Summitul NATO din iulie de la Bruxelles

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit. Dezvoltările de la graniţele de Est şi Nord ale NATO impun o nouă strategie pentru Alianţă ce include şi înfiinţarea în acest an a trei noi comandamente de nivel de mare unitate. Adăugăm şi situaţia din Marea Neagră, unde avem intensificarea prezenţei militare ruseşti, dar şi semnalele transmise de Turcia, ţară aliată, care urmează să achiziţioneze sisteme de rachete S-400 din Rusia. Aceste evoluţii, mobilitatea militară, dar şi ameninţările teroriste şi cibernetice vor domina agenda lucrărilor summit-ului NATO din iulie de la Bruxelles, unde România îşi doreşte ca securitatea din regiunea Mării Negre să reprezinte un subiect distinct. După reuniunile Alianţei din Ţara Galilor şi din Polonia, summit-ul NATO, care se va desfăşura în acest an în Belgia, va consolida strategia de descurajare a acţiunilor militare declanşate de Rusia în 2014, odată cu invadarea Ucrainei şi anexarea Crimeii. Invitatul acestei ediţii "Euroatlantica" este generalul-locotenent în rezervă Alexandru Grumaz, analist militar, fost consul general al României la Shanghai. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Tema ediţiei: Summit-ul NATO de la Bruxelles. Bună seara, domnule general Alexandru Grumaz, bun venit la Radio România Actualităţi.

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Bună seara, domnule Radu Dobriţoiu.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, în cadrul summit-ului NATO din acest an de la Bruxelles vor fi luate decizii importante pentru Alianţă. Una dintre acestea va fi amplasarea a trei noi comandamente, posibil unul dintre aceste pe teritoriul României. De ce nivel vor fi aceste comandamente şi ce importanţă strategică vor avea pentru Alianţă?

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Comandamentele vor fi de nivel corp de armată şi vor fi extrem de importante în operaţiunile care se vor desfăşura în flancul estic al Alianţei. Ceea ce vreau să menţionez este faptul că pregătirea summit-ului de la Bruxelles a început în noiembrie 2017, cu întâlnirea miniştrilor apărării. S-au discutat atunci o serie de lucruri exterm de importante, mai ales că ne găsim în momentul în care Rusia, de la izbucnirea violenţelor în Donbas, în 2014, toţi am observat creşterea ostentativă a activităţilor ostile ale acesteia în flancul estic, în timp ce în Afganistan, de asemenea, s-a înregistrat o creştere a activităţilor talibanilor şi ale Statului Islamic. În cadrul reuniunii din noiembrie, Jim Mattis, secretarul apărării al Statelor Unite i-a informat pe omologii săi din Europa cu privire la tratatul privind forţele nucleare intermediare. Este o mare problemă cu acest tratat. Rusia l-a încălcat prin continuarea unor experienţe cu rachete cu rază intermediară de acţiune şi şi-a exprimat îngrijorarea faţă de acest lucru. De asemenea, un lucru extrem de important care a fost discutat la summit-ul miniştrilor apărării din 8-9 noiembrie 2017 a fost reforma structurii de comandă a NATO. Aţi amintit de ceea ce urmează să facă, dar sunt câteva lucruri care sunt de importanţă covârşitoare pentru Alianţă. Aceste acţiuni care vor avea loc sunt consecinţa summit-ului NATO de la Varşovia din 2016. Ceea se va întâmpla, se vor crea două comandamente: Comandamentul Atlanticului, care va fi responsabil de menţinerea căilor de navigaţie în Atlantic între Statele Unite şi Europa şi, de asemenea, crearea unui comandament logistic, care va răspunde mai departe de ameninţările din Europa.

Radu Dobriţoiu: În Germania va fi cel mai posibil acest nou comandament logistic.

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Nu ştim deocamdată. Probabil că în Germania sau Polonia, dar naţiunile care şi-ar revendica Comandamentul Atlanticului de Nord ar fi cele care au litoral - Portugalia, Spania, Franţa, Statele Unite -, iar referitor la comandamentul logistic, cum aţi spus şi dumneavoastră, s-au calificat Germania şi Belgia pentru acest... Deci astfel vom avea... numărul comandamentelor va creşte la nouă. El a fost redus după Războiul Rece şi ajunsesem la şapte.

Radu Dobriţoiu: Asta voiam să vă întreb, şi aţi anticipat întrebarea mea, revenim într-un fel cu aceste noi comandamente la strategia din perioada Războiului Rece, mă refer la strategia NATO?

