armatei Române să se doteze cu un mijloc blindat care să răspundă nevoilor propri de apărare. Noi am ajuns, în ultimul timp, să ne gândim ce fac echipanetele acestea în teatre de acţiuni, cum ar fi Afganistan sau Irak. Toate lucrurile acestea sunt pasagere. Or, noi ne pregătim să ne apărăm propria ţară. Deci, transportoarele acestea ar trebui să fie, să răspundă în primul rând nevoilor de apărare ale României.

Realizator: Şi teritoriului României, ca şi formă de relief. Ştim foarte bine, acolo, în Afganistan, militarii români folosesc Emrap-urile, este adevărat, blindate de ultimă generaţie, dar proiectate pentru un relief mai mult plan, cum este cel din Afganistan, adevărat, cu un blindaj foarte puternic, însă SAUR-ul, m-a impresionat aceste blinadt, este făcut după modelul Zimbrului, TAB-ul 77, îl ştim foarte bine, numai că, am înţeles, blindajul podelei, partea inferioară, este mult mai solid pentru a putea rezista eventualelor atacuri cu mine şi dispozitive, explozitive imporizate, motoarele sunt mult mai puternice, blindajul mult mai bine gândit şi înăuntru este mult mai ergonomic faţă de Zimbru şi faţă de Transportorele Blindate 77, pe care noi le ştim foarte bine, domnule general, sunt foarte incomode în interior.

Decebal Ilina: /.../ tehnologia anilor '70, răspundeau unor nevoi şi unor posibilităţi tehnice anilor respectivi. Din punctul acesta de vedere este clar că SAUR-ul este cu totul altă maşină, care răspunde nevoilor şi care este făcută în acord cu cerinţele operaţionale pe care Armata Română le-a formulat că, aşa cum spuneaţi şi dumneavoastră, nu-i poţi mări la nesfârşit blindajul ca să se asigure un grad de protecţie foarte ridicat şi, în acelaşi timp, tu să-i pretinzi, mijlocului respectiv, să fie şi flotabil, deci să treacă şi Dunărea sau, mă rog, alte cursuri de apă. Deci ar trebui păstrat un echilibru între nevoia de a fi flotabil, deci nevoie de a putea traversa cursuri de apă, şi de a asigura şi protecţia necesară. Eu cred că întreprinderea de la Moreni, cu Roman-ul, va fi în stare să realizeze, în acord cu cerinţele operaţionale ale Ministerului Apărării, un vehicol cu care Armata Română să poată să prezinte în primul rând în îndeplinirea misiunilor pe care le are în România şi, bineînţeles, şi în alte misiuni pe care le îndeplineşte în cadrul NATO. Şi, în acelaşi timp, cred că trebuie acordată o atenţie mărită dotării trupelor terestre. Noi defilăm de foarte mulţi ani cu aceleaşi TAB-uri, cum spuneaţi dumneavoastră, din anii '70, cu aceleaşi maşini de luptă de infanterie, care sunt modernizate cu 15, cu 17 ani în urmă, cu aceleaşi tancuri modernizate acum 15-18 ani, şi aşa mai departe.

Decebal Ilina: Or, genul de misiuni la care a fost chemată Armata Română, după integrarea în NATO, pe toate teatrele de acţiuni, a fost genul de acţiuni grefate pe structura trupelor terestre şi nu pe alte categorii de forţă. Or, aici ar trebui să ne îndreptăm atenţia şi să dotăm aceste unităţi corespunzător, pentru că uneori te costă mult mai mult, dincolo de pierderile pe care le constituie moartea unui soldat, dar te costă material, adusul şi aşa mai departe, tot felul de pensii şi alte lucruri, mult mai mult decât dacă ai înzestra structura respectivă cu mijloace care să-i permită omului respectiv să-şi asigure supravieţuirea, în condiţii de insecuritate, aşa cum îşi desfăşoară ei activitatea în Afganistan sau în alte părţi.

Realizator: Domnule general, la Bruxelles, a avut loc un seminar, cu câteva zile înainte de Summitul UE, pe tema apărării. Au fost acolo întrebări foarte importante care s-au pus. Are România şansa de a beneficia de deschidere pe o viitoare piaţă de apărare europeană? Dar alte state din centrul şi estul Europei? Acestea au fost întrebări la care au dorit să răspundă participanţii la seminarul "Noi soluţii pentru apărarea europeană", organizat de eurodeputaţii Norica Nicolai, vicepreşedinte al Subcomisiei de securitate şi apărare, şi Ioan Mircea Paşcu, vicepreşedinte al Comisiei de afaceri externe. Cerasela Rădulescu a participat la dezbateri şi transmite pentru Euroatlantica, de la Bruxelles.

