Ucraina: război informatic şi informaţional

Realizator: Radu Dobriţoiu - Ediţie dedicată războiului informaţional, dar şi celui informatic, războaie ce par să fi prins Ucraina la mijloc, între două tabere din emisfera nordică, pentru a face trimitere la o sintagmă utilizată de istoriografia americană în timpul Războiului Rece. Invitat în Studioul 31 Radio România Actualităţi e generalul locotenent în rezervă Alexandru Grumaz, profesor la Universitatea Naţională de Apărare, doctor în ştiinţe inginereşti militare, fost consul general al României la Shanghai, absolvent al Universităţii Naţionale de Apărare din SUA. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de RRA în următoarele 25 de minute pentru că vom vorbi la "Euroatlantica" despre un război care pare să fi început deja la nivel informatic şi informaţional. Bună seara, domnule general Alexandru Grumaz! Bine aţi revenit la RRA, la "Euroatlantica".
Alexandru Grumaz: Bună seara! Mulţumesc de invitaţie.

Realizator: Domnule general, aminteam în preambulul emisiunii despre un război care pare să fi început deja la nivel informatic şi informaţional, război ce a prins Ucraina la mijloc.
Alexandru Grumaz: Aşa este. Marea strategie a Rusiei la ora actuală implică dezvoltarea unor zone-tampon largi, de-a lungul câmpiei de nord a Europei, în timp ce îşi dezbină şi manipulează vecinii informaţional. E un adevărat război psihologic declanşat în vestul Europei şi în estul apropiat, şi o invazie militară în Crimeea şi o postare a trupelor la graniţa cu Ucraina. Viitoarele acţiuni ale Rusiei sunt şi vor fi agresive în ambele medii, şi în mediul militar, deci pe terenul de luptă din Ucraina, dar şi în mediul informaţional. Toate acestea se vor desfăşura în trei etape. Prima etapă este Rusia va fi preocupată de recuperarea influenţei şi a controlului efectiv în fost Uniune Sovietică, ceea ce ne este clar ce se întâmplă la ora actuală, lucru început de fapt în 2000, cu reanexarea Ceceniei.

Realizator: Pare să fie un plan, pe de o parte, bine gândit, bine aşezat, dar de multe ori ne lasă impresia că sunt mişcări făcute la derută şi în dezordine, cu toate că imediat apar alte etape, alte paliere de mişcare, care se vede clar că au fost gândite cu ceva timp înainte.
Alexandru Grumaz: Aşa este. Dar revenind la ceea ce începusem să spun, deci Rusia, în prima etapă, îşi recreează sistemul de zone-tampon din jurul ei, graniţele care sunt reprezentate de fapt de ţările care au făcut parte din fostul URSS: Belarus, Ucraina, Moldova, Georgia.

Realizator: Şi pare că totul a început cu Georgia, aţi amintit.
Alexandru Grumaz: Totul a început cu Georgia, într-adevăr, pentru că atunci a fost o situaţie creată la Summitul 2008 de la Bucureşti, în care Rusia s-a opus cu vehemenţă primirii planului de aderare pentru Ucraina şi Georgia.
Realizator: Vreau să le amintesc ascultătorilor "Euroatlantica" că la începutul acestui an, undeva pe data de 9 ianuarie, eram cu colonelul Ion Petrescu aici, la "Euroatlantica", şi în previziunile noastre am anticipat că vor fi presiuni ale Rusiei asupra Ucrainei şi Moldovei exact pentru a le rupe şi a le îndepărta de Europa şi de Alianţa Nord-Atlantică.
Iată că am anticipat, am previzionat aceste evoluţii şi acum încercăm să abordăm ceea ce se întâmplă dintr-o altă perspectivă, pentru că tot ceea ce vedem acum pe ceea ce înseamnă mass-media electronică, radiouri, televiziuni, agenţii de presă şi site-uri, toate aceste lucruri par haotice la un moment dat, dar pot fi integrate într-o mişcare, într-o luptă dintre două sau chiar încă o tabără care asistă la tot ceea ce se întâmplă, aşteptând un deznodământ; război care se petrece la nivel informaţional, pentru că vorbim de informaţiile transmise de ambele tabere prin diferite portavoci şi prin diferiţi purtători de cuvânt şi, de asemenea, informaţiile transmise la nivel informatic, cu ajutorul reţelelor de socializare, blogurilor, site-urilor, locul unde se întrepătrund cele două paliere ale războiului informatic şi informaţional şi bineînţeles, vom vorbi şi vom avea şi informaţii de la Bruxelles despre cyberdefence şi despre războiul cibernetic ce face parte din tot ce înseamnă această confruntare între, putem spune deja, domnule general, două blocuri. Vorbim de, am adus eu aminte de emisfera nordică, partea de vest, cum s-a tot vorbit în timpul războiului rece, numai că tabăra s-a modificat şi s-a întărit şi vine acum emisfera nordică de est, Rusia, cu noi ambiţii şi cu un Putin ce pare să fi venit cu foarte multe pretenţii, deşi nu le spune foarte clar.

