Tensiuni între Moscova şi Washington pe tema arsenalului nuclear

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit. Arsenalul nuclear revine în actualitate după anunţul făcut de preşedintele Donald Trump privind o posibilă retragere a Statelor Unite din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare, acuzând Rusia de încălcarea acordului, semnat în 1987. Tratatul semnat de SUA cu Rusia prevede interzicerea dezvoltării de rachete cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Washingtonul insistă că Administraţia de la Moscova a dezvoltat o nouă rachetă cu rază medie de acţiune, prin încălcarea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare. Rusia a replicat avertizând că retragerea din Tratatul Nuclear riscă să creeze noi tensiuni militare, ceea ce va afecta grav securitatea globală. Tot la capitolul "Arsenal nuclear", astăzi, Consiliul de Securitate ONU discută despre Coreea de Nord. Reuniunea ar urma să se desfăşoare la solicitarea Rusiei, pentru a discuta sancţiunile impuse Coreii de Nord. Cererea Rusiei pentru o reuniune cu uşile închise a venit la numai câteva ore după ce preşedintele Trump a spus ieri, într-o conferinţă de presă, că Administraţia sa nu se grăbeşte să soluţioneze criza privind programul nuclear al Coreii de Nord. Pe de altă parte, întâlnirea dintre secretarul de stat Mike Pompeo şi ministrul nord-coreean de externe, Ri Yong-ho, care ar fi avut loc astăzi, la New York, a fost în mod abrupt anulată. Un alt acord nuclear, cel cu Iranul, din care SUA s-au retras, contribuie la alimentarea tensiunilor dintre Washington şi Moscova. Invitatul acestei ediţii este generalul locotenent în rezervă Alexandru Grumaz, analist militar, fost consul general al României la Shanghai. Vom avea în emisiune corepondenţe transmise de colegii mei din Moscova şi SUA. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Tema ediţiei: "Tensiuni între Moscova şi Washington pe tema arsenalului nuclear". Bună seara, domnule general Alexandru Grumaz, bun venit la "Euroatlantica", la Radio România Actualităţi!
Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Bună seara şi mulţumesc de invitaţie!

Ascultaţi aici înregistrarea emisiunii

Radu Dobriţoiu: Domnule general, avem în ultimele două săptămâni un schimb de replici, care nu poate decât să ne îngrijoreze, un dialog tensionat între Statele Unite şi Rusia, pe tema arsenalului nuclear. Chiar o să se retragă Washingtonul din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare?
Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Săptămâna trecută, consilierul pe probleme de securitate al Casei Albe, John Bolton, a fost la Moscova, pentru a discuta cu diplomaţii ruşi retragerea din Tratatul privind Armamentul Nucleare cu Rază Medie de Acţiune. Cuvântul pe care l-a avut Donald Trump cu prilejul campaniei pentru alegerile de la jumătatea mandatului, atât pentru Congres, cât şi pentru reîmprospătarea în întregime a Camerei Reprezentanţilor, pe care l-a avut în Nevada, l-a luat prin surprindere pe Putin pentru că acolo, pentru prima dată, Donald Trump a anunţat că Statele Unite ale Americii se retrag din acest tratat. Răspunsul Moscovei la vizita lui John Bolton a fost unul neconvingător; Bolton a stat de vorbă cu Nikolae Patruşev, consilierul pe probleme de securitate, cinci ore şi jumătate, după care l-a întâlnit pe ministrul de externe Lavrov, după care l-a întâlnit pe ministrul apărării, Şoigu.

Radu Dobriţoiu: Serghei Şoigu.
Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Da. Şi, în final, a avut o discuţie de 90 de minute cu Putin. Bolton a spus că decizia americană este finală şi ireversibilă. Ăsta este răspunsul la întrebarea dvs. Trebuie să ţinem cont să tonul discuţiei a fost îndulcit de faptul că John Bolton a transmis din partea preşedintele Donald Trump, preşedintelui Vladimir Putin, ca ei doi să se întâlnească cu prilejul Zilei Armistiţiului, la Paris, pe 11...
Radu Dobriţoiu: ... ceea ce s-a contramandat, să precizăm, între timp.
Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Da. Şi rămânând de asemenea să fie o discuţie la o întâlnire viitoare la Washington. Probabil că a rămas numai întâlnirea de la Washington.

