Un secol după... Forumul păcii, Paris 2018

Realizator: Radu Dobriţoiu - Lideri din toată lumea au participat, la Paris, la comemorarea Primului Război Mondial cu ocazia împlinirii centenarului de la încheierea armistiţiului. Delegaţii din 80 de ţări au participat la această comemorare din Franţa la 100 de ani după marele război, într-o perioadă tensionată pentru securitatea si stabilitatea Europei. Evenimentul a fost urmat, la Paris, de un forum al păcii, încheiat acum 2 zile. Pe 11 noiembrie 1918, la ora 11:00, armele au amuţit pe frontul de est al războiului, punând capăt unui conflict care a durat 4 ani şi a făcut peste 10 milioane de victime între soldaţi şi alte milioane printre civili. Revenim în 2018, pentru a aminti una dintre temerile mari ale omenirii în aceste vremuri tulburi: posibilitatea izbucnirii unui nou război, de această dată cu arme mult mai sofisticate decât cele de-acum 100 de ani. România a fost reprezentată la Paris de preşedintele Klaus Iohannis, un forum la care au fost prezenţi, pe lângă preşedintele Franţei, preşedinţii SUA şi Rusiei, cancelarul Germaniei alături de lideri importanţi din întreaga lume - în total 65 de şefi de stat şi de guvern. Pentru a-l parafraza pe Nicolae Iorga, pot spune, la cei 100 de ani de la armistiiu, cine nu îşi cunoaşte istoria, riscă să o repete. Invitatul acestei ediţii este analistul politico-militar Claudiu Degeratu. Vom asculta pe parcursul emisiunii corespondenţe transmise pentru "Euroatlantica" din Franţa, SUA şi Moscova. Tema ediţiei: Un secol după... Forumul păcii, Paris 2018.

ASCULTAŢI AICI EDIŢIA EUROATLANTICA DIN 15 NOIEMBRIE

Bună seara, domnule Claudiu Degeratu! Bun venit la RRA, la emisiunea "Euroatlantica"!
Claudiu Degeratu: Bună seara!
Radu Dobriţoiu: Domnule Claudiu Degeratu, o zi a readucerii aminte, o zi de reflecţie, 11 noiembrie 2018. Domnule Claudiu Degeratu, cine nu îşi cunoaşte istoria riscă să o repete. Ceremonia de la Paris şi forumul care a urmat au avut probabil o deviză similară. Există în 2018 posibilitatea izbucnirii unei noi conflagraţii mondiale?
Claudiu Degeratu: Cred că a sintetizat foarte bine preşedintele Franţei, preşedintele Macron. O serie întreagă de ameninţări, o serie întreagă de crize cu care ne confruntăm în acest moment pot fi oricând o scânteie pentru o asemenea conflagraţie. Există tensiuni care sunt în atenţia nu numai a liderilor, dar şi a organizaţiilor, pentru că, după cum aţi observat, direcţia în care a promovat această comemorare preşedintele Franţei a fost aceea de a avea un dialog global pentru un război mondial. Pentru Primul Război Mondial era necesară de fapt o comemorare la nivel global, deci nu doar să spunem principalii actori ai acestui prim conflict mondial sunt importanţi, ci de fapt noi trebuie să conştientizăm impactul istoric al unui asemenea conflict, dar mai ales faptul că analogiile din istorie ne-ar putea ajuta să înţelegem mai bine dacă avem soluţii la problemele actuale.

Radu Dobriţoiu: Putem spune că există o diferenţă între războiul clasic încheiat în 1918 şi anul 2018, când războiul înseamnă cu totul altceva, iar ameninţările de tip conflict sunt poate chiar total diferite de cele de-acum un secol?
Claudiu Degeratu: Ameninţările pot fi diferite. Am putea avea şi un profil foarte diferit al conflictului, dar să ştiţi că, dacă discutam de cauzele războiului, s-ar putea să fie aceleaşi. Mă refer în primul rând la inadvertenţe, conflicte, lipsa unei percepţii pozitive faţă de actorii statali sau non statali.
Pentru că, vă aduceţi aminte, Primul Război Mondial, totuşi, a izbucnit cu o acţiune destul de neconveţională - asasinarea unui important reprezentant al unui stat din regiune - şi acest lucru nu a însemnat de fapt, n-a fost un 'casus belli' cum ar discuta experţii.
Radu Dobriţoiu: A fost pretextul. A fost capsa care a detonat.