Alexandru Grumaz: Da. Un lucru este foarte, aţi spus foarte bine, dar un lucru trebuia observat mai demult. Putin a încercat, în cea de-a doua etapă, de la sosirea sa la putere, să împiedice formarea unei coaliţii anti-ruse în Europa şi să deschidă canale bilaterale cu cele mai importante capitale ale Europei, cu Berlin, cu Paris, cu Londra.
Realizator: Şi le construise deja înainte de a trece la aplicarea acestui plan. Să ne aducem...
Alexandru Grumaz: Putin este în fruntea unui sistem format pe structura serviciilor de informaţii, să fim foarte clari. Este un sistem format de Andropov, înainte de...

Realizator: De Iuri Andropov, să aducem aminte, cel care venise cu celebrul plan Iuri Andropov ce se referea la posibilitatea ca partidele comuniste din forţele ţări din Tratatul de la Varşovia să renunţe la putere pentru a reveni, pe cale democratică şi paşnică, dar sub o altă formulă şi cu o altă faţă, după o anumită perioadă. Acesta era planul, pe scurt, Iuri Andropov.
Alexandru Grumaz: Da şi Putin are în spatele lui un complex militaro-industrial foarte puternic. Să nu uităm că ruşii, începând din 2000, odată cu sosirea lui Putin la Kremlin, au început redezvoltarea forţelor strategice: rachete de croazieră care deja fuseseră interzise, au început să lucreze la noile tipuri de submarine, la noile tipuri de avioane de bombardament strategic. Iată, deci, acest complex militar s-a pus în mişcare, ori...

Realizator: Achiziţii de pe piaţa externă şi vorbim aici de aliata noastră Franţa, care a vândut către Rusia nave de asalt de tip Mistral, care vor fi mutate, două dintre ele, în flota rusească de la Marea Neagră...
Alexandru Grumaz: Şi două la /Baltică/.
Realizator: Şi vom fi faţă în faţă cu navele franceze cumpărate de ruşi.
Alexandru Grumaz: Da, într-adevăr, asta este o problemă şi este o problemă care va trebui să dea de gândit industriei noastre, pentru că noi am avut o industrie de construcţie a navelor maritime şi pe care, pur şi simplu, am dizolvat-o.
Realizator: Şi am avut şi o flotă…
Alexandru Grumaz: Şi am avut şi o flotă, într-adevăr. Am avut o flotă şi de Dunăre, am avut o flotă la Marea Neagră. Toate acestea se răzbună la un moment dat. Securitatea naţională...

Realizator: La Dunăre, potrivit NATO, avem în acest moment cea mai importantă şi cea mai puternică flotă, dar la Dunăre, nu la Marea Neagră.
Alexandru Grumaz: Vedeţi, toate lucrurile acestea se răzbună. Nu este posibil să stai 17 ani până rezolvi problema submarinului. Nu este posibil să stai 10 ani...
Realizator: "Delfinul"… Aducem aminte că noi avem un submarin adaptat la relieful marin din Marea Neagră, foarte bun, greu detectabil prin sonar.
Alexandru Grumaz: Şi bun pentru instruirea fregatelor.
Realizator: Şi se face în continuare pregătire pe el şi instruire, dar nu se poate scufunda pentru că are acumulator care costă foarte mult. India a încercat să cumpere submarinul "Delfinul" şi noi nu l-am vândut pentru că are...
Alexandru Grumaz: Au mai fost şi alţii, nu numai ei.
Realizator: Şi au mai fost şi alţi ca să-l demonteze şi să construiască altul.
Alexandru Grumaz: Dar nu este posibil să cumperi, acum 10 ani, sistemul Hawk şi să nu-l foloseşti şi să nu-l modernizezi.
Realizator: Care deja este îmbătrânit şi să nu-l foloseşti.
Alexandru Grumaz: De asemenea, am stat atâţia ani fără a cumpăra avioane multirol. Iarăşi este o chestiune pe care colegii noştri de pe flancul estic, polonezii, au rezolvat-o începând din 2000, când au...