Radu Dobriţoiu: Da, aşa se pare. Domnule general, am amintit de tratatul care stă la baza acestor tensiuni în dialogul dintre Moscova şi Washington - este vorba de Acordul din 1987. Ce prevede el exact şi cine are dreptate atunci când spune că acest acord, acest tratat este încălcat?
Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Ar trebuie să ne uităm puţin la cum s-au desfăşurat evenimentele şi cum s-a ajuns la acest... Reagan a fost unul din susţinătorii unei înţelegeri între Statele Unite şi Rusia. În memoriile lui Reagan regăsim o plângere pe care o făcea în faţa soţiei sale, pentru faptul că el a scris mai multe scrisori către conducerea de la Kremlin a fostului URSS şi nu reuşea să se întâlnească cu liderii sovietici. El a spus, scria în memorii: "Când am să mă întâlnesc cu ruşii - am întrebat-o pe Nancy - dacă ei continuă să omoară unul după altul în mandatul meu?" Era vorba de Brejnev, care a murit în 1982, la doi ani după ce Reagan a preluat mandatul de preşedinte în 1980, Andropov în '84, Cernenko în '85, după care a venit Gorbaciov, cu care a împărtăşit acelaşi...

Radu Dobriţoiu: Care a trăit cu mult mai mult, domnule general.
Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Care a trăit cu mult mai mult, da. Deci la sfârşitul anilor '70, începusem să spun, şi începutul anilor... a apărut o perioadă cea mai taensionată. Deci s-a iscat perioada cea mai tensionată din timpul Războiului Rece, o perioadă mai cumplită decât criza rachetelor.
Radu Dobriţoiu: Chiar a fost la un moment dat, o situaţie în care era foarte posibil să pornească un conflict nuclear.

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Deci înfrângerea Americii în Vietnam a fost urmată după un an de desfăşurare a rachetelor nucleare sovietice SS-20 Saber în Europa. Conducerea sovietică a crezut că implementarea acestor rachete va fi esenţială ca Pactul de la Varşovia să-şi crească puterea militară şi puterea de foc în Europa faţă de Tratatul NATO prin această garanţie, să zicem aşa, nucleară. Dar, la rândul ei, conducerea NATO a anunţat o decizie pe 12 decembrie 1979, ca răspuns la desfăşurarea rachetelor SS-20 şi Statele Unite vor desfăşura, în aceste condiţii, 108 rachete balistice cu rază intermediară Pershing II şi 467 de rachete de croazieră Tomahawk. ?i această desfăşurare nu se făcea numai în Germania de Vest, se făcea în Marea Britanie, Italia, Belgia şi ?ările de Jos.
Radu Dobriţoiu: Franţa încă nu se implicase foarte...
Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Franţa nu, pentru că era ieşită din zona, din partea...
Radu Dobriţoiu: Din partea de comandă şi /.../ a NATO.
Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Să nu uităm că în condiţiile de atunci, cu câteva săptămâni înainte de această desfăşurare de rachete, 52 de diplomaţi cetăţeni americani au fost luaţi ostatici la Teheran, pentru 444 de zile. La 12 zile după anunţul NATO asupra Pershing II şi Tomahawk, trupele sovietice au invadat Afganistanul. Am spus lucrurile astea pentru că ne aflăm într-o situaţie complet de delicată, ceva ce nu a existat la vreme respectivă.