Claudiu Degeratu: Ei, acest tip de pretext poate fi acum mult amplificat de tehnologiile actuale. Deci, un simplu incident că poate fi în Orientul Mijlociu, în zona Balcanilor, sau în alte zone de pe glob, poate fi mult mai rapid amplificat decât, să zicem, la începutul secolului, şi acest lucru ne duce la concluzia că noi trebuie să fim în permanentă alertă faţă de orice fel de potenţial conflict care ar putea să izbucnească.
Radu Dobriţoiu: Dar aşa cum aţi remarcat, principalele paliere rămân neschimbate la posibila origine de detonare a unui nou conflict, ne gândim şi la dorinţa unor state, de a se impune în faţa altor state. De asemenea, lupta pentru resurse, sau influenţele economice.

Claudiu Degeratu: Pe buzele tuturor este competiţia, pe buzele tuturor în aceste zile este competiţia strategică între marile puteri, dar, în acelaşi timp, avem de-a face cu acţiuni individuale a unor persoane radicalizate, care, la fel de bine ar putea să pună într-o situaţie de beligeranţă mai mulţi actori internaţionali, ne uităm la cazuri de eliminări chiar fizice, să zicem de jurnalişti, care pot deveni imediat, să zicem, o cauză a unui diferend...
Radu Dobriţoiu: Un pretext pentru...
Claudiu Degeratu: ...un pretex pentru un alt tip conflict. Deci cauzele unor asemenea conflicte nu se schimbă. Ele sunt teoretic în aceeaşi gamă, o să le găsim mereu pe acelaşi palier. Profilul conflictului însă poate fi mult diferit.
Radu Dobriţoiu: Dăm un exemplu la îndemâna noastră, discutat chiar şi la "Euroatlantica", ne amintim de acel avion rusesc doborât de cele două aeronave turceşti. Este vorba de Rusia versus o ţară din NATO. Putea fi un pretext...
Claudiu Degeratu: Putea fi un pretext, la fel cum a fost sechestrarea de vase, să spunem, cu ajutoare pentru Palestina, şi aşa mai departe.

Radu Dobriţoiu: Acum, din perspectivă, privind, aşa, într-un glob de cristal, putem spune, de asemenea, că Franţa are o prezenţă din ce în ce mai apăsată, din ce în ce mai puternică, pe scena geopolitică, pe mandatul lui Macron?
Claudiu Degeratu: Da, beneficiază, însă, Franţa de o situaţie şi noi trebuie să înţelegem, totuşi, iniţiativele franceze şi printr-o notă, să zicem, constructivă. Tot Forumul de Pace a fost de fapt sub eticheta multilateralismului. Franţa este putere importantă în Consiliul de Securitate a ONU, noi ne confrutăm de aproape, să zicem, un an jumate, cu tendinţe de izolare din partea Statelor Unite. Chiar pe acest fond, al unui vacuum de... sau a unei retrageri americane din anumite proiecte multilaterale, în special din agenţiile ONU...
Radu Dobriţoiu: Deseori abrupt fără să...
Claudiu Degeratu: ...deseori abrupt, Franţa, de fapt, găseşte mai multe nişe, a indentificat de fapt mai multe nişe pentru a promova ideea de multilateralism, care este susţinut acuma, această idee este susţinută clar şi de către Uniunea Europeană şi de către nucleul dur al Uniunii.
Radu Dobriţoiu: S-au dat şi 14 premii, în cadrul Forumului, pentru astfel de proiecte bazate pe...
Claudiu Degeratu: ...multilateralism. Este de fapt, să zicem, o invitaţie pentru Franţa să se activizeze, este o putere importantă în zona multilateralismului şi, bineînţeles, că Franţa nu a ezitat să folosească această oportunitate.