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: După prăbuşirea Uniunii Sovietice şi încheierea Războiului Rece, NATO a renunţat la conceptul de dezvoltare a prezenţei sale militare înaintate, o strategie bazată pe menţinerea forţelor considerabile ale NATO în diferite puncte ale Europei. În schimb, NATO a început o strategie atunci bazată pe desfăşurarea rapidă pe câmpul de luptă, concretizată abia acum câţiva ani în summit-ul de la Varşovia, cu forţa de reacţie ultrarapidă, acel vârf de lance cu 15 mii de militari şi cu forţa de reacţie NATO, care are 40 de mii de militari.

Radu Dobriţoiu: Forţă de reacţie rapidă probată, de altfel anul trecut, printr-o serie de manevere de exerciţii militare, desfăşurate inclusiv pe teritoriul României şi al Poloniei.

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Da, această strategie de care vorbeam a adus ulterior aducerea numărului comandamentelor permanente ale NATO în Europa, la 7 de la aproximativ 60, deci, atenţie, 60 erau în timpul Războiului Rece şi au rămas 7 după încheierea Războiului Rece.

Ralizator: Şi urmează la aceste 7 să se adauge încă 9, luându-le în calcul şi pe cele logistice.

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Astea sunt importante, cel puţin comandamentul de corp de armată este important pentru noi. De altfel, cum aţi amintit la început despre noile comandamente care se vor înfiinţa în flancul estic, şi ne referim aici la cel de corp de armată, este important prin faptul că România capătă capacitate de comandă sporită. Plus de asta, a fost deja certificat la Cincu Comandamentul de divizie multinaţional.

Radu Dobriţoiu: Este Comandamentul de divizie multinaţional de la Bucureşti şi avem bineînţeles tot pe teritoriul României şi o Brigadă multinaţională la Craiova.

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Şi avem şi Brigada multinaţională, care urmează şi ea certificarea în perioada care urmează. Un alt subiect discutat la reuniunea miniştrilor apărării a fost acela de a crea un centru operaţional de Cyber Security care să protejeze punctele de comandă ale unităţilor prezente în flancul estic, acelea denumite Enhanced Forward Presence. Această decizie este rezultatul tot al summit-ului din 2016, când au decis liderii politici să recunoască spaţiul cibernetic ca un alt domeniu de luptă alături de terestru, naval, aerian şi spaţiu. Acest centru va ajuta NATO să protejeze elementele de comandă, cum am spus, battle groups, desfăşurate în flancul estic.

Radu Dobriţoiu: Grupurile de luptă care se desfăşoară în caz de nevoie sau în timpul unor exerciţii pe flancul estic. Mobilitatea Alianţei, respectiv tranzitul tehnicii şi trupelor pentru o reacţie rapidă în situaţia unor ameninţări reale, ce măsuri trebuie implementate şi ce importanţă are mobilitatea efectivelor aliate?

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Un potenţial conflict în Europa Centrală şi de Est necesită primirea de trupe de întărire din Europa de Vest şi din SUA cât mai curând posibil. Anexarea Crimeii la Rusia şi izbucnirea violenţei în estul Ucrainei au determinat NATO să-şi restructureze practic strategia şi să-şi reconstruiască structura de comandă. Menţinerea capacităţii de a desfăşura rapid trupe, exact despre ceea ce vorbim, este esenţială pentru îmbunătăţirea capaităţii NATO de a descuraja Rusia în mod eficient. De aceea, zona Schengen militară, o analogie cu Schengen-ul din Uniunea Europeană.

Radu Dobriţoiu: Despre care a vorbit, de altfel şi ministrul apărării, Mihai Fifor, şi a insistat pentru acest Schengen militar, cu ghilimelele de rigoare.

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Este necesară pentru a face ca trupele să se deplaseze rapid în ţările europene în cadrul reuniunii de la Bruxelles a Alianţei s-au făcut progrese substanţiale în reducerea obstacolelor juridice, în calea operaţiunilor transfrontaliere, a cerinţelor birocratice şi a problemelor legate de infrastructură, cum ar fi drumurile şi podurile care nu pot găzdui tehnica, vehiculele militare grele. Practic, acestea nu sunt lucruri noi, ele vin din deciziile luate de Alianţă în 1996, numai că ele au fost greu implementate.

Radu Dobriţoiu: Avem pe de-o parte, aţi amintit dumneavoastră, procedurile de la frontieră şi pe de altă pare ceea ce înseamnă traseele ce urmează să fie.

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Infrastructura.