Radu Dobriţoiu: Bun, dar să aducem aminte, să facem un apel la istorie, domnule general, vorbim de anul 1987, cu puţin timp înainte de căderea Cortinei de Fier, de revoluţiile de catifea şi apoi revoluţia sângeroasă din România. Sunt cele două curse care au îngenunchiat în cele din urmă Rusia sovietică. Este vorba de cursa înarmărilor şi de cursa spaţială.
Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Da, Reagan a avut această viziune care e iniţiativa strategică de apărare de care lui Gorbaciov i-a fost extrem de frică de această... pentru că atunci situaţia se schimba dramatic în favoarea... Ruşii aveau un arsenal foarte mare de rachete nucleare, dar fără să aibă precizia necesară lovirii ţintelor din Europa sau din Statele Unite. ?i atunci compensau acest lucru prin numărul mare de... Desfăşurarea rachetelor Pershing II l-a adus practic pe Gorbaciov la masă. Atunci au avut prima întâlnire la Geneva, după care a urmat Reykjavík şi, în final, în 1987, Washington-ul, unde s-a semnat tratatul. Aş vrea să vă aduc aminte despre, dacă îmi permiteţi, despre o telegramă confidenţială a şeful KGB-ului la vremea respectivă, Iuri Andropov, în '81, şi despre discuţiile pe care le-a avut cu ministrul Mielke, cel al securităţii din RDG.
Radu Dobriţoiu: STASI.
Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: STASI, exact! Este chiar din STASI, din arhiva STASI acest document, şi spunea aşa: în timpul unei discuţii ample cu ministrul de securitate al statului est-german Erich Mielke, la care au participat delegaţi sovietici şi est-germani, Andropov a recunoscut rolul important pe care Germania de Est l-a jucat în furnizarea datelor cu privire la proiectul codificat RYAN, mulţumindu-i în special pentru furnizarea manualului NATO la KGB. Andropov a mai declarat că a apărut o creştere substanţială a tensiunilor militare. RYAN ăsta este... nu cunoaştem nici astăzi toate elementele despre operaţiunea aceasta, dar - spunea Oleg Gordievski, cel care a plecat în străinătate - , spunea că această paranoia sovietică se cupla perfect pe retorica lui Reagan. De fapt, ce înţelegeau ruşii? Ruşii nu înţelegeau desfăşurarea de forţe în Europa a americanilor, pentru că în 1983 a avut loc un exerciţiu care s-a chemat "Able Archer", executat între 2 şi 11 noiembrie - parcă noiembrie ăsta e predestinat exerciţiilor militare. S-a axat pe aplicarea cerinţelor de coordonare în cadrul structurii de comandă a Alianţei pentru autorizarea utilizării armelor nucleare. Atenţie, e foarte important. Aici, faţă de exerciţiile anterioare, a participat conducerea Statelor Unite şi a NATO. Aceste servicii au urmărit îndeaproape... serviciile ruseşti au urmărit îndeaproape asta. Ce n-au înţeles ei, n-au înţeles dacă Statele Unite şi NATO mutau, ca să le dea o primă lovitură nucleară URSS-ului, să-i şteargă de pe faţa pământului, ori era un exerciţiu - asta nu se înţelegea, şi s-a ordonat această acţiune pentru a se vedea...
Radu Dobriţoiu: Suspiciune tipic sovietică.
Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Tipic sovietică.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, să revenim în zilele noastre, pentru că este foarte important pentru tema emisiunii, nu este însă clar dacă Statele Unite chiar se vor retrage din Tratatul Nuclear Intermediar, acţiune ce impune notificarea oficială a Rusiei cu şase luni înainte. Este posibil ca anunţul preşedintelui Donald Trump să facă parte dintr-o strategie de negociere. Din Statele Unite transmite pentru "Euroatlantica" Doina Saiciuc.
Reporter: Pentru moment, nu este foarte clar dacă declaraţia preşedintelui Trump de retragere a Statelor Unite din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare se va traduce în acţiune. Înalţi oficiali militari americani au spus că măsurile de retragere nu au fost încă activate şi că urmează ca în decembrie să aibă loc întâlnirea Comisiei speciale de verificare, care va discuta probleme legate de respectarea tratatului. La sfârşitul lunii octombrie, secretarul apărării, James Mattis, arăta într-o conferinţă la Institutul pentru Pace al Statelor Unite că diplomaţii încearcă încă să găsească opţiuni. Sub incidenţa prevederilor tratatului, Statele Unite trebuie să notifice în mod oficial Rusia cu şase luni înainte de a se retrage efectiv din Tratat, dar pentru că preşedintele Trump a făcut anunţul fără a notifica oficial Rusia, unele voci au sugerat că declaraţia ar funcţiona ca tactică de negociere, pentru a încerca să forţeze astfel Rusia să respecte prevederile tratatului. În vizita sa la Moscova în octombrie însă consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, John Bolton, a reafirmat decizia preşedintelui, de retragere a Statelor Unite din Tratat, adăugând că Washingtonul va notifica oficial Moscova la timp. Anterior anunţului preşedintelui, la începutul lunii octombrie, secretarul apărării, James Mattis, semnala că ar dori mai curând să determine Rusia să respecte Tratatul decât să retragă Statele Unite din Tratat. Unii analişti în securitate sugerează că Statele Unite ar putea face Rusiei concesii pentru ca aceasta să respecte Tratatul. Între concesii s-ar putea număra renunţarea la unul sau la ambele sisteme de apărare antirachetă Aegis Ashore din România şi Polonia. Ian Williams, director asociat al Programului de Securitate Internaţională la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale, crede că o asemenea concesie ar fi în mod special periculoasă, întrucât ar distruge credibilitatea angajamentelor de securitate ale Statelor Unite faţă de Flancul estic al NATO, şi - adaugă Williams - ar încuraja Rusia să continue să-şi folosească programul de înarmare, pentru a extrage mai multe concesii.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, vorbim aşadar la "Euroatlantica" despre tensiuni între Washington şi Moscova, pe subiectul reprezentat de arsenalul nuclear... alte puteri nucleare... Să dorească Statele Unite un nou acord care să aibă ca semnatare ţările care deţin acum arsenal nuclear?
Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Dacă stăm să ne gândim, de fapt, problema mare nu sunt ruşii, cu noua rachetă a lor SSC-X-8 sau Novator 9M729. SSC-X-8 este versiunea NATO. Nu asta este problema, problema este că lucrurile nu mai stau ca în 1987, când a fost semnat acest tratat. Au apărut noi forţe, pe eşichierul global.

