Ucraina dupa retragerea din Debalteve

Realizator: Radu Dobriţoiu - "Euroatlantica" îşi îndreaptă din nou atenţia spre Estul Ucrainei, acolo unde ofensiva separatiştilor pro-ruşi continuă, în ciuda armistiţiului încheiat în urmă cu o săptămână la Minsk. Un acord lipsit de valoare pentru cei care au ocupat oraşul ucrainean Debalţeve, după o înţelegere de încetare a focului numită mai degrabă Minsk reloaded decât Minsk II. Moscova a respins astăzi cererea Ucrainei privind desfăşurarea unei forţe ONU de menţinere a păcii în Estul ţării şi a susţinut că baza soluţionării conflictului dintre armata ucraineană şi rebelii separatişti pro-ruşi trebuie să fie acordurile de la Minsk, încheiate săptămâna trecută. Între timp, Kievul susţine că din Rusia au intrat blindate şi artilerie grea pentru separatişti, iar în Portul Odesa au ajuns primele blindate Saxon din Marea Britanie. Urmează ca forţele ucrainene să primească 75 de astfel de blindate. Invitat în studiou în această seară Alexandru Cumpănaşu, director al Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei şi prin telefon vom avea legătura cu generalul în rezervă Decebal Ilina, fost şef al Direcţiei de Informaţii Militare, fost secretar de stat pentru armamente. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de RRA pentru a asculta "Euroatlantica". Bună seara, domnule Alexandru Cumpănaşu, bun venit la "Euroatlantica". Aţi publicat recent un articol cu o perspectivă sumbră privins evoluţia din Europa de Est influenţată de ce se întâmplă în Estul Ucrainei.

Alexandru Cumpănaşu: Aşa este. În primul rând, bună seara, mulţumesc de invitaţie şi mă bucur să fiu la emisiunea dvs pentru că m-am declarat de foarte mult timp euroatlantist aşa că evident că este şi cea mai potrivită emisiune să discutăm acest subiect. Am publicat mai multe analize în aceste săptămâni, unele foarte dure şi poate foarte directe, sau prea directe pentru unii şi am să vă spun de ce. Pentru că în acest moment euroatlantismul este în pericol. Nu este în pericol Ucraina, Ucraina este un pretext, nu este în pericol Moldova sau doar Moldova, doar Serbia şi alte ţări ci este însăşi conceptul de euroatlantism. O să explic de ce: pentru că din punctul meu de vedere la Moscova nu mai avem de-a face nici măcar cu un ţar, aşa cum îl numesc eu pe Putin în aceste analize avem de-a face cu un führer, cu un om a cărui..., ţarul avea totuşi ceva regalitate, nobilitate, chiar dacă era diferită de cea europeană. Iar Vladimir Putin este pur şi simplu un lider dement, din punctul meu de vedere, care, în acest moment..., mă scuzaţi, dar nu pot să folosesc alte cuvinte...

Realizator: Sunt cuvintele dvs.

Alexandru Cumpănaşu: Mi le asum şi să mă dea în judecată domnul Putin, da. Care nu mai are în acest moment...

Realizator: Postul nostru se detaşează de cuvântul pe care l-aţi folosit.

Alexandru Cumpănaşu: Eu nu mă detaşez. Un om care nu mai are în acest moment decât o ambiţie personală. Dacă vorbeam despre o filosofie a Rusiei, era cu toptul altceva, însă Putin a venit la conducerea Rusiei cu acest plan, pe care şi l-a anunţat acum 15 ani, de reaşezare, de reformare a fostului imperiu rus pe modelul testamentului lui Petru cel Mare, care include inclusiv teritoriile din Ucraina pe care le-a invadat.

Realizator: Până la gurile Dunării.

Alexandru Cumpănaşu: Până la gurile Dunării, pentru că ce am spus în ultima analiză este că Putin, mă rog, o să vorbim despre naivitatea şi despre complicitatea Franţei şi a Germaniei şi a altor ţări. Dar scopul lui Vladimir Putin nu a fost nicio clipă Crimeea. Scopul lui Vladimir Putin fost să ajungă la gurile Dunării, în primul rând, strategic, militar vorbind, şi, doi, încep-încet să aducă Europa - şi o să explic cum - alături de imperiul, ca să zic aşa, cu ghilimele, sau de Uniunea Euroasiatică, şi nicidecum să lase Europa singură să meragă către Statele Unite.