Radu Dobriţoiu: Infrastructura asupra căreia Polonia şi ministrul polonez al apărării a insistat de altfel şi la Reuniunea miniştrilor NATO de pe flancul de est desfăşurată la Bucureşti, el a insistat că sunt foarte importante autostrăzile şi tot ce înseamnă infrastructura pentru mobilitatea şi rapiditatea de acţiune a Alianţei.

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Da, şi încă un punct foarte important care s-a discutat, care a devenit un...

Radu Dobriţoiu: Un reper pentru viitorul Alianţei şi pentru strategia...

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Un laitmotiv de discuţie este vorba de 2%, de contribuţia de 2% care nu a fost încă acordată...

Radu Dobriţoiu: 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare în fiecare ţară NATO.

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Exact şi de asemenea s-a pus un mare accent pe consolidarea în Afganistan a forţelor militare, NATO urmând să finanţeze până în 2020 pregătirea instituţiilor de securitate şi de poliţie ale statului afgan.

Radu Dobriţoiu: Reuniunea miniştrilor apărării de pe flancul de est al NATO, desfăşurată la Bucureşti, organizată de România şi Polonia, a avut ca scop armonizarea punctelor de vedere înaintea summitului Alianţei de la Bruxelles. Două subiecte au dominat agenda, discuţiilor: Rusia şi alocarea bugetară pentru apărare în ţările aliate. Ce aşteptări are România de la Summitul NATO din această vară - aflăm de la Carmen Gavrilă.

Reporter: România are ţinte foarte clare de atins la summitul Alianţei de la Bruxelles. În primul rând, Bucureştiul vrea ca Marea Neagră să fie subiect distinct pe agenda NATO, după cum a anunţat la Radio România ministrul apărării, Mihai Fifor, asta pentru că în mod evident situaţia de securitate în regiune este tot mai complicată cu Rusia controlând practic cea mai mare partea Mării Negre, după anexarea ilegală a Crimeii. În plus, în condiţiile în care NATO îşi îmbunătăţeşte structurile de toate tipurile pentru a face faţă noilor evoluţii de securitate, România vrea să obţină unul dintre cele trei noi comandamente. Este vorba despre un comandament de nivel de corp de armată, ceea ce ar consolida rolul în creştere al ţării în cadrul Alianţei. După ce NATO şi-a tot diminuat semnificativ structurile de comandă şi de forţă odată cu încheierea Războiului Rece, acţiunile agresive ale Rusiei, dar şi terorismul au determinat Alianţa să se pregătească pentru situaţii poate de neconceput în urmă cu câţiva ani. De aceea, NATO şi-a propus, de exemplu, crearea unui nou centru de operaţiuni cibernetice şi a unei noi structuri comune de comandă pentru zona Atlanticului, atât pentru infrastructura esenţială, cât şi pentru protejarea liniilor maritime de comunicaţii între America de Nord şi Europa, dar şi a infrastructurilor critice, ca de exemplu cabluri esenţiale de internet şi de comunicaţii de date. De asemenea, vom avea o nouă structură de sprijin pentru mobilitate militară în Europa. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a explicat că această structură comună de comandă se va ocupa de logistică şi de plasarea mai rapidă de trupe în Europa, inclusiv în zona graniţei de est a NATO, unde avem acum în termeni militari aşa-numita prezenţă înaintată a Alianţei. La reuniunea miniştrilor apărării din Alianţă, în luna iunie, se va stabili în ce ţări vor fi noii centri de comandă, dar deja SUA s-au oferit să găzduiască centrul pentru Atlantic, iar Germania pe cel din Europa.

Radu Dobriţoiu: Marea Neagră. De ce insistă România ca Marea Neagră să reprezinte un subiect distinct în cadrul summitului din acest an de la Bruxelles?

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Referitor la Marea Neagră, sunt opţiuni operaţionale în diferite planuri, dar nu există un plan general pentru o acţiune şi o operaţiune în Marea Neagră, având în vedere că Marea Neagră este sub controlul flotei Mării Negre a Rusiei, cu baza în Crimeea, având în vedere faptul că, în Crimeea, Rusia a creat o bulă de A2/AD, de Anti-Access/Area Denial, acces interzis, deci a creat o astfel de bulă care se alătură celorlalte două create în partea de nord a continentului, în apropierea ţărilor baltice şi de cea din Siria, creată la Latakia.

Radu Dobriţoiu: Şi avem şi Turcia, cu o atitudine apropiată de Rusia, am amintit în preambulul emisiunii, Turcia intenţionează şi probabil va cumpăra sisteme antirachetă S-400 de la Rusia.

