Summitul NATO din Tara Galilor 4-5 septembrie 2014

Radu Dobriţoiu - O ediţie "Euroatlantica" dedicată reuniunii NATO ce se desfăşoară la Newport, în Ţara Galilor, un summit considerat crucial de către secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen; dezbateri ce se suprapun cronologic peste criza din estul Ucrainei, dar şi cu teroarea instituită în nordul Irakului de jihadiştii autoproclamatului Stat Islamic din Irak şi Siria. Probabil, momentul adevărului pentru viitorul Ucrainei, pentru o decizie concretă, ce poate include un răspuns militar la invazia Rusiei; prima posibilitate de acţiune armată între NATO şi Moscova de la încetarea războiului rece - subiecte ce domină agenda summitului, dar şi problematica securităţii internaţionale. Doi invitaţi specializaţi pe cele două paliere esenţiale, decizii politico-militare şi crize internaţionale: colonelul în rezervă Ion Petrescu, doctor în ştiinţe militare şi analistul de politică externă Claudiu Degeratu. Urmează să intrăm în direct şi cu trimisul special Radio România Actualităţi la summitul NATO din Ţara Galilor. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi, pentru a asculta "Euroatlantica" în următoarele 23 de minute.
Invitaţi în această ediţie dedicată summitului NATO din Ţara Galilor, colonelul Ion Petrescu, fost şef al Trustului de presă al Armatei şi profesorul Claudiu Degeratu, analist de politică externă.

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat astăzi că Alianţa nu poate acorda Ucrainei un ajutor tehnico-militar şi că această decizie poate fi luată de fiecare ţară membră a NATO în mod individual. Cum comentaţi această poziţie în întregul Alianţei, dle colonel Petrescu?

Ion Petrescu: Este un summit al disuasiunii, al descurajării. În acelaşi timp, trebuie să dăm un semnal lucid ascultătorilor postului public de radio, în sensul că nu se are în vedere o confruntare militară între aliaţi şi Federaţia Rusă, ci luarea unor măsuri care să dea suficiente teme de reflecţie conducerii de la Moscova, în sensul necesităţii de a ajunge la concluzia că mai mult are nevoie Federaţia Rusă de comunitatea euro-atlantică, de ţările membre NATO, cu care trebuie să aibă relaţii normale, fireşti, pe toate planurile, decât viceversa. Aş merge pe cele trei idei pe care le-aş puncta rapid: în Afganistan se aşteaptă o lămurire a celor doi candidaţi la alegerile prezidenţiale, în aşa fel încât să se vadă cu cine va semna NATO un posibil acord de continuare a sprijinului pentru armata afgană după retragerea trupelor aliate.

Realizator: Şi tratatul separat, bineînţeles, nu numai cu NATO, dar şi cu SUA - sunt două acorduri distincte.

Ion Petrescu: Vedeţi ce avantaj aveţi, ca om care aţi fost nu o singură dată în misiune de jurnalist de război în Afganistan? Încă aveţi în discursul dumneavoastră praful deşertului, dar cel cu sclipiri care arată o bună /cântărire/ a realităţii locale. În al doilea rând, Irakul. Aici se aşteaptă o solicitare a preşedintelui Irakului. Ea a fost făcută doar verbal către NATO, dar se aşteaptă şi o solicitare scrisă, conform standardelor, în aşa fel încât Alianţa să ia o decizie privind sprijinul adecvat al autorităţilor de la Bagdad împotriva Statului Islamic.

Realizator: Tot despre Irak, pentru că vorbim de ISIS, Statul Islamic, autoproclamat în Irak şi Siria - o informaţie de aproximativ 30 de minute: şefii principalelor instituţii de informaţii, de intelligence, din SUA se vor întâlni mâine, pentru a analiza şi pentru a da date noi despre evoluţia din nordul Irakului cu principalii membri ai Congresului. Este o ştire recentă, care confirmă îngrijorarea foarte mare a SUA pentru ceea ce se întâmplă, pentru teroarea instituită în nordul Irakului.