Realizator: Avem legătura şi cu generalul Decebal Ilina. Bună seara, domnule general!
Decebal Ilina: Bună seara!
Alexandru Cumpănaşu: Bună seara!

Realizator: Un armistiţiu cu cântec de balalaică, domnule general, putem spune. Vă aduceţi aminte PPS-urile acelea ruseşti.
Decebal Ilina: Da. Eu sunt mai optimist decât domnul Cumpănaşu şi vreau să vă spun că, din punctul meu de vedere, şi liderul..., cei doi lideri, francez şi german, merită respectul şi admiraţia noastră pentru eforturile pe care le-au depus să găsească o soluţie negociată, o soluţie diplomatică, o soluţie care să conducă la încetarea războiului, lucru care nu e atât de simplu. Şansele unei soluţii militare în acest spaţiu sunt pe cât de reduse pe atât de riscante. Or, înarmarea trupelor ucrainene de către americani sau chiar de către Occident pare o soluţie extrem de riscantă, că vorbim despre un conflict militar în era nucleară, nu vorbim despre un conflict militar care are loc la început de secol XX sau XXI. Deci, din punctul meu de vedere, ar trebui salutat Acordul de la Minsk, chiar dacă va fi foarte dificil de pus în aplicare. Trebuie să luăm în calcul că acolo nu avem de-a face cu două armate regulate, conduse şi disciplinate, în general, care răspund la ordine. Eu îmi aduc aminte şi, cu îngăduinţa dvs, am să vă spun un caz. În Războiul din Iugoslavia, în care eu am fost extrem de implicat, dat fiind că era foarte aproape de noi şi că, din multe puncte de vedere, eram interesat ca lucrurile să se rezolve printr-o soluţie convenabilă pentru toate părţile. Şi, într-o discuţie pe care o aveam cu şefii Armatei iugoslave, încă, că nu se dezmembrase toată armata, vreau să vă spun că erau tot felul de rebeli din ăştia, deci oameni cărora le murise toată familia, cărora li se distruseseră casele, deci căminele, şi pentru care era o mare disperare perspectiva încetării războiului, pentru că nu aveam nici unde, nici la cine să se întoarcă. Or, oamenii ăştia nu mai răspundeau la niciun fel de comenzi. Pentru ei, şi aveau şi o expresie, mă rog, care la vremea respectivă m-a impresionat foarte mult, îi întrebai: domne, dar ce aşteptaţi voi? Să izbucnească pacea. Deci, din punctul acesta de vedere e greu de aplicat Acordul acesta de la Minsk, dar eu cred că, cu înţelegere, cu răbdare, cu îngăduinţă, cu optimism rezervat şi cu eforturi din toate părţile, inclusiv din partea Kievului, inclusiv din partea comunităţii internaţionale, eu sper să ajungă la o soluţie. De fapt, ar fi singura care ar fi şi rezonabilă şi care ar fi, din toate punctele de vedere, de acceptat. Războiul n-a rezolvat niciodată nicăieri problemele; războiul a complicat lucrurile. Războaiele au multiplicat suferinţe, au îndepărtat speranţe şi au lăsat generaţiilor care au venit dorinţa de răzbunare. Or, lucrurile astea, pentru că şi rebelii aceştia, probabil... Cum să vă spun? Rebelii ăştia sunt ca teroriştii. Lumea şi femeile nu nasc terorişti; nasc oameni normali. Ei devin terorişti. Condiţiile care li se creează şi mediul din jur îi fac să devină terorişti şi, probabil, că mulţi dintre ăştia care sunt... rebelii ăştia, sunt oameni care nu mai au nici case...
Realizator: Şi care nu ascultă de fapt la nicio comandă, pe de o parte...
Alexandru Cumpănaşu: Nu e adevărat….