Realizator: Chiar şi Ungaria a rezolvat-o.
Alexandru Grumaz: Da, când au făcut comanda pentru cele 48 de avioane.
Realizator: Cele luate din Turcia. Da, F-16, parte dintre ele, cu sprijin israelian şi turcesc.
Alexandru Grumaz: Da. Lumea, politicienii noştri probabil că au uitat că securitatea naţională este extrem de importantă.
Realizator: Dar, foarte pe scurt, domnule general, pentru că eu pe blogul meu am amintit de acest necesar pentru apărarea naţională în anul 2014.
Până acuma ne-am concentrat eforturile pe aceste misiuni internaţionale unde, este adevărat, avem nişte militari foarte buni, foarte capabili, dar s-au obişnuit să execute anumite misiuni care nu au legătură cu....
Alexandru Grumaz: Un război de insurgenţă au dus.
Realizator: Da, cu războiul simetric. Acolo sunt pregătiţi pentru războiul asimetric. Războiul simetric se poartă de două tabere relativ egale şi înzestrate relativ la fel. Câştigă cei care deţin, şi revenim la tema de astăzi, informaţia, pentru că este vorba de războiul la nivel informatic şi...

Alexandru Grumaz: Sunt câteva teme care ar trebui observate în această perioadă de timp. Aţi văzut definiţiile pe care presa pro-moscovită le-a dat. 'Marionetele Occidentului', este una din definiţii şi dacă vă gândiţi bine sunt cele două momente postate de Youtube întâmplător de nişte prieteni ai unor lideri de la Kremlin.
Realizator: Bine pregătiţi şi informaţi.
Alexandru Grumaz: Bine pregătiţi şi informaţi. Este vorba de discuţia lui Geoffrey Pyatt, care este ambasadorul american la Kiev şi a domnei Victoria Nuland şi după aceea cea dintre ministrul de externe din Lituania şi şefa relaţiilor internaţionale europene. Deci aceste două au fost două momente speculate şi astea au dus, iată cine sunt cei de la Kiev, nişte marionete conduse de Occident. Iată cine a tras în oamenii de acolo. Sunt de fapt lunetiştii din zona Euromaidanului. Asta a fost una. Deci aceastea au fost marionetele. După care a urmat: revoluţionarii sunt terorişti. Deci, practic a fost...

Realizator: Parcă cunoaştem scenariul acesta. A mai fost şi la noi la un moment dat şi tot anumite persoane din aceeaşi sferă le-au coordonat. Bineînţeles după aceea Rusia a devenit o victimă şi Rusia şi Occidentul sunt la fel, au fost cele două momente oferite de Abby Martin de la "Russia Today" la CNN. De asemenea, ştiţi că ea şi-a dat demisia în direct, dar şi-a dat demisia şi Liz Wahl în aceaşi perioadă.
Realizator: Dar nu era la CNN, era la o emisiune de la CNN dedicată, America Today sau ceva de genul acesta.

Alexandru Grumaz: Da. Diferenţa între cele două este următoarea: în timp ce Abby Martin are o teorie conform căreia 11 septembrie a fost o chestiune neexecutată de Al-Qaida, deci nu Al-Qaida a fost cea care a fost la originea acestui atentat sângeros în SUA, Liz Wahl este soţia unui medic militar american. Deci iată diferenţa între speculate momentele acestea de presă.
Realizator: Şi venim, domnule general, mai aproape de zilele noastre, pentru că nu de foarte mult timp ne referim la data de 9 mai. Putin a participal la Sevastopol la aniversarea Zilei Victoriei, la o paradă prezentată de grandios pe internet, pe Youtube şi aşa mai departe, cu această flotă. Lumea a uitat, însă că există şi o altă flotă la Marea Neagră, care este flota militară a Turciei care este mult mai dezvoltată.