Ion Petrescu: Dacă îmi îngăduiţi o completare: foarte bună informaţia dumneavoastră, pentru că vine în contextul în care, la momentul în care se derulează emisiunea, la Cairo se află o delegaţie de congresmeni americani care discută cu autorităţile egiptene situaţia din Irak şi modalitatea în care statele din zonă văd posibilitatea restrângerii iniţiale a acţiunilor ISIL şi apoi a lichidării treptate a acestei forţe. Am discutat cu ambasadorul Irakului la Bucureşti, Omer Berzinji. Acesta îmi exprima trei elemente: 1. Mulţumirea pentru sprijinul Statelor Unite care este şi umanitar şi de lovire a trupelor ISIL; 2. Mulţumiri pentru intenţiile altor aliaţi, cum sunt Marea Britanie, Germania, de a trimite armament trupelor kurde, care sunt principalul pivot în luptele ...
Realizator: Luptătorii Peshmerga, miliţiile kurde, pentru că armata este de fapt naţională, a Irakului. Ambasadorul, bineînţeles, are un punct de vedere, pentru că este născut la Kirkuk...
Ion Petrescu: Şi, în acelaşi timp, a ţinut să sublinieze că în contextul în care Irakul are un nou preşedinte, un nou preşedinte al parlamentului şi un nou premier, există speranţa restartării vieţii normale în Irak. Şi aş puncta două evenimente spuse de diplomatul irakian: 1. Discutarea bugetului irakului până la finele anului, săptămâna următoare şi, tot săptămâna următoare, să fie aprobat în parlament noul guvern irakian.

Realizator: Între timp, situaţia de astăzi din Ucraina - pentru că unul dintre cele două subiecte principale pe agenda summitului NATO din Ţara Galilor este Ucraina, cel de-al doilea este ISIS-ul, deşi urma să se dezbată foarte mult despre Afganistan; cele două crize în desfăşurare în acest moment au atras atenţia liderilor politici şi militari de la Newport. Între timp, situaţia din Ucraina: rebelii pro-ruşi avansează spre portul ucrainean de importanţă satrategică Mariupol, din estul ţării. Martorii oculari susţin că au văzut tancuri deplasându-se în direcţia oraşului şi că au loc bombardamente în apropierea unui post de control aflat la periferie, un post de control, bineînţeles, al armatei naţionale din Ucraina. Domnule Claudiu Degeratu, iată, acolo luptele continuă, în paralel cu discuţii foarte clare, care sunt, de fapt, aşa cum spunea domnul colonel Ion Petrescu, cu intenţia de a descuraja sprijinul şi suportul ruşilor pentru aceste acţiuni, considerate de lumea occidentală, în mare parte, ca fiind acţiuni de invazie.

Claudiu Degeratu: Da, cred că Ucraina rămâne subiectul cel mai sensibil de negociat la summit. Secretarul general este rezervat, pentru că urmează în acestă seară şi mâine să negocieze un punct de vedere oficial adoptat de toţi şefii de state şi de guverne. Oricum, va fi ajutor militar din partea Alianţei, însă sub forma asistenţei în cadrul Parteneriatului, pentru că, să nu uităm, există un Consiliu NATO-Ucraina care cooperează în acest domeniu şi chiar preşedintele Băsescu a anunţat înainte de plecarea la summit faptul că România îşi va asuma un rol important de coordonator al unui grup de lucru privind apărarea cibernetică. Deci, va exista un sprijin privind reforma şi restructurarea forţelor armate ucrainene, nu un sprijin operaţional şi nu în teatrul, în confruntarea respectivă.

Realizator: Pentru că vorbim de apărarea cibernetică, poate că nu este întâmplătoare nici întâlnirea pe care a avut-o astăzi ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, cu omologul său din Estonia. Ştim că NATO s-a confruntat cu cea mai mare problemă pe acest spectru cibernetic în Estonia, în 2007, unde a avut loc un atac important, venit în mare parte pe platforme cibernetice, chiar din Rusia.

Claudiu Degeratu: Da, deci Estonia deja coordonează şi un centru de apărare cibernetică, pentru a implementa o politică NATO pe termen lung vizavi de strategia Alianţei în a apăra membrii Alianţei împotriva acestor atacuri...

Realizator: Tocmai de aceea, probabil, şi dorinţa ministrului apărării, Mircea Duşa, de a intensifica cooperarea bilaterală cu Estonia, ţară cu experienţă în acest domeniu, ţinând cont de faptul că este foarte posibil ca România să îşi asume o misiune extrem de dificilă, cea de apărare cibernetică a Ucrainei. Spun 'extrem de dificilă', pentru că ştim foarte bine că Rusia este integrată foarte bine în reţelele de comunicaţii de acolo, pe care chiar Rusia le-a dezvoltat.
Claudiu Degeratu: Vreau să precizez ceva: nu este vorba de implicare în apărarea cibernetică, ci este vorba de a oferi asistenţă Ucrainei de a-şi dezvolta capacitatea de apărare cibernetică. Sunt două chestiuni distincte, apărarea cibernetică a Alianţei şi cooperarea cu partenerii din jurul Alianţei, mai ales cei din est şi Georgia şi Ucraina.