Realizator: Sunteţi, domnule general, aţi declarat în legătură cu Acordul II de la Minsk, de un optimism rezervat. Săptămâna trecută, eu m-am declarat, la fel ca dvs, rezervat, dar pesimist. Revin la dl Cumpănaşu, în studio. Susţineţi dvs într-o analiză, că Germania şi Franţa au trădat România şi Polonia. Cât s-au consultat liderii de la Berlin şi Paris cu celelalte state europene, mai ales cele direct interesate de evoluţia din zonă, înainte de a-şi asuma această implicare în negocierile de la Minsk?

Alexandru Cumpănaşu: În primul rând îi respect opinia domnului general şi îl salut, dar, sigur, nu sunt deloc de acord cu această opinie, care este una tipic instituţională în România de astăzi şi de fapt în Europa de astăzi. Tocmai de aceea noi nu suntem parte a instituţiilor publice şi este bine să avem un alt punct de vedere. Punctul meu de vedere este că, dacă laşi un agresor, un violator în serie să considere că dacă a violat o victimă este în regulă şi poate să plece acasă sau nu îl pedepseşti acesta va continua. Noi, în acest moment, l-am auzit pe domnul general vorbind foarte frumos dar noi nu ne aflăm într-o situaţie în care trebuie ca un război să înceteze. Noi ne aflăm într-o situaţie în care dreptul penal internaţional şi suveranitatea statelor a fost încălcată, iar ceea ce a făcut Putin este un precedent extrem de periculos pentru orice revendicare de pe teritoriul acestei lumi. Nu uitaţi că sunt războaie încheiate sau state care îşi asumă rolul de stat revizionist, pe teritoriul lumii sunt vreo câteva zeci de state de genul acesta, adică cred ne permitem să întindem coarda. Sigur că nu este de...Absolut nimeni nu a spus că trebuie să fie un război, dar nici nu poţi să mă uit la Germania şi Franţa care îmi prezintă o pace sau să fiu optimist ca domnul general...
Realizator: Ajungem la întrebarea pe care...
Alexandru Cumpănaşu: Staţi puţin, staţi să vă spun care este acordul, că domnul general nu a explicat ce conţine acordul. Cum adică să fiu bucuros că se pune acordul în...Acordul ce conţine? Conţine să îşi retragă ruşii armata dar nu spune în cât timp, nu spune, nu are termen.
Realizator: Acordul are 13 puncte, chiar de la bun început...
Alexandru Cumpănaşu: Păi are 13 puncte, păi nu, dar haideţi să ne uităm ce scrie acolo, adică toate punctele alea, să modifice constituţia dar numai dacă Moscova este de acord, adică toate punctele sunt în defavoarea Ucrainei. Rusia în acest moment a câştigat pacea, dar eu nu spun că a câştigat războiul,a câştigat pacea. Pentru că Rusia, de fapt, eu nu sutn de acord cu domnul general deloc, cu privire la rebelii de acolo, nu este niciun rebel, avem de-a face cu nişte, cum să zicem, cu nişte persoane, de fapt persoane /plătite/, mercenari, pe care Putin i-a trimis, acei omuleţi verzi trimişi să înarmeze...Staţi puţin...
Realizator: Da, nu există dovezi, dar bineînţeles că inclusiv ambasadorul SUA a...
Alexandru Cumpănaşu: Domnule, mai mulţi, hai să îl cităm pe generalul Breedlove că eu îl citez de un an de zile, omul ăsta conduce totuşi forţele armate NATO în Europa. Omul a declarat acum un an de zile, când a început războiul în Ucraina, când încă erau trupele ruse la limită şi a spus aşa şi de atunci sigur am urmărit toate declaraţiile lui pentru că a fost singurul om normal la cap în toată alianţa asta care din punct de vedere politic nu vor să rişte voturile şi care a spus: Rusia, în cazul Rusiei nu trebuie să excluldem o variantă militară. Eu nuspun să se războiască planeta, eu spun să îl oprim pe Putin. Pe Putin nu poţi să îl opreşti cu doamna Merkel, care este timidă şi plângând în sala de conferinţe şi nici nu poţi să îl opreşti cu flori. Că eu am avut impresia ca Hollande mă ia la mişto, pe mine cetăean european şi român, când îmi spune că nu a dat navele Mistral în acea /seară/, nu le-a negociat, să le dea Rusiei. Adică în ce lume de nebunie trăim? Germania şi Franţa sunt fondatorii europeni...
Realizator: Dar cum a putut să se gândească Franţa de la bun început să vândă armament Rusiei…
Alexandru Cumpănaşu: Vă spun eu cum, pentru că trebuie să spunem lucrurilor pe nume. În acest moment, /.../ 2013, vă pot spune cu siguranţă din cifrele BNR, da, colectate de acolo, prezentate public: Franţa avea de încasat 20 de miliarde de euro de la Rusia, Germania avea de încasat 50 de miliarde de euro. Şi cum s-a ajuns aici? Păi vă spun eu cum s-a ajuns. Politica de securitate şi apărare comună a Europei a început-o Franţa şi Germania. Am făcut parte din grupul care a plecat din România, împreună cu doi miniştri, cu un secretar de stat şi cu un deputat.
Realizator: Bun, revenim...
Alexandru Cumpănaşu: Această politică a căzut pentru că Franţa şi Germania au pactizat şi au devenit, dacă vreţi, complicii Rusiei, adică nu pot să stau să mă uit aşa la...Că "/domnule/ este un război, dar să vedem cum facem cu pacea", se creează precedent.
Realizator: Şi insist domnule Alexandru Cumpănaşu, insist cu întrebarea: cât s-au consultat liderii de la Berlin şi Paris cu celelalte state europene, mai ales cele direct interesate în evoluţia din zonă, înainte de a se implica direct şi a gira, într-un fel, ceea ce s-a emnat la Minsk?
Alexandru Cumpănaşu: Din punctul meu de vedere, a fost cea mai mare greşeală a Franţei şi Germaniei, considerându-se buricul Europei. Europa are douăzeci şapte de state membre, iar cele care sunt sub atac rusesc în acest moment nu sunt Germania şi Franţa, care beneficiază şi au fost pe reştere economică, când România tăia salariile. Ştiţi, în 2009 se tăiau salariile. Creşterea economică a Germane şi Franţei vine în mare măsură din afacerile şi din avantajul economic pe care îl aveau... din energie ieftină pe care le-o furniza Rusia. Dacă vreţi, vă dau şi date, dacă e nevoie. Dar ceea ce vreau să spun eu este că cele 25 de state /.../ nu au fost consultate. Cei doi au mers aiurea în tramvai, au prezentat după aceea Consiliului European - ca să vedeţi cât tupeu putea să aibă - pacea de la Minsk, da, iar domna Mogherini, care este Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă, nu a fost invitată nici măcar se ia notiţe în sală, când s-a negociat. Adică, despre ce vorbim?
Realizator: Să nu mai vorbim, că Polonia şi România nu au fost consultate, fiind /.../
Alexandru Cumpănaşu: Fiind cel mai vizate /.../
Realizator: Să revenim la domnul general Decebal Ilina, că poate doreşte să intre în dialog cu dumneavoastră! Domnule general, mai sunteţi?