Alexandru Grumaz: Da. Aici, domnule Radu, noi am discutat înainte de emisiune, şi ce vreau să vă spun este că Turcia este un partener important al Alianţei. De fapt este al doilea...
Realizator: Şi puternic.
Alexandru Grumaz: Şi puternic. Este a doua forţă militară.
Realizator: Şi ca interfaţă cu lumea arabă, dar şi ca pondere importantă.
Alexandru Grumaz: Numai că Turcia a făcut câteva greşeli care probabil că o să-i coste. Această zero conflicte cu vecinii este o problemă care a izolat ţara la ora actuală faţă de vecinii de acolo. America şi-a schimbat, după cum vedeţi, şi-a schimbat foarte rapid strategia în zona respectivă şi America a preluat sub un arc de cerc, de la Teheran spre Azerbaidjan, zona respectivă în cadrul unor relaţii bilaterale unele mai puţin vizibile.

Realizator: Şi unele foarte vizibile, cum sunt cele cu Georgia.
Alexandru Grumaz: Şi unele foarte vizibile. Cu Baku foarte liniştite.
Realizator: Acolo era un interes la Baku, pentru că este vorba de operaţiile din Afganistan.
Alexandru Grumaz: Este şi acum un interes acolo nu numai înainte. Dar vreau să vă spun o chestiune foarte interesantă: ştiţi unde pleacă Joe Biden după vizita de la Bucureşti?
Realizator: Nu.
Alexandru Grumaz: În Cipru.
Realizator: Dar ştiţi de unde...
Alexandru Grumaz: Şi se discută, va discuta cu cele două comunităţi...
Realizator: Şi probabil că vine din altă parte. Da, turcă şi elenă. Republica Turcă a Ciprului de Nord şi Ciprul care este în UE.

Alexandru Grumaz: Este foarte importantă evoluţia situaţiei în Cipru.
Realizator: Deci înseamnă că nu numai eu mă gândesc la puterea militară a Turciei.
Alexandru Grumaz: Da, aşa este.

Realizator: Domnule general, războiul informatic a devenit parte a strategiei NATO după summitul de la Lisabona unde s-a decis, de altfel, şi înfiinţarea unei divizii pentru războiul cibernetic la nivelul Alianţei. Cerasela Rădulescu reaminteşte de la Bruxelles că intervenţia militară rusă în Georgia a fost însoţită de atacuri cibernetice.

Cerasela Rădulescu: Apărarea cibernetică a apărut pe agenda NATO la summitul de la Praga din 2002. O politică de apărare coerentă în acest domeniu a fost agreată pentru prima dată de şefii de stat şi de guverne la summitul de la Bucureşti, în aprilie 2008. Summitul de la Lisabona, din 2010 a inclus apărarea cibernetică în noul concept strategic al NATO. În acest document se vorbeşte clar despre ameninţări în domeniul cibernetic ce pot viza direct securitatea infrastructurilor naţionale vitale şi care pot pune în pericol securitatea euroatlantică. Un exemplu ilustrativ a ceea ce înseamnă atacul cibernetic a avut loc în timpul conflictului ruso-georgian din 2008. Intervenţia trupelor terestre ruse în Georgia a fost prefaţată şi ulterior susţinută prin angajarea de atacuri cibernetice la scară largă asupra structurilor statului georgian, infrastructuri de comunicare guvernamentale şi militare, reţele de internet şi de telefonie mobilă şi centrele de distribuţie a energiei. În Ucraina necesitatea apărării cibernetice a devenit vitală de când serviciile secrete ruse, care au deţinut mult timp controlul reţelei de telecomunicaţii din această ţară, au reuşit să blocheze sistemul de comunicare telefonică a Parlamentului de la Kiev. De asemenea, cyber atacurile ruse asupra reţelei de telecomunicaţii din Crimeea au limitat capacitatea de coordonare şi de luarea deciziilor de către oficiali ucraineni din regiune. O altă faţetă a războiului cibernetic din Ucraina a fost cea a implicării aşa-numiţilor hackeri, fie naţionalişti ucraineni sau cei din Rusia. Au existat numeroase tentative de spargere a site-urilor oficiale ale unor instituţii sau ale unor canale de presă cu mesaje favorabile unei părţi sau alteia. Grupul, aşa numit Anonymous a interceptat comunicări confidenţiale între Rusia şi India legate de contracte din domeniul militar. De asemenea, războiul informaţional se duce la nivelul media, dar şi pe aşa numita medie de socializare, reţelele de socializare. Deseori, versiunea pe care oficialii ruşi doreau să o ofere presei internaţionale despre anexarea Crimeii a fost combătută prin reportaje şi relatări difuzate pe reţelele de socializare de către tineri ucraineni care arătau faţa nevăzut şi violentă a anexării de către Rusia a teritoriului ucrainean.