Radu Dobriţoiu: Forumul Păcii de la Paris a avut loc între 11 şi 13 noiembrie, şi la ele au participat cei mai mulţi dintre şefii de stat şi de guvern, veniţi la ceremoniile Centenarului Armistiţiului din 1918. Relatează corespondentul nostru în Franţa, Anton Cazacu:

Reporter: Anton Cazacu - Dorit şi iniţiat de preşedintele francez Emmanuel Macron, Formului Păcii de la Paris a reunit, pe lângă şefii de stat şi de guvern, actori economici importanţi şi reprezentanţi ai societăţii civile, inivaţi să aleagă cele mai pertinente proiecte de promovare a păcii în lume într-un cadru multilateral. Prima ediţie a Forumului Păcii a fost marcată, desigur, de comemorarea armistiţiului care a pus capăt Primului Război Mondial, în urmă cu 100 de ani, ocazie cu care preşedintele Emmanuel Macron a pus în evidenţă câteva din cele mai mari primejdii care ameninţă pacea. În viziunea sa, una din aceste primejdii este naţionalismul, pe care el îl defineşte ca opusul patriotismului.
Naţionalismul, a spus preşedintele Macron, conduce la tensiuni în sânul structurilor care garantează pacea, cum ar fi Uniunea Europeană şi la destructurarea multilateralismului. Numeroşi observatori au interpretat spusele şefului statului francez, între altele, ca pe o critică implicită la adresa preşedintelui american, Donald Trump, care a retras Statele Unite din mai multe organisme şi acorduri internaţionale. Şeful Casei Albe, care nu a participat la forumul păcii, a creat, de altfel, o polemică. El a criticat dorinţa lui Emmanuel Macron de a se crea o forţă armată a Uniunii Europene demnă de acest nume. Deşi preşedintele francez a explicat că o astfel de forţă europeană ar putea asuma mai uşor parte din sarcinile de securitate şi apărare ale NATO. Să mai spunem că la Forumul Păcii de la Paris şi cancelarul german Angela Merkel a preluat criticile formulate de Emmanuel Macron la adresa naţionalismului.

Radu Dobriţoiu: Da. Franţa, iată, s-a impus din nou prin organizarea acestei ceremonii extrem de importante, ceremonie urmată de un forum în cadrul căruia, domnule Claudiu Degeratu, s-a vorbit, din nou, de o armată europeană, armată europeană, proiect încurajat inclusiv de Vladimir Putin.
Claudiu Degeratu: Da. Bun, acum Putin are o motivaţie specială. Federaţia Rusă este interesată, de fapt, de spargerea solidarităţii atlantice în interiorul NATO şi consideră că o asemenea iniţiativă ar putea să erodeze şi să genereze nişte cluburi separate în interiorul Alianţei. Nu e cazul, cred. Nu discutăm în acest... dar există preocupări, există preocupări inclusiv la nivel oficial din partea NATO vizavi de iniţiativă. În schimb, iniţiativa franceză, după cum ştiţi, lansată de aproximativ un an şi jumătate, denumită şi Iniţiativa europeană de intervenţie, are în special interesul de a oferi mai multe misiuni pentru Africa. Tot în acest an au existat mai mulţi paşi în care sunt mai mult de 9 ţări care au semnat o scrisoare de intenţie pentru a susţine iniţiativa inclusiv Marea Britanie. Au urmat cred că vreo două acorduri bilaterale, Marea Britanie-Franţa, Marea Britanie-Germania semnate în această toamnă, începând, de fapt, din vară până în toamnă. Acorduri bilaterale care susţin inclusiv această iniţiativă şi, bineînţeles, semnalul dat de Macron chiar în pregătirea Forumului privind armata europeană, înseamnă, de fapt, că s-ar putea ca prin ianuarie-februarie anul viitor să avem conturată mult mai bine acest proiect şi Uniunea Europeană să susţină proiectul francez foarte clar.