Decebal Ilina: Da, sigur, sigur.
Realizator: Aţi auzit că ce a spus domnul Cumpănaşu?
Decebal Ilina: Sigur. L-am ascultat cu foarte mult trespect şi îi respect opiniile. Deci nu am nimic de comentat. Din punctul meu de vedere, cancelarul Merkel şi preşedintele Hollande nu s-au dus în la Minsk în numele Uniunii Europene, să o ia pe Federica Mogherini să ia notiţe ş.a.m.d. Ei s-au dus ca şefii celor două state care erau cele mai importante, şi Ununea Europeană, şi din Alianţa Atlantică, într-un efort disperat, de a găsi o soluţie de pace, care, în opinia mea, ar trebui să convină ambelor părţi. Vedem foarte bine că armata ucraineană nu face faţă la nici un fel conflict, se retrage, în fiecare zi auzim de tot felul de pierderi umane. Nu mai putem vorbi despre o reconciliere între nişte oameni care îşi omoară propii concetăţeni. Deci au murit aproape şase mii de oameni. E greu. Dacă ei au putut... Şi, noi vorbim aici despre - şi trebuiie să fim foarte sinceri, să discutăm deschis. Noi vorbim despre nişte graniţe, ale unui stat care s-a desprins dintr-o federaţie de state; deci vorbim despre nişte graniţe, care oricum sunt artificiale, din toate punctele de vedere.
Realizator: Sunt moşternire de la Stalin şi de la Nikita Hruşciov...
Decebal Ilina: Da. Cândva, teritorii de pe actuala suprafaţă a Ucrainei au fost româneşti, au fost ungureşti, au fost ale slovacilor, au fost ale polonilor, sau poate au fost ale ale ruşilor. Deci ţara asta a avut suficient timp, din punctul meu de vedere, douăzeci şi ceva de ani, din 1991, să facă o reconciliere naţională, să-i facă pot toţi oamenii ăştia, fie că erau ruşi, fie că erau români ş.a.m.d., să se considere ucraineni. Nu să considere, eu ştiu, personal... sau naţionalităţi marginalizate, care într-un fel sau altul se simţeau oprimate de către cei care erau cu inversunare agenţii atlantismului sau agenţii UE. Deci, din punctul acesta de vedere, nu au făcut foarte mult nici ucrainenii, ca, în aceste graniţe, în care se de desprinsese din Uniunea Sovietică, să-i facă pe toţi ucrainenii să conştientizeze că sunt ucraineni şi să-i consulte în problemele esenţiale. Pentru că acolo vorbim despre o fisură, şi o fisură adâncă, care desparte Ucraina în două părţi: stânga şi dreapta Niprului. Unii care sunt filoruşi sau, mă rog, rusofili, şi alţii care sunt prooccidentali. Deci, ar fi trebuit ca, şi într-o parte, şi în alta, prin, mă rog, prin mijloace inteligente şi nu prin fortă, să-i facă pe oamenii ăştia să înţeleagă că nevoia de a stârpi corupţia endemică, care a existat şi care există în continuare în această ţară, trebuie stârpită şi că cel mai bine ar fi să se alăture clubului acesta de democraţii europene. Mă rog, chiar din punctul meu de vedere eu nu văd nicio perspectivă. Eu am /.../ de foarte multe ori, că cei care i-au amăgit pe ucraineni că vor fi acceptaţi în UE şi în NATO n-au făcut decât să întărâte lucrurile şi să-i lanseze pe ucraineni în această disperantă situaţie care îi conduce, din punctul meu de vedere, spre un stat eşuat.
Realizator: Vă propun să depăşim un pic localizarea conflictului, estul Ucrainei. Să ne gândim un şi la Moscova şi, din această perspectivă, se pare că Budapesta joacă la două capete şi, cu sau fără intenţie, intră în gambit cu Rusia, sacrificând relaţia cu alte state din Uniunea Europeană, pentru a obţine anumite avantaje. Ce puteţi spune, care este părerea dvs din această perspectivă, legătura Moscova-Budapesta?