Realizator: Sigur, dar spaţiul cibernetic nu are frontiere. Acolo orice acţiune poate fi considerată, la acest nivel, poate fi considerată orice acţiune ca una defensivă, de cooperare, de parteneriat sau chiar ofensivă.

Claudiu Degeratu: Din câte ştiu, pentru moment, discuţia este în jurul formării unui grup de lucru, nu se pune încă problema la nivel operaţional.
Realizator: Până acum nici nu a fost ceva foarte concret în acest sens. Vă propun să aflăm chiar de la summit date noi despre dezbateri. Suntem în direct cu trimisul special RRA, Oana Bâlă. Bună seara, Oana! Te rog să ne dai informaţii despre principalele subiecte abordate la reuniunea Alianţei din Ţara Galilor.

Reporter: Bună seara! Summitul NATO de la Newport este unul decisiv, într-un moment decisiv, spunea secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, care amintea de cele două ameninţări, intervenţia Rusiei în Ucraina şi acţiunile statului islamic. De altfel, una dintre sesiunile de lucru de astăzi a fost dedicată relaţiei NATO - Ucraina. Anders Fogh Rasmussen preciza că Alianţa va face eforturi intense pentru a ajuta la reformarea sectorului de apărare ucrainean şi pentru a contribui la construcţia unei armate puternice şi moderne. El a cerut din nou Rusiei să oprească anexarea ilegală a Crimeei, pe care NATO nu o recunoaşte, să îşi retragă trupele de pe teritoriul Ucrainei şi să nu mai alimenteze conflictul cu combatanţi, arme şi fonduri destinate separatiştilor. Întrebat dacă NATO a luat în calcul furnizarea de arme către Ucraina, secretarul general al Alianţei a subliniat că NATO nu este implicată în livrarea de echipamente, pentru că nu dispune de capabilităţi militare. Acestea sunt deţinute de către fiecare aliat, aşa că astfel de decizii sunt luate la nivel naţional, iar Alianţa nu se amestecă în probleme de acest gen. Acţiunile întreprinse de Statul Islamic în Irak şi Siria îngrijorează NATO. Premierul britanic, David Cameron, spunea că liderii care s-au întâlnit la Newport vor discuta despre ideologia otrăvitoare a extremismului islamic şi despre metodele de combatere a acesteia. El a adăugat că membrii NATO trebuie să ajungă la un consens privind modul în care pot ajuta naţiunile din Orientul Mijlociu să răspundă ameninţărilor ISIS. Şi Anders Fogh Rasmussen a menţionat că orice cerere de ajutor venită din partea Irakului trebuie luată în considerare. Despre poziţia României la acest summit NATO a vorbit înaintea reuniunii preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului spunea că România doreşte să îşi asume programul NATO legat de apărarea cibernetică a Ucrainei şi că a aprobat prezenţa pe teritoriul ţării a unor aeronave de luptă din sistemul integrat al Alianţei, care să asigure, alături de aviaţia română, poliţia aeriană. De asemenea, ţara noastră va solicita consolidarea întregului flanc estic al NATO, ceea ce înseamnă introducerea României în sistemele permanente de alertă şi de capabilităţi de reacţie.

Realizator: Oana, eşti în prima zi din cele două de dezbateri ale Summitului de la Newport, o zi încărcată, am înţeles. Deşi Afganistanul era în prim-planul discuţiilor, iată că demersul acesta a fost schimbat, planurile au fost schimbate de ultimele evoluţii din Irak şi mai ales din Ucraina. Ce ne poţi spune despre ce se va întâmpla mâine şi despre oficialităţile care reprezintă România la această reuniune importantă a Alianţei?

Reporter: Trebuie să vă spun că România este reprezentată la acest summit de preşedintele Traian Băsescu, de ministrul de externe Titus Corlăţean şi de ministrul apărării, Mircea Duşa, iar mâine vor fi luate deciziile finale ale acestui summit şi vor fi prezentate concluziile, chiar şeful statului va face o conferinţă de presă şi va prezenta cele mai importante puncte, cele mai importante decizii care se vor lua.