Radu Dobriţoiu: Şi Germania este foarte interesată de această armată europeană. Ne amintim, există deja o mare unitate creată de Marea Britanie împreună cu Franţa, o divizie, dacă nu mă înşel, o divizie comună. A fost primul pas, probabil, spre viitoarea armată europeană. Franţa a revenit în forţă chiar şi în interiorul NATO. Iată că Franţa preia iniţiativa şi doreşte să conducă această armată europeană sau cel puţin proiectul pentru această armată europeană pentru a impune o forţă europeană separat de ceea ce înseamnă NATO şi Statele Unite.
Claudiu Degeratu: Da, separat, acum, sigur, dacă intrăm în detaliu şi discutăm misiunile, ele vor fi mai mult de managementul crizelor, nu vor fi de apărare colectivă. Deci, este armată europeană, dar este pentru misiuni externe, în afara graniţelor UE. Vom avea mai multe... probabil vom mai discuta.
Radu Dobriţoiu: Unde Franţa are colonii...
Claudiu Degeratu: Da, unde Franţa are colonii şi mai multe interese sau legături bilaterale importante, dar şi Marea Britanie, la fel, este interesată de misiuni de stabilizare în Africa, plus alte ţări. Spuneaţi de această unitate comună franco-britanică, dar mai există şi unitate comună olandeză britanică sau olandezo-germană, deja. Adică sunt mai multe, deja, mai multe formate, mai mici, care, de fapt, vor compune un cadru coordonat al acestei forţe de intervenţie europeană. Şi, bineînţeles, există partea cealaltă legată, care e importantă, politică, de a dezvolta structura de comandă şi control a acestei forţe.

Radu Dobriţoiu: Lecţiile pe care liderii lumii ar trebui să le înţeleagă au fost cuprinse într-un studiu al Consiliului Atlantic. Lupta pentru putere şi influenţă între naţiuni va conduce la ruine, este una dintre concluzii. Primul Război Mondial i-a forţat pe americani să-şi asume responsabilitatea globală a păcii. Din Statele Unite transmite pentru Euroatlantica, Doina Saiciuc.
*
Corespondenţă de la Washington - Reporter: Doina Saiciuc - Consiliul Atlantic a publicat reflecţiile analiştilor săi privind cei 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial şi lecţiile pe care liderii lumii ar trebui să le înţeleagă. Madeleine Albright, fost secretar de stat, arată că dezastruoasa greşeală a Primului Război Mondial a fost aceea că liderii lumii au crezut că o competiţie la scară totală pentru putere şi influenţă între naţiuni s-ar putea încheia cu o victorie pentru cineva. În schimb, i-a condus pe toţi la ruină. Astăzi, recunoaştem că numai prin cooperare poate exista calea către stabilitate şi prosperitate. Nicholas Burns, subsecretar de stat pentru afaceri politice, între anii 2005-2008, spune că o lecţie permanentă pentru Statele Unite este că trebuie să rămână angajate faţă de Europa, faţă de aliaţii din NATO, ca şi faţă de Parteneriatul Strategic cu UE. Michael Morell, fost adjunct al directorului CIA, arată că după 100 de ani, lumea este încă o dată divizată cu privire la care formă de guvernare este cea mai bună iar: "Noi, în America, pare că suntem în dezacord unul cu celălalt, cu privire la aproape tot. Sper că privind în urmă, la marele război, putem începe să ne unim şi să lucrăm pentru a ne asigura că America joacă un rol de lider al lumii, luptând pentru democraţie peste tot." Vicepreşedintele Consiliului Atlantic, Damon Wilson, spune că Primul Război Mondial i-a forţat pe americani să îşi asume responsabilitatea globală pentru a restaura pacea. Americanii au făcut-o cu reticenţă şi au salutat retragerea naţiunii lor, după victorie. Au fost numai lecţiile dureroase ale acelei retrageri, anume Al Doilea Război Mondial, care i-au convins pe americani că intrarea lor pe scena mondială, în Primul Război Mondial, trebuie să rămână o atitudine permanentă, adică aceea a angajamentului global. Multe voci spun că astăzi lumea este aproape tot atât de agitată cum a fost în 1914 şi fac comparaţie între principiile şi internaţionalismul preşedintelui Woodrow Wilson şi abordarea beligerantă şi izolaţionistă a preşedintelui Trump.
*
Radu Dobriţoiu: Domnule Claudiu Degeratu, în Primul Război Mondial, de altfel, în ambele Războaie Mondiale, Statele Unite şi-au asumat responsabilitatea globală a păcii, dar ne amintim, după încheierea Primului Război Mondial, Europa a ieşit extrem de îndatorată, dacă privim din perspectiva europeană, faţă de Statele Unite.
Claudiu Degeratu: Da, este... a fost un ciclu aproape cum să spun obişnuit, el este studiat mai mult decât... după o asemenea conflagraţie, sigur urmează această să zicem, lecţie a războiului care înseamnă identificarea unor relaţii strategice care de obicei dau rezultate. Această dependenţă a Europei s-a văzut clar. A început să fie recunoscută, identificată, din acest Prim Război Mondial.