Reporter: Cerasela Rădulescu - Nu întâmplător, seminarul a fost organizat înaintea întâlnirii la nivel înalt, a şefilor de stat şi de guvern, ce va avea loc la Bruxelles, pe tema apărării şi securităţii europene, când sunt aşteptate mai multe decizii strategice comune pe acest domeniu. Dezbaterea din Parlamentul european s-a dorit şi un semnal de avertisment pentru viitor, dat fiind că, în acest moment de criză economică, există deficite evidente în bugetele naţionale de apărare. Printre cei care s-au arătat în favoarea unirii eforturilor statelor membre, pentru a aduna resursele şi a împărţi beneficiile, pulling and sharing, în domeniul apărării, a fost Rini Goos, Agenţia Europeană de Apărare.

Rini Goos: Ştim cu toţii că bugetele apărării au scăzut în ultimii ani, aşa că va trebui să ne descurcăm cu ce avem, dar trebuie să ne cheltuim banii mai bine şi să facem aceasta prin "pulling and sharing", şi aceasta, din punctul de vedere al cererii, dar şi din cel al industriei, trebuie să lucrăm mai eficient, iar dacă în zilele de demult, aveam conglomerate de producători de echipament original care avea propriul lor lanţ de furnizare la nivel naţional, trebuie acum să căutăm mai mult un lanţ de furnizare internaţional, european, în care fiecare să aibă o şansă de participare.

Reporter: România trebuie să-şi restructureze, în regim de urgenţă, industria de apărare - a spus eurodeputata Norica Nicolai. Ţara noastră are o şansă foarte mare privind cercetarea.

Norica Nicolai: Dacă înainte de 1989, eram competitori şi jucători importanţi în piaţa vânzărilor de produse militare, astăzi, noile state membre ale UE, fostele state membre ale Pactului de la Varşovia, nu reuşesc să devină jucători majori sau să-şi menţină rolul pe care l-au avut în urmă cu 20 de ani. Nu cred că putem să ne gândim nici în următorii 10, nici în următorii 15, a fi competitori de talia Finmeccanica, EADS, Lockheed Martin, /.../ sau alţi mari jucători, ci viitorul industriilor noastre este cel al companiei mici şi mijlocii şi, în special, al soluţiilor de cercetare.

Reporter: Eurodeputatul Ioan Mircea Paşcu crede că România are oameni pregătiţi în industria de apărare, capabili să opereze la nivelul din Bruxelles şi va trebui să aibă, în viitor, o interfaţă deschisă pentru colaborare şi cooperare cu ceilalţi, dar acest lucru trebuie să-l facă inteligent.

Ioan Mircea Paşcu: Cei care au reuşit să supravieţuiască au făcut-o pentru că au reuşit să încheie o serie de acorduri cu producători consacraţi în domeniu şi, în felul acesta, să se integreze în procesele lor de producţie. De acum încolo, acest "pulling and sharing" de care vorbeşte toată lumea, asta înseamnă şi noi va trebui să avem o interfaţă deschisă pentru colaborare şi cooperare cu ceilalţi, dar aceasta trebuie făcută inteligent, adică de ce să n-o facem în zona cercetării, dezvoltării, de ce să n-o facem pe chestiunile care sunt realmente unicat şi asemenea lucruri ca să putem să ne stabilim o poziţie foarte bună.

Reporter: Concluzia semninarului "Noi soluţii pentru industria de apărare" a fost aceea că pentru a face faţă pe piaţa competiţiei industriilor militare, România cât şi celelalte state europene, au o şansă în domeniul cercetării şi inovaţiei.

Realizator: Domnule general, aţi ascultat-o pe colega mea, de la Bruxelles, Cerasela Rădulescu. Ce şanse credeţi că avem, să intervenim cu industria noastră de apărare pe piaţa europeană?