Realizator: Aminteam de acest război pe care îl consider deja în derulare la nivel informatic şi la cel informaţional. Din ce ne spune Cerasela de la Bruxelles este clar că Rusia pe acest palier deţine foarte multe avantaje, pornind de la posibilitatea de a controla sistemul de telecomunicaţii din Ucraina şi bineînţeles, alte pârghii la nivel informaţional pe care le stăpâneşte şi le-a aprofundat foarte bine, sunt profesori foarte buni la şcolile militare ruseşti.
Alexandru Grumaz: Nici nu se putea altfel. Ucraina a fost vârful de lance al Rusiei, al Uniunii Sovietice, vârf de lance unde au fost rachete nucleare, unde industria de armament a fost foarte bine dezvoltată, motoarele de elicoptere de atac se fac acolo.
Realizator: Imense parcuri militare care sunt încă în Ucraina, impresionante. Dar din păcate sunt învechite şi armata acestei ţări este de departe de a se compara cu ceea ce Republica Sovietică Socialistă Ucraina a avut înainte de 1990.

Alexandru Grumaz: Din păcate, Ucraina nu a reuşit să găsească o soluţie pentru a-şi moderniza forţele armate. A rămas la nivelul la ce a avut la vremea Uniunii Sovietice, deşi acestea erau în anii '90 echipamente evoluate faţă de ce aveam noi sau ce aveau vecinii noştri. Un lucru este foarte clar: Rusia va încerca şi Putin va încerca să-şi asigure o a doua centură de siguranţă în asta. Şi dacă vă uitaţi puţin la ceea ce s-a întâmplat precedent invaziei din Crimeea o să vă daţi seama că această centură este aproape realizată. Au fost fondurile alocate de Putin în Ucraina, în Belarus, în Ungaria, în Bulgaria, în Cehia pentru construcţia de centrale nucleare. Aţi văzut că reacţia acestor state după invazia în Crimeea a fost una subţire.
Realizator: Singura voce puternică a fost cea a Bucureştiului şi a Poloniei.

Alexandru Grumaz: Putin a făcut un lucru foarte bun. Deci şi-a securizat din timp reacţiile liderilor din UE.
Şi v-aduceţi aminte că oligarhi marcanţi ai ruşilor au început să cumpere ziare în Anglia, au încercat să cumpere "Le Monde" în Franţa...
Realizator: Bursa londoneză e controlată, finanţele...
Alexandru Grumaz: Da. Deci ei au investit în imobiliare, au investit în... Problema este următoarea...
Realizator: Contracte de achiziţii din Germania, gazul rusesc...

Alexandru Grumaz: Ştiţi care este problema, domnule Radu? Că finanţele şi pieţele nu se tem de tancurile lui Putin, pieţele se tem de deciziile luate la Washington pe această arie financiară.
Realizator: Sigur, şi la un moment dat se spunea, domnule general, că o ţară nu se mai ocupă cu armate, se ocupă, în primul rând, economic. Putem adăuga noi că această manevră, această cucerire se poate face câştigând războiul informatic şi informaţional. Şi venim la informaţii de astăzi, declaraţii chiar de astăzi, care se contrazic şi fac parte din acest război informaţional. O dată pe palierul Rusia-Ucraina-Europa, Vladimir Putin cere Europei să depună mai multe eforturi pentru a ajuta Ucraina. Preşedintele rus Vladimir Putin le-a cerut, astăzi, liderilor Uniunii Europene să depună mai multe eforturi pentru a ajuta Ucraina să scape de criza economică şi a subliniat că Moscova este gata pentru consultări referitoare la datoriile la gaze ale Kievului faţă de Rusia - informează Reuters. Pe de altă parte, tot astăzi, Rusia anunţă că va efectua în perioada 21-26 mai exerciţii militare aeriene la graniţa cu Ucraina, ţară în care la 25 mai sunt prevăzute să aibă loc alegerile prezidenţiale - a anunţat Ministerul Rus la Apărării, pe site-ul său oficial astăzi. La aceste exerciţii, ce vor avea loc în regiunea Voronej, vor lua parte 71 de unităţi aeriene aparţinând tuturor regiunilor militare şi forţelor aeriene ale Rusiei, vor lua parte, de asemenea, avioane de vânătoare şi bombardiere, precum şi avioane ale aviaţiei militare de transport, care, în timpul exerciţiilor, vor trebui să facă proba că rezistă la un atac de la sol al forţelor de apărare antiaeriene.