Radu Dobriţoiu: În mare parte, relaţiile de care aţi amintit, construite în timpul Primului Război Mondial... şi după Primul Război Mondial, s-au consolidat şi au fost păstrate până în zilele noastre.
Claudiu Degeratu: Da. Aceasta este, acesta e capitolul cel mai sensibil în acest moment, în dezbaterea internaţională, care este viitorul relaţiei transatlantice. Are o istorie mai lungă decât cea pe care o ştim noi, legată doar de istoria NATO şi, în acelaşi timp, a acumulat destul de multe probleme legate de, să zicem îmbunătăţirea sau optimizarea. Atâta vreme cât Statele Unite au avut o implicare foarte puternică în timpul Războiului Rece, problema acestei optimizări se făcea rapid şi automat, adică nu exista un ... divergenţe foarte mari de opinie, sigur, cu momentul de Gaulle, al retragerii Franţei din alianţă, care a fost important, dar simptomatic. După aceea, această adaptare a relaţiei transatlantice a continuat şi după cum vedeţi există de fapt o relaţie trilaterală importantă. Statele Unite, Franţa şi dacă ne uităm la relaţia transatlantică prin prisma acestei relaţii, înţelegem o anumită evoluţie a ei şi cealaltă relaţie importantă, Statele Unite - Marea Britanie. După cum vedeţi, Marea Britanie, în acest moment, este bine văzută la Washington, din cauza Brexit-ului. În acelaşi timp, Statele Unite nu văd cu ochi buni activitatea sau activizarea Parisului, pe linia multilaterală. Deci întotdeauna...
Radu Dobriţoiu: Şi a unei armate europene...
Claudiu Degeratu: Şi a unei armate europene... Întotdeauna vom avea, să zicem, o soluţie salvatoare. Acum, relaţia transatlantică probabil că se va consolida pe linia Londra - Washington.
Au fost momente în care linia Washington - Paris a fost mai importantă decât linia Washington - Londra. Deci există întotdeauna o dinamică interesantă în istorie şi istoricii identifică aceste etape importante. Era foarte greu de înţeles prima parte a Războiului rece fără relaţia importantă cu Parisul şi contribuţia Americii la această relaţie transatlantică, dar după cum vă aduceţi aminte...
Radu Dobriţoiu: Parisul nu ar mai fi existat fără SUA, dacă suntem foarte sinceri, şi guvernul de la Vichy nu a reprezentat niciodată ceva important.
Claudiu Degeratu: Da, dar după cum observaţi, relaţia transatlantică este mult mai complicată, cu dezvoltări complexe faţă de ceea ce, să zicem, se sintetizează sau se reduce...

Radu Dobriţoiu: Şi complicată... şi pare să fie chiar mai complexă în mandatul actualului lider de la Casa Albă. Donald Trump, marele absent de la Forumul Păcii. Preşedintele american a plecat la aeroport la scurt timp după ce a participat în dimineaţa zilei alături de omologi din 70 de state la ceremonia de la Arcul de Trimf consacrată împlinirii a 100 de ani de la sfârşitul Primul Război Mondial, a plecat în fugă domnul preşedinte al SUA.
Claudiu Degeratu: După cum ştiţi, opinia critică a preşedintelui Trump în special faţă de activităţile de acest tip, multilaterale, şi probabil accentuată fiind de poziţia foarte vizibilă şi activă a Parisului, probabil că a generat această atitudine.