Realizator: Mulţumim, a fost în direct la "Euroatlantica", de la summitul NATO din Ţara Galilor, trimisul special RRA, Oana Bâlă. Aşadar, cel de-al doilea subiect important pe agenda reuniunii este criza din nordul Irakului şi din nordul Siriei, această ameninţare, pot spune, la adresa umanităţii, teroarea impusă de ISIS, Statul Islamic autoproclamat în Irak şi Siria. Ce ar trebui să se facă, pentru că, iată, până acum lumea nu se aştepta la o asemenea dezvoltare. În numai două luni de zile, acolo s-au întâmplat foarte multe. CNN, este o informaţie de astăzi, a adus informaţii despre un genocid care s-a întâmplat în luna iunie, organizaţiile non-guvernamentale internaţionale au descoperit trei gropi comune în zona oraşului Tikrit, unde există dovezi că au fost inhumaţi 1700 de militari şi recruţi irakieni ucişi, executaţi de aceşti jihadişti, de fanatici din autoproclamatul califat islamic. Probabil, doar o scenă din întreaga piesă pusă în operă de aceşti jihadişti. La ce să ne aşteptăm, domnule colonel Petrescu?

Ion Petrescu: În primul rând, aşa cum au declarat oficialii americani şi au confirmat cei britanici la întrevederea dintre preşedintele Barack Obama şi premierul David Cameron, al Marii Britanii, s-a abordat probleme formării unei coaliţii. A unei coaliţii care să se bazeze în primul rând pe ţările din zonă, care, /în pază/ şi cu acţiuni diferite, să contribuie la această necesară eradicare a mişcării ISIS. În al doilea rând, trebuie reiterat faptul că Statele Unite vor continua atât ajutorul umanitar, cât şi loviturile aeriene - până acum, au executat 150 de lovituri aeriene asupra ISIL. Marea Britanie, prin vocea şefului executivului de la Londra, a spus că va continua ajutoarele umanitare, dar loviturile aeriene vor fi numai la cererea expresă a guvernului de la Bagdad. În ceea ce priveşte privirea de ansamblu, se merge pe sprijinirea pe statele din zonă. Dacă ne uităm la fotografia de familie, în primul rând, onorant pentru noi, se afla preşedintele României lângă regele Iordaniei, ceea ce înseamnă că se aflau acolo tocmai pentru că în zona Orientului Mijlociu este nevoie de Iordania, în zona de la flancul est al NATO este nevoie de România, şi sunt conştienţi atât preşedintele Statelor Unite ale Americii, să nu uităm că America furnizează trei sferturi din bugetul NATO, de pioni importanţi pe tabla de şah. Pentru că la ora actuală se lucrează la un plan care are în vedere atât întârirea flancului de est al NATO, cât şi, element de ultimă oră, de 24 de ore, la o modalitate de a include în acest plan şi ţările din sud. Şi aici fac referire exactă la Spania, Italia, Grecia, care să fie şi ele prevăzute în planurile de reacţie faţă de pericolele care vin din sud şi sunt invocate chiar de către ISIL...

Realizator: Şi apropierea de Cipru, care, deşi nu este NATO, este un foarte bun portavion la nevoie.

Ion Petrescu: Da, un Cipru care joacă dublu, pentru că a discutat la nivel oficial şi cu reprezentanţi ai Federaţiei Ruse vizând o posibilă deschidere acolo a unei baze ruse... E o poveste mai lungă. Ceea ce trebuie să reiterăm, apropo de ce se poate face în Irak: în primul rând, trebuie întărite actualele forţe de securitate irakiene printr-un sprijin militar adecvat, invocat în detaliile oferite anterior; apoi, printr-o sprijinire clară a statelor din zonă de a-şi întări autoritatea şi suveranitatea, pentru că o prăbuşire, o eventuală, ipotetică prăbuşire a autorităţii acestor state ar antrena, spunea un membru al guvernului britanic, lumea occidentală într-un conflict cu lumea musulmană care este dorit, este provocat şi este insistent imagologic promovat de către cei de la ISIL.

Realizator: David Cameron a anunţat astăzi că va continua să sprijine forţele kurde - este vorba de miliţiile peshmerga - cu pregatirea luptătorilor de acolo, cu transport de arme. Acum, chiar astăzi a ajuns acolo un transport important de căşti şi veste antiglonţ pentru protecţia luptătorilor peshmerga. Vorbim foarte mult de sprijinul acordat şi de Germania, de Marea Britanie, de Statele Unite pentru aceste miliţii, un sprijin care se pare că deranjează Turcia. Turcia, care are o problemă istorică cu dezvoltarea şi autonomia kurdă, însă, domnule Claudiu Degeratu, o altă întrebare, pe alt palier vreau să vă pun./gioan/ Ideea este următoarea: aşa cum alte arme, tehnică militară şi muniţii au ajuns în stăpânirea ISIS, au fost capturate de aceşti fanatici, pornind din Siria, până la Mossul, de unde ştim că au fost capturate între 200 şi 300 de Humvee-uri, nu există acest pericol, ca luptătorii Peshmerga să fie şi ei învinşi la rândul lor şi acest sprijin militar acordat de Occident către ei să ajungă tot în mâinile fanaticilor?