Radu Dobriţoiu: Cu arsenal nuclear China.
Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Cu arsenal nuclear. Nu asta este important că au arsenal nuclear, problema este aceea pe care o spunea în faţa Comisiei pentru Serviciile Armate din Senat, amiralul Harris, comandantul comandamentului Indo-Pacific, faptul că 92% din rachetele chinezeşti sunt rachete cu rază intermediară de acţiune, şi ca să vă dau un element care nu este prin presa noastră sau prin altă parte, pentru fiecare portavion american există 1.200 de archete chinezeşti. Deci ele pot lovit toată zona care este cuprinsă între ţărmul Chinei şi Insula Guam, deci toate... inclusiv navele în porturile staţionate din Coreea de Sud sau Japonia. Deci aceasta este marea problemă, că a apărut un alt participant eşichierul geopoliticii mondiale, şi acesta este China, iar China nu este semnatarul, a stat ani de zile... în 1987 când s-a încheiat Tratatul, produsul brut al Statelor Unite era de 18 ori mai mare decât al Chinei; astăzi e numai de două ori.

Radu Dobriţoiu: Ministerul Afacerilor Externe consideră că este complet irelevantă invocarea componentei scutului antirachetă de la Deveselu în actualul context legat de acordul nuclear intermediar, întrucât sistemul antirachetă de la Deveselu nu face obiectul Tratatului INF. MAE apreciază încă o dată că retorica agresivă este una nejustificată şi contraproductivă. În plus, poziţia Ministerului Afacerilor Externe cu privire la sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, din care facilitatea de la Deveselu este parte integrantă, nu s-a modificat, trasmite Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat de presă, în replică la anumite acuzaţi venite dinspre răsărit. Deveselu, este acesta un pion important pe tabla de şah a acestui arsenal nuclear?

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Deveselu este o structură operată de americani, dar este o structură care aparţine NATO. La fel va fi şi cel din Polonia. Deci, el operează fiind interoperabil cu distrugătoarele, cele patru distrugătoare americane...
Radu Dobriţoiu: Cu radarele din Turcia. Are o rază destul de mare de acoperire.
Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Exact. Este un sistem integrat, care nu face altceva decât să prevină un atac din partea Iranului. Vedem că Iranul are, la ora actuală, o mare porblemă, americanii retrăgându-se din tratatul încheiat în 2015 de Administraţia Obama.
Radu Dobriţoiu: Un tratat nuclear.
Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Un tratat nuclear, şi datorită presiunilor şi reintroducerii sancţiunilor pe care le-au reluat americanii începând cu această lună, este foarte greu ca economia Iranului, s-a produs o devalorizare, economia să funcţioneze normal.