Decebal Ilina: Domnule Dobriţoiu, eu trebuie să fiu foarte sincer. Părerea mea este că şansele sunt foarte mici. Pentru a ne fi putut alătura acestei industrii, ar fi trebuit integrată industria de apărare românească în sfera largă a culturii industriale europene şi astfel i-am fi putut asigura o poziţie de nişă. N-am putut să facem lucrul acesta. A fost foarte complicat pentru că, v-am spus, reforma a fost mimată din punctul meu de vedere. Mă rog, lucrurile care au fost făcute au fost timide şi n-au fost duse niciodată până la capăt. În plus, ar fi trebuit o ofensivă care să se manifeste la nivelul de vârf al României - şi o spun foarte apăsat, ca lucrurile acestea să se audă. Deci preşedintele, primul ministru, miniştrii, când se duc în tot felul de deplasări, aşa cum fac şi alţi preşedinţi, cum făcea Chirac când venea în România, sau preşedinţii americani sau alţii, veneau câte 50-60 de oameni sau chiar Angela Merkel şi care ne explica, României, de ce ar trebui să cumpărăm noi tehnologie de la firmele germane, franceze, americane. Or lucrul acesta, ca să cumperi, mai trebuie să şi vinzi, mai trebuie să se ducă şi primul ministru al României şi prezidentul României şi toţi miniştrii, însoţiţi de tot felul de delegaţii, şi să le pună condiţii celorlalţi că: "domnule, ca să cumpărăm de la voi, trebuie să vă întoarceţi şi voi să repatriaţi într-un fel ceea ce noi cumpărăm de la voi". Englezii, de exemplu, avem şi noi o Lege a offset-ului, care s-a făcut în 1984 şi care nu s-a aplicat, pe care partidele au folosit-o aşa, ca un fel de puşculiţă de partid, crezând ei că acolo se pot lua comisioane şi aşa mai departe. Or, englezii, îmi povesteau atunci când noi ne-am inspirat făcând legea aceasta, că ei 100% pentru toate achiziţiile, pe care le fac din altă parte, pretind ca ţara respectivă să cumpere echipamente de înaltă tehnologie din ţara lor. Polonezii au cumpărat nişte avioane F-16 din America şi pe un contract în valoare de şase miliarde de dolari, americanii au făcut contract de offset în valoare de 8,5 milioane de dolari.

Realizator: Domnule general, vă întrerup puţin pentru scurt timp. Trebuie să mergem 30 de secunde pe stadionul Armatei din Ghencea, la Ilie Dobre pentru a afla scorul la pauză, scorul meciului Steaua-Oţelul Galaţi, din Cupa României./fdoman/denisse

(...)

Realizator: Domnule general Decebal Ilina, vă propun să trecem în revistă şi tehnica MAI care a participat la paradă, într-un material realizat de comisarul şef Silviu Podea, de la MAI.

Silviu Podea: În funcţie de misiunile pe care le îndeplinesc, structurile operative ale MAI sunt înzestrate cu echipament corespunzător şi modern. Poliţia este dotată cu autoturisme Dacia Logan pentru patrulare şi intervenţie, Rutiera are în dotare automobile Wolkswagen şi motociclete BMW. Coloana motorizată a Jandarmeriei Române dispune de autospeciale pentru transportul militarilor la intervenţii, de ATV-uri pentru misiunile de pe litoral şi de la munte şi autospeciale de patrulare. Poliţia de Frontieră este dotată diversificat datorită misiunilor care se desfăşoară practic pe toate formele de relief, în zone împădurite, pe ape curgătoare, pe uscat şi pe mare. Sunt îndeobşte cunoscute vehiculele echipate cu sisteme de termoviziune pentru noapte. Garda de Coastă dispune de ambarcaţiuni şi nave - este de amintit aici Nava amiral "Ştefan cel Mare", care recent şi-a încheiat misiunea de patrulare în apele Mediteranei. Ambarcaţiuni pneumatice, Hovercraft-uri - şi acestea sunt folosite în acţiunile curente ale Poliţiei de Frontieră. Pompierii sunt dotaţi cu autospeciale de intervenţie de mai multe tipuri: pentru stingerea incendiile şi descarcerare şi autospeciale pentru intervenţii la incendii în mediu industrial. Serviciul Medical de Urgenţă, Resuscitare şi Descarcerare beneficiază de suportul motorizat al autospecialelor de transport multiplu victime şi personal. Sunt trei tipuri de ambulanţe în serviciul SMURD. Suportul aerian al SMURD constă în elicoptere EC 135 pentru intervenţiile aeriene de urgenţă. Ajungem astfel la Inspectoratul General de Aviaţie al MAI. Recent, structura a intrat în posesia unui avion Piper PA-42 Cheyenne III, folosit la intervenţii medicale. Elicopterul IAR 316 B, o altă piesă a parcului aviatic al Internelor, este folosit pentru o paletă largă în misiunile transport personal şi materiale.