Claudiu Degeratu: Riscul există, ca în orice conflict. Acum se iau în calcul şi asemenea riscuri, nu văd neapărat impactul, atâta vreme cât este un război în care ţări occidentale se implică, anumite ţări occidentale se implică direct, iar altele doar sprijină, să zicem aşa, mai mult politic, ideea. La NATO este foarte clar, nu se doreşte o implicare a Alianţei în această zonă, ca organizaţie şi din acest caz, vom avea o coaliţie de voinţă, în care fiecare ţară decide ce trebuie să facă.

Ion Petrescu: Dar NATO se poate implica sub aspectul instruirii, din nou, a forţelor de securitate...

Claudiu Degeratu: Foarte greu de spus. Teoretic, da.

Ion Petrescu: Cel puţin asta este afirmaţia secretarului general al NATO.
Claudiu Degeratu: Teoretic, da.

Realizator: A anunţat astăzi. Dacă Irakul va solicita acest lucru.
Claudiu Degeratu: Da, sunt sceptic că vom mai merge acolo fără mandat ONU.

Ion Petrescu: Şi aş mai completa, cu îngăduinţa dumneavoastră, scurt: forţele aeriene australiene vor transporta arme şi muniţii din Croaţia, Albania şi Danemarca la trupele kurde.

Realizator: Să sperăm că vor rămâne la trupele kurde, aşa cum am exprimat mai devreme. Revenim la situaţia din proximitatea României, care este acum pe agenda NATO, ca reper principal - Ucraina; se apropie flacăra din ce în ce mai mult de graniţele României. Dle Claudiu Degeratu, cum anticipaţi că se va desfăşura această acţiune militară, în acest moment, din, iată, un nou front deschis, în Ucraina?

Claudiu Degeratu: Da, este un front deschis pe fondul carenţei armatei ucrainene de a asigura o deschidere largă, un front larg de ofensivă. Au sperat că în câteva săptămâni ar putea să rezolve problema şi să ajungă la graniţele iniţiale. Acest lucru nu s-a întâmplat, pentru că strategia rusă prevedea mai multe opţiuni, inclusiv maritime, probabil şi atunci, pe acest fond, cred că poziţia Kievului va fi aceea de a discuta mai deschis cu liderii şi să înceapă discuţia şi pe ceea ce ar trebui să fie planul de pace. Pentru moment avem o promisiune ca mâine să existe un plan de încetare a focului. Vom vedea dacă acest lucru se va întâmpla în cadrul Grupului de contact cu OSCE. Sunt sceptic că ar putea să dureze această întrerupere a focului, în contextul în care Rusia este interesată să aibe altă poziţie la negocierile planului de pace, cu un sprijin mai mare teritorial, cu angajarea mai multor forţe. Deci din acest punct de vedere, cred că Ucraina va intra într-o perioadă de, să zicem, de defensivă şi diplomatică, şi militară. Pentru că ajutorul, chiar dacă el este, să zicem, anunţat de diferite ţări, va fi mai greu de implementat în următoarele săptămâni.

Realizator: Dle colonel Ion Petrescu, apreciaţi la începutul emisiunii că este un summit important, crucial, dar de descurajare a acţiunilor Rusiei. Se aşteaptă ca la finalul summitul să fie adoptat un plan de reacţie la situaţia din Ucraina. Ce credeţi că va include acest plan, venit în sprijinul Kievului?
Ion Petrescu: Va include măsuri, în primul rând, militare. Ele într-o bună măsură sunt cunoscute şi e vorba de acele posturi avansate, de acele depozite de armament, de combustibil. Dar ceea ce contează pentru mine şi mutaţia fundamentală s-a petrecut în Estonia, la Talinn, unde Barack Obama a rostit cel mai dur discurs, de la preşedintele Ronald Reagan încoace. Semnalele date de preşedintele SUA sunt foarte clare: statele NATO vor fi apărate, America este la frontiera de răsărit a NATO şi îşi va susţine aliaţii contra oricărei acţiuni de intimidare venită din est.
Realizator: România va fi apărată de NATO în cazul unui atac din partea Rusiei?

Ion Petrescu: România este stat membru al NATO şi articolul 5, aşa cum a declarat Barack Obama, va fi aplicat integral.

Realizator: "Euroatlantica" la final, ediţie dedicată summitului NATO din Ţara Galilor.