Radu Dobriţoiu: Să spunem foarte clar, aceste măsuri economice şi de embargo puse de Statele Unite au lovit foarte puternic economia şi moneda naţională a Iranului.
Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Rialul.
Radu Dobriţoiu: Cu toate acestea Iranul a anunţat că nu va respecta măsurile restrictive impuse de Washington şi va exporta în continuare petrol. Se pare că Rusia de asemenea încurajează alte ţări, inclusiv din Uniunea Europeană să continue cooperarea eonomică cu Iranul şi să ignore poziţia Statelor Unite.

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: De fapt, aceste sancţiuni pe care le-au impus, să ştiţi că nu sunt numai sancţiuni împotriva Iranului, au fost purtate negocieri bilaterale cu ţările care cumpără petrol din Iran. Iranul are de fapt la ora actuală două probleme: finanţarea războiului din Yemen, două probleme care complică situaţia, finanţarea războiului din Yemen, petrolul, scăderea barililor de petrol pe care îi exportă şi a doua problemă un posibil război între Israel şi Hezbollah şi lucrurile astea se complică foarte mult.
Radu Dobriţoiu: La care adaugăm şi susţinerea pe care Iranul o acordă regimului lui Bashar al-Assad.

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Acum de ultimă oră, Pakistanul s-a oferit să medieze între Iran şi Arabia Saudită, cei doi mari competitori în Orientul Mijlociu.
Radu Dobriţoiu: Au mai fost alte tentative de mediere, domnule general, ne aducem aminte, nu au reuşit să...
Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Nu, şi asta e de ultimă oră.

Radu Dobriţoiu: Moscova este gata să reia dialogul cu Washingtonul în toate formatele. Rusia are însă propriile suspiciuni şi doreşte totodată reluarea discuţiilor pe tema scutului american antirachetă. De la Moscova transmite, pentru "Euroatlantica", Alexandr Beleavschi.

Reporter: Moscova şi Washingtonul au contramandat convorbirile dintre preşedinţii Vladimir Putin şi Donald Trump, ce urmau să aibă loc duminică, la Paris, cu ocazia centenarului încheierii Primului Război Mondial, la rugămintea Franţei care, a anunţat Kremlinul, s-a temut ca întâlnirea să nu eclipseze manifestările. Cei doi lideri vor avea, probabil, o scurtă întrevedere în picioare, convorbirile de substanţă fiind amânate posibil pentru summitul G-20 din Argentina, la sfârşitul acestei luni. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a anunţat că Moscova este gata să reia dialogul cu Statele Unite în toate formatele, inclusiv asupra întregului spectru al problemelor legate de securitatea şi stabilitatea strategică. Luna trecută, preşedintele Donald Trump a anunţat intenţia Sttelor Unite de a se retrage din Tratatul privind lichidarea rachetelor cu rază medie şi scurtă de acţiune sau Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF). Un subiect la fel de important este prelungirea cu cinci ani a Tratatului START privind reducerea armelor strategice ofensive, care expiră peste doi ani. În prealabil, însă, Moscova doreşte clarificări legate de suspiciunile că Statele Unite nu au distrus, aşa cum prevede Tratatul, ci doar au dezafectat o serie de vectori purtători. Rusia ar dori, de asemenea, să reia discuţiile în legătură cu apărarea americană antirachetă. ?eful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat că decizia Statelor Unite de a se retrage din Tratatul INF este deja luată, fiind aşteptată doar notificarea oficială, după care, în termen de şase luni, tratatul îşi va înceta existenţa. Statele Unite acuză Rusia de dezvoltarea şi testarea unei rachete de croazieră cu rază intermediară cu bazare la sol, interzisă în tratat, acuzaţie respinsă de Moscova ca lipsită de dovezi. Un alt motiv invocat de partea americană, considerat mai important chiar de către mulţi experţi ruşi, este dezvoltara masivă în ultimele decenii a rachetelor cu rază intermediară de către o serie întreagă de ţări neconstrânse de Tratat, în primul rând China. China a respins categoric încercările Statelor Unite de a o atrage în dosarul INF, Rusia evitând, la rândul său, să se implice în aceste tentative. Pe de altă parte, ambasadorul Rusiei în Statele Unite, Anatoli Antonov, a declarat că Rusia doreşte menţinerea Tratatului INF, dar sprijină ideea transformării acestuia într-unul multilateral, cu participarea nu doar a Chinei, însă, ci şi a ţărilor NATO, în primul rând a Marii Britanii şi Franţei, ca puteri nucleare. Rusia, la rândul său, acuză Statelor Unite de amplasarea la bază antirachete din România, apoi şi în Polonia de lansatoare universale Mk-41, capabilă să lanseze de la sol rachete de croaziere navale Tomahawk cu rază intemediară, ceea ce Tratatul interzice. De asemenea, Rusia consideră o încălcare a Tratatului dezvoltarea de căre americani a dronelor de atac grele, cât şi utilizarea în testarea scutului antirachetă a unor rachete ţintă identice celor intermediare, dar fără ogive. Autorităţile ruse au declarat că retragerea SUA din Tratatul INF este o ameninţare la adresa securităţii şi stabilităţii strategice şi poate anihila întregul regim de control al armelor nucleare şi să provoace o nouă cursă a înarmărilor. Preşedintele Vladimir Putin a avertizat că răspunsul Rusiei va fi pe măsură şi imediat.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Alexandru Grumaz, cât pot afecta aceste tensiuni între Washington şi Moscova situaţia de securitate din spaţiul euroatlantic?