Decebal Ilina: Ştiţi şi dvs, la fel de bine ca mine sau poate ştiţi mai bine decât mine că lumea nu e făcută din sentimente, ci e făcută exclusiv din interese. Chiar şi Uniunea Europeană este o unitate în diversitate şi vedem foarte bine - şi spunea domnul Cumpănaşu mai devreme - că fiecare îşi vede propriul interes. Deci, din punctul meu de vedere, nu numai Ungaria, şi alte ţări au avut poziţii nuanţate. Dacă o luăm de la Sud, că şi Turcia e membră NATO, nu? Care nu şi-a sacrificat relaţiile comerciale cu Federaţia Rusă şi continuă să facă tot felul de conducte care să traverseze Turcia, să ducă spre Europa, fie pentru transport gaz, fie pentru celelalte hidrocarburi şi aşa mai departe. Poziţii nuanţate a avut şi Cehia, poziţii nuanţate a avut şi Slovacia, care, mă rog, sunt alături de Uniunea Europeană, dar care pun unele condiţii în ceea ce priveşte derularea unora dintre contractele economice pe care le-au avut semnate cu Federaţia Rusă. Sigur că Ungaria este o excepţie şi probabil că aici sunt şi alte calcule mai mult decât economice, poate sunt şi unele politice, şi un joc pe care îl face premierul Orban care, în ultimul timp, nu numai în relaţia lui cu Rusia, dar şi la multe alte decizii controversate din punct de vedere al democraţiei...