Realizator: Domnule general Decebal Ilina, am avut ocazia să trceem în revistă şi să vedem cum trece pe sub Arcul de Triumf şi tehnica din dotarea MAI. Ce părere v-a făcut această tehnică? Vi s-au părut multe lucruri de noutate? Şi parcă mă simt un pic mai bine când văd că s-a investit în acest domeniu.

Decebal Ilina: Da. Aş vrea să închei totuşi cu îngăduinţa dvs cu un punct la ceea ce zicea doamna Norica Nicolai şi domnul ministru Paşcu. Mie îmi este greu să cred că se poate corecta cercetarea românească, în care noi am investit foarte puţin, ca să nu zic deloc în ultimii ani, la cercetarea europeană pornind de la realitatea că, în general, conflictele viitoare, gestionarea lor se va baza în principal pe o combinaţie dintre potenţialul tehnologic al industriei electronice şi aerospaţiale, pe de o parte şi, pe de altă parte, tehnologia aceasta a informaţiilor, pentru că aşa cum ştim, am intrat, în mileniul III, în era informaţională. Or, e greu de crezut că mai putem noi să reducem handicapul pe care îl avem. Rămânem totuşi optimişti că într-o zonă de nişă din aceasta cu condiţia ca toţi să facem un efort şi să înţelegem că trebuie să sprijinim industria de apărare şi, aşa cum spunea domnul Paşcu, potenţialul acesta remarcabil uman pe care l-am avut noi ar putea să facă faţă unor cerinţe. Revenind la dotarea MAI, sigur că şi eu m-am bucurat văzând că defila pe sub Arcul de Triumf de la Jaguar până la Volkswagen şi mai ştiu eu de la ce BMW-uri până la ...

Realizator: Şi autospecialele, care sunt esenţiale pentru salvarea de vieţi omeneşti.

Decebal Ilina: Da, dar pentru industria de apărare reprezintă foarte puţin, pentru că noi am încercat de-a lungul timpului - nici autospeciale de pompieri nu am putut să livrăm Ministerului de Interne. Am luat după peste tot, e un mozaic, de altfel, în dotare, după cum aţi văzut şi dvs şi nu a existat probabil o strategie. Eu am militat tot timpul, mai ales pentru MApN, care ar trebui să fie principalul beneficiar al industriei de apărare, să se facă o strategie de înzestrare a Armatei pe 25 de ani, care să o voteze în Parlament şi pe care să nu o poată modifica fiecare ministru care vine, în acord cu propriile opţiuni ale lui sau ale partidului pe care-l reprezintă, dar nu s-a reuşit să se facă acest lucru.

Realizator: Domnule general, mai avem foarte puţin timp. Domnul Ioan Mircea Paşcu, într-o emisiune la Bucureşti FM, realizată de colegul meu Dan Preda, se declara, în această dimineaţă, sceptic în privinţa adevăratei puteri şi forţe a industriei româneşti de apărare de a se extinde pe piaţa europeană. Foarte scurt, cum vedeţi dvs viitorul în acest domeniu.

Decebal Ilina: Deci eu îi văd un viitor, cu condiţia, aşa cum spuneam, să fie integrată în filozofia şi cultura asta industrială europeană ca un efect de nişă care să facă anumite repere, părţi, subansamble, pe de o parte, pe de altă parte să funcţioneze legea offset-ului, cu onestitate şi cu corectitudine şi cu cinste, şi să fie obligat fiecare furnizor care ne dă nouă echipamente să preia echipamente superior prelucrate, deci manufacturate, cu valoare adăugată mare, nu cum se încerca acum 5-6 ani să facă în legea offset-ului, să /.../ produse chimice industriale pentru agricultură ş.a.m.d.. şi, în al treilea rând, MApN şi celelalte structuri din sistemul naţional de apărare să aibă mult mai multă solidaritate şi să comande industriei de apărare cea ce poate face industria de apărare, pentru că au fost situaţii în care toate structurile au cumpărat echivalente....

Realizator: Suntem la final de ediţie, domnule general, "Euroatlantica", la final, ediţie dedicată viitorului industriei de apărare. Invitatul ediţiei, generalul Decebal Ilina. Vă mulţumesc, domnule general.

Realizator Euroatlantica Radu Dobriţoiu, producător Nicu Popescu, transcriere RADOR.