Radu Dobriţoiu: Să fi avut alte aşteptări domnul preşedinte Donald Trump, amintindu-ne şi de o întâlnire pe care trebuia să o aibe cu Vladimir Putin, anulată, se pare, la iniţiativa lui Macron?
Claudiu Degeratu: Nu ştiu, adică este foarte greu de spus într-un asemenea context de speculaţii, dar, din ceea ce am observat, Macron a încercat să controleze aproape 100% toate rezultatele acestui forum, iar...
Radu Dobriţoiu: Şi întâlnirile, şi să preia, ca să spunem aşa, capitolul de imagine principal Franţa...
Claudiu Degeratu: Da, pentru că Franţa a investit foarte mult din punct de vedere politic în acest forum tot anul 2018 şi sigur că preşedintele a dorit să folosească la maxim oportunitatea.
Radu Dobriţoiu: Preşedintele Vladimir Putin a participat şi la Forumul Păcii de la Paris şi, aşa cum se ştia, nu a mai avut o întâlnire bilaterală cu preşedintele Donald Trump. De la Moscova transmite, pentru 'Euroatlantica', Alexandr Beleavschi:
*
Reporter: Preşedintele Vladimir Putin a participat, la Paris, la ceremoniile consacrate încheierii Primului Război Mondial, inclusiv la Forumul Păcii, gândită de Franţa ca răspuns la creşterea tensiunilor internaţionale. La manifestările de la Paris, principalul interes politic l-ar fi reprezentat întâlnirea dintre preşedinţii Vladimir Putin şi Donald Trump, prima după ce liderul de la Casa Albă a anunţat intenţia SUA de a se retrage din tratatul cu Rusia privind Forţele Nucleare Intermediare - INF şi alegerile pentru Congresul american, determinante pentru politica administraţiei în următorii 2 ani. Întâlnirea a fost contramandată însă la insistenţele Palatului Elysee, a subliniat Kremlinul, pentru a nu crea piedici manifestărilor - a spus apoi Vladimir Putin, pentru a nu-l eclipsa pe Emmanuel Macron - au comentat cu ironie mediile ruse. Preşedintele Putin a avut totuşi întrevederi cu majoritatea liderilor prezenţi şi de 10-15 minute cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Nu se ştie cât timp au discutat Putin şi Trump, Kremlinul anunţând doar că s-au înţeles că trebuie să discute, inclusiv despre Tratatul INF, şi să aibă, posibil, o întâlnire în marja summitului G 20, care va începe pe 30 noiembrie la Buenos Aires.
Într-un scurt interviu acordat la Paris, Vladimir Putin a salutat în termeni favorabili ideea preşedintelui Emmanuel Macron privind înfiinţarea unei armate europene. Preşedintele Putin a calificat-o ca o dorinţă firească a Europei de a fi independentă, autosuficientă şi suverană în domeniul apărării şi securităţii, proces pe care Rusia îl consideră pozitiv din punctul de vedere al lumii multipolare, poziţia Moscovei fiind în consonanţă cu cea a Franţei.
Astăzi, prezent la summitul Asiei de Est de la Singapore, Vladimir Putin s-a întâlnit cu vicepreşedintele american Mike Pence, declarând apoi că Moscova şi Washingtonul pregătesc întâlnirea la vârf din Argentina, fără însă a o confirma. Putin a menţionat că subiectul central al posibilelor sale convorbiri cu Donald Trump va fi viitorul tratatului Start privind reducerea armelor strategice ofensive, care expiră peste 2 ani, de asemenea, Siria, Iranul, problema nucleară nord-coreeană, ca şi relaţiile economice bilaterale - aluzie probabil la anunţatele noi sancţiuni americane. Putin a subliniat necesitatea dialogului ruso-american atât la vârf, cât şi la nivel de experţi, şi disponibilitatea Moscovei de a restabili integral conlucrarea cu SUA în măsura în care, a spus liderul rus, şi acestea sunt gata să o facă.
*
Radu Dobriţoiu: Idei importante subliniate în cadrul acestui forum, cum ar fi cooperarea internaţională şi mai presus de toate guvernarea globală. A fost arătată o unitate pe care nu am avut-o în urmă cu 100 de ani, domnule Claudiu Degeratu, cu declaraţii care au susţinut o acţiune comună în sprijinul stabilităţii şi securităţii globale.
Claudiu Degeratu: Da, şi mai ales al multilateralismului, pentru că în izolare şi mai ales într- tendinţă care este mai aproape de naţionalism, ştim unde ne-a dus.
Radu Dobriţoiu: Naţionalismul, aşa cum am ascultat din corepsondenţele colegilor mele, opus a ceea ce înseamnă patriotismul din anumite puncte de vedere.
Euroatlantica la final. Tema emisiunii: ''Un secol după... - Forumul Păcii - Paris, 2018''. Invitatul acestei ediţii a fost analistul politico-militar Claudiu Degeratu.
Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul Euroatlantica şi alături de producătorul emisiunii Nicu Popescu vă mulţumesc pentru că ne-aţi ascultat… la Radio România Actualităţi.