Realizator: Se pare că şi Polonia este deranjată - şi si-a exprimat astăzi, clar, acest punct de vedere - de această apropiere a relaţiilor dintre Budapesta şi Moscova. Domnule Cumpănaşu, analize de ultimă oră amintesc de un efort al Rusiei de a izola România de restul aliaţilor europeni cu implicarea Ungariei în acest joc politico-diplomatic. Se vorbeşte chiar de o axă Moscova-Budapesta-Belgrad.
Alexandru Cumpănaşu: Eu am lansat această teorie acum un an de zile. Îmi pare rău că am avut dreptate. L-am ascultat pe domnul general, cu tot respectul. Am să fac două precizări. Nu e vorba de a muri de dragul Ucrainei, ci este vorba despre faptul că un război acolo şi acceptarea unei astfel de păci ruşinoase, din punctul meu de vedere, şi a acestui eşec lamentabil, care i-a servit doar lui Putin, pentru a se reorienta spre Moldova, pe care a cucerit-o fără un glonţ, către Ungaria, către Serbia, către Georgia, către alte ţări care nu sunt nici în UE, nici în NATO, motiv pentru care a şi atacat Ucraina; prin urmare, preocuparea mea nu este pentru această ţară, ci este pentru precedent. Precedentul pe care-l acceptă cele două mari puteri astăzi ale Europei este extrem, extrem de periculos. Să privim aşa, la rece şi distant această problemă mi se pare o mare greşeală din partea României, pentru că noi ne aflăm la 900 de kilometri de conflictul actual, ba chiar mai puţin - cred că vreo 700 acum de kilometri de conflictul actual, ba chiar mai puţin, cred că vreo 700 acum, pentru că a mai cucerit deja destul de mult, mă rog, nu separatişti, aceşti mercenari...

Realizator: Ca să nu ne exprimăm în mile marine...
Alexandru Cumpănaşu: Ca să nu ne exprimăm în mile marine, că atunci avem o problemă, că /.../ cu Crimeea au o distanţă de, cred, vreo oră şi ceva, un submarin. Dar aş vrea să vă spun altceva, şi anume că această analiză pe care am făcut-o şi pe care o citaţi şi dvs cu privire la axa respectivă se pune practic acum. Din punctul meu de vedere, Germania şi Franţa, dacă au negociat în numele lor, s-au dus acolo ca marile puteri ale Europei, nu înţeleg ce rost mai avea să le mai prezinte în Consiliul European. Adică domnul general ne-a prezentat o logică corectă, dar până la un punct. Dacă nu era o negociere în numele Europei, pentru ce au mai venit să ceară Europei girul a doua zi? Adică au venit să prezinte o pace negociată de ei pentru cine? Pentru ei, eventual. În numele Uniunii Europene, UE ia deciziile. Deci această pace, dacă s-a dorit să fie aşa şi să fie negociată de câte două state, atunci ea trebuia să rămână la nivelul celor două state şi UE se întâlnea separat, pentru că are obligaţia, chiar dacă nu este în UE, aceasta are obligaţia de a interveni pe tot teritoriul Europei. Vorbeaţi de euroatlantism. În felul acesta, încet-încet pericolul meu, pentru mine, român, eu nu-l văd ca venind din partea unui..., nu ştiu, mercenar din Ucraina, dar eu îl văd venind dinspre Rusia, văd un om rupt din lanţ care foloseşte şantajul nuclear..., păi, iarăşi, iertaţi-mă, ştiu că suntem în dialog şi din contradicţie iese progresul, nu? Parcă aşa ziceau comuniştii odată; Marx, nu comuniştii. Dar eu vă spun următorul lucru: iarăşi nu sunt de acord cu domnul Ilina. Domnule, nu merge chestiunea asta cu era nucleară. Păi şi atunci ce facem, fraţilor? Şi americanii pot să invadeze orice, că au bombă nucleară, şi India, şi China, şi Pakistanul, curând şi Siria, curând şi Iranul, că îşi pregătesc armele. Nu. Putin, dacă este confruntat militar, se opreşte şi trebuie să fie un efort al NATO şi al UE...