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Este clar că este afectată situaţia de... Preşedintele Reagan, la vremea respectivă, ca să îl aducă pe Gorbaciov la masă, a desfăşurat rachetele Pershing II. Nu este adevărat că nu s-au distrus. S-au distrus 2.692 de rachete, iar inspecţiile bilaterale între cele două părţi au funcţionat până în 2001. În 2000, Putin a ameninţat cu retragerea din Tratatul INF şi a spus că e o relicvă a Războiului Rece.

Radu Dobriţoiu: Pentru că în acea perioadă Uniunea Sovietică a fost avantajată de acest tratat, acum, iată că singurele argumente ale lui Putin rămân în continuare cele legate de arsenalul nuclear. El nu mai are practic aproape nimic la îndemână.
Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Şi de lecţiile Războiului Rece, pentru că ceea ce se întâmplă în spaţiul aerian al Mării Negre, ceea ce se întâmplă în spaţiul aerian baltic, cu avioanele ruseşti care interceptează, avioanele în spaţiul internaţional, indiferent ce avioane...

Radu Dobriţoiu: Avioane americane iarăşi şi să aducem aminte pentru că este foarte important, ministrul canadian al apărării va vizita mâine Baza de la Mihail Kogălniceanu, extrem de importantă, va avea şi declaraţii de presă împreună cu ministrul Mihai Fifor. Ne-au ajutat foarte mult canadienii, iată şi...
Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Nu numai canadienii. Americanii investesc la Câmpia Turzii 40 de milioane de dolari, în refacere aproape completă a bazei de acolo, în reabilitarea pistelor, în reabilitarea sistemelor de depozitare a armelor şi a combustibililor.

Radu Dobriţoiu: Foarte scurt, domnule general, să aducem aminte şi de rachete cu rază sub 500 de kilometri teoretic, cum sunt cele Iskander-M din Peninsula Crimeea.
Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Iskander-M sunt instalate în două locuri în Peninsula Crimeea şi în...
Radu Dobriţoiu: ... declarate ca având o rază de 450 de kilometri.
Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Da. Ele lovesc toate punctele importante dinspre ţărmul Mării Negre.

Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final. Tema emisiunii "Tensiuni între Moscova şi Washington pe tema arsenalului nuclear". Invitatul acestei ediţii a fost generalul locotenent în rezervă Alexandru Grumaz, analist militar, fost consul general al României la Shanghai.
Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul Euroatlantica şi alături de producătorul emisiunii Nicu Popescu vă mulţumesc pentru că ne-aţi ascultat… la Radio România Actualităţi.