Alexandru Grumaz: Există o mare presiune asupra liderilor la Kiev, o presiune militară a acestor dată de aceste exerciţii la graniţe, există o presiune asupra liderilor dată de conaţionalii lor, conduşi de forţele speciale ruseşti, pentru că trebuie să spunem, că asta este ceea ce se întâmplă la Slaviansk şi în celelalte părţi din estul... Dar trebuie să ne uităm, în acelaşi timp, că Rusia nu se focalizează numai asupra Ucrainei.
Realizator: Sigur, scuzaţi-mă că vă întrerup, pentru că are legătură cu informaţia dată de dumneavoastră referitoare la forţele speciale ruseşti. Foarte pe scurt: zone în care războiul informaţional se întrepătrunde cu cel informatic. O ştire de la Reuters, de astăzi: "Are trei nume şi este căutat de serviciile secrete ucrainene ca militar rus, care operează în estul Ucrainei, circulă pe străzi, la bordul unui Mercedes, după ale cărui geamuri fumurii îşi ascunde chipul cu mustaţă subţire şi are obiectivul de a distruge forţele guvernamentale ucrainene, care se aventurează pe teritoriul său" - scrie astăzi Reuters. Într-o circulară distribuită săptămâna aceasta în regiunea rebelă Doneţk, colonelul Igor Strelkov, lunetistul înseamnă asta, îşi asumă comanda tuturor forţelor insurgente şi cere ajutorul armatei ruse pentru a îndepărta ceea ce el numeşte "ameninţarea din partea huntei de la Kiev şi a NATO". Kievul susţine că este agent GRU, serviciile de informaţii ale armatei ruse. Locuitorii de la periferia Moscovei spun despre el că este un vecin manierat, pe care l-au cunoscut ani de zile sub numele de Igor Ghirkin.

Alexandru Grumaz: Deci, trebuie să ne uităm că Rusia face manevre cu avioane cu bombardiere strategice în jurul Okinawei, zboară în nordul...
Realizator: Dar să ştiţi că şi deasupra României de câteva săptămâni avioanele survolează...
Alexandru Grumaz: Da. Deasupra...
Realizator: ...Bistriţei, Constanţei, în zone Dobrogei, la granita cu Moldova.
Alexandru Grumaz: Exact. Trebuie să ne uităm că Lavrov duce o muncă intensă de reaşezare a bazelor militare ruseşti în Cuba...
Realizator: Este vorba de Serghei Lavrov...
Alexandru Grumaz: Da, Lavrov, da. În Cuba, în Vietnam, în Venezuela. Deci, a intrat în zona adiacentă Statelor Unite.

Realizator: În zona doctrinei Monroe.
Alexandru Grumaz: Monroe, exact! Asta mă gândeam acum, exact la doctrina Monroe! Deci trebuie privit cu mare atenţie! Putin se deplasează la Beijing să semneze un acord, în care Rusia va livra în jur de 38 de miliarde de metri cubi de gaz pe an Chinei şi în această vizită va fi însoţit de liderul Siloviki, şeful Rosneft.
Realizator: Domnule general, ne apropiem de sfârşitul acestei ediţii "Euroatlantica". Interesantă, spun nu ca realizator al ei, ci şi cu mesaje primite din partea ascultătorilor. O altă abordare a situaţiei din Ucraina. Spuneam la începutul emisiunii şi doresc o concluzie de la dumneavoastră, un război informatic şi informaţional pe care îl consider în acest moment în plină desfăşurare cu Ucraina la mijloc, între două blocuri foarte bine conturate şi cu o Rusie care doreşte, iată, să facă şi alte alianţe care să-i asigure într-un fel spatele şi vorbim chiar de exerciţiile cu China, pe care le desfăşoară în aceste zile.
Alexandru Grumaz: Da, eu cred că, într-adevăr, Rusia foloseşte foarte bine această armă a războiului psihologic. Deja, a ocupat informaţional Europa, rareori găseşti un loc unde să se discute despre alegerile parlamentare din Europa, care urmează tot pe 25. Toată lumea discută despre Ucraina. Toate aceste lucruri vin ca o avalanşă asupra noastră şi, pur şi simplu, ne scot din ritmul normal al activităţilor.