Realizator: Să revenim la ce se întâmplă.
Alexandru Cumpănaşu: Să revin la ce m-aţi întrebat dvs. Şi vă răspund foarte simplu. Eu văd această strategie pusă în practică de mai mulţi ani de zile şi, din păcate, când spuneam aceste lucruri, lumea nu credea că se vor întâmpla. Planul lui Vladimir Putin nu vizează atât de mult... Sau vizează şi Ucraina, vizează şi alte ţări, dar vizează în primul rând cei doi stâlpi ai atlantismului în Europa, este vorba în acest moment despre România şi Polonia.
Realizator: În Europa de Est aţi vrut să spuneţi…

Alexandru Cumpănaşu: Nu, nu, în Europa. Atenţie, în acest moment Statele Unite, în afară de Marea Britanie, nu mai au un partener serios pe parte militară decât în România şi Polonia, nu mai au încredere în partenerii ceilalţi, pentru că, dacă aveau încredere, nu mutau baze militare de acolo NATO în România şi Polonia. Totuşi, sunt pe picioarele lor şi Germania, şi Franţa din punct de vedere militar, iar uitaţi-vă la faptul că încă acordul economic dintre Europa şi Statele Unite nu a fost aprobat. Păi cum este posibil să nu se..., adică deja durează de foarte mult timp. Ce înseamnă asta din partea UE, când Rusia invadează..., uitaţi-vă şi la alt aspect, când Rusia invadează Ucraina, când Putin merge în jurul României pentru a o înconjura de duşmani, cu sârbii a negociat un contract pe gaze şi va face exerciţii militare curând.
Realizator: Cu Budapesta, la fel.
Alexandru Cumpănaşu: Cu Budapesta, spuneţi dvs, joacă la două capete. Budapesta joacă la un singur cap, la capul lui Putin. Adică este în acest moment într-o singură tabără, nu are absolut nimic în comun cu UE şi nici cu..., bun. Toate aceste lucruri conduc la o izolare, din păcate, a României, care este planul lui Putin, şi eventual la o destabilizare din punct de vedere politic şi economic a României prin încercuire şi prin imposibilitatea acesteia de a se dezvolta şi de a avea legături în exterior.
Realizator: Foarte scurt, pentru a ne îndrepta spre încheiere şi spre domnul general Ilina, foarte scurt: deprecierea leului moldovenesc să fie oare întâmplătoare; ce se întâmplă acum în Republica Moldova?
Alexandru Cumpănaşu: În Republica Moldova nu este nimic întâmplător. În Republica Moldova este foarte multă hoţie, este foarte multă frică, iar ce s-a întâmplat acolo pentru România este foarte grav, pentru că mută, am spus eu, graniţa, o luăm puţin cu ghilimele, mută graniţa Rusiei..., graniţa României o mută alături de Rusia, nu de Moldova.

Realizator: Domnule general Decebal Ilina, mai avem un minut. Criza din Ucraina trebuie să fie soluţionată prin dialog, au declarat astăzi, la Madrid, miniştrii de externe din Spania şi Marea Britanie. Se pare că Ucraina este cam departe de cele două ţări.
Decebal Ilina: N-am înţeles cine aţi zis dvs că este departe.
Realizator: Miniştrii de externe din...
Decebal Ilina: Nu, am înţeles, dar cine aţi zis că este departe? Ucraina?
Realizator: Miniştrii de externe din Spania şi din Marea Britanie au subliniat că se opun acordării unui unui sprijin militar forţelor ucrainene, a transmis astăzi France Presse. Din păcate, emisiunea se încheie. Suntem la final. "Euroatlantica" la final…. Tema ediţiei de astăzi: luptele din estul Ucrainei. Invitaţii ediţiei au fost generalul Decebal Ilina şi analistul Alexandru Cumpănaşu. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul "Euroatlantica", şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru atenţie.