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Avem această opţiune a turcilor, de a cumpăra rachete S-400. Ele nu pot fi integrate în sistemul NATO de coordonare şi primire a datelor. Ştim că Turcia are radarul de prevenire a unui eventual atac cu rachete balistice din Iran.

Radu Dobriţoiu: Care lucrează împreună cu baza de la Deveselu.

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Împreună cu tot sistemul. Da, baza de la Deveselu, cu radarul din Anglia, cu ceea ce se va construi în Polonia.

Radu Dobriţoiu: Amintim de Turcia în acest context al Mării Negre, ca subiect pe agenda Alianţei.

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Turcia este extrem de importanţă în economie, pentru că are a doua flotă după Rusia, în Marea Neagră, posedă 13 submarine, deci este o forţă care poate contracara cel puţin în anumite condiţii flota rusească şi de asemenea este cea care din 2020 va avea un portavion construit în Turcia.

Radu Dobriţoiu: Iată că avem două probleme de fapt în Marea Neagră, o dată expansiunea şi extinderea prezenţei militare a Rusiei, inclusiv cu marele portavion natural, reprezentat de Peninsula Crimeea, dar şi cu flota rusească, prezentă în Bazinul Mării Negre; pe de altă parte, avem şi Turcia, iată, care este din ce n ce mai apropiată de Rusia.

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Nu ştiu dacă este apropiată. Eu nu împărtăşesc această teorie. Eu am văzut teorii care au spus că americanii se retrag din Qatar. Am văzut teorii care spun că americanii se retrag de la baza din Cirlik. Ei, într-adevăr, au mutat o serie de avioane în Afganistan, pentru a lupta cu trupele americane de acolo al căror număr a fost crescut. Acolo sunt în jur de 16.000 de militari la ora actuală, inclusiv cei din ţările NATO care participă la pregătirea personalului militar afgan, dar eu nu cred în aceste teorii. Turcia este un partener loial Alianţei NATO. Are probleme politice, dar înainte de reuniunea Turcia-UE, preşedintele Erdogan a spus că singurul viitor al Turciei este în UE.

Radu Dobriţoiu: Apărărea cibernetică - un alt subiect important, dezvoltat pe atoate agendele reuniunilor NATO, încă de la summitul de la Lisabona. Cât de importantă este această dimensiune a apărării?

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Cele mai presante provocări la ora actuală pentru NATO sunt cele în materie de Cyber Security, crearea centrului operaţional de Cyber Security şi crearea Centrului de pregătire din Estonia, de excelenţă pentru Cyber Security - sunt două elemente extrem de importante în ceea ce se va discuta la summitul de la Bruxelles.

Radu Dobriţoiu: Terorismul continuă să reprezinte o ameninţare la adresa securităţii statelor aliate. Cum poate fi diminuată această ameninţare care va domina secolul XXI?

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Este foarte greu de spus, este o operaţiune extrem de complicată, având în vedere că la ora actuală nu se face un schimb clar de informaţii referitoare la organizaţiile teroriste, mai ales cu reducerea spaţiului pe care ISIS a evoluat în ultima perioadă de timp şi plecarea teroriştilor spre alte zări, ca să zic aşa, crează o incertitudine mare asupra evenimentelor care vor avea loc în Europa, în perioada următoare, cu referire specifică la acţiunile teroriste. Propaganda antiteroristă nu a funcţionat foarte bine şi din această cauză încă sunt foarte mulţi adepţi care sunt racolaţi pe reţelele de socializare de către rămăşiţele ISIS.

Radu Dobriţoiu: Războiul informaţional, mai limpede propaganda Rusiei şi utilizarea unor mecanisme de informare şi dezinformare adaptate evoluţiilor rapide din mediul online. Cer ar putea face Alianţa pentru a contracara aceste acţiuni specifice şi operaţiunilor psihologice, de altfel parte a războiului hibrid?

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Aici este crearea, cum spuneam, a centrului aceluia din Estonia, prin care Alianţa încearcă să se pregătească pentru astfel de operaţiuni de dezinformare şi de manipulare a opiniei publice de către principalele organe de mass-media ale ruşilor, Sputnik şi Russia Today.

Radu Dobriţoiu: Este pregătită Alianţa pentru a face faţă acestor strategii în războiul hibrid şi informaţional ale Rusiei?

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Da, este pregătită, mai ales având în vedere faptul că la ora actuală există o cooperare din ce în ce ai bună între NATO şi UE; la recenta reuniune din februarie, înaltul reprezentant al UE pentru politică externă, Federica Mogherini, a participat împreună cu doi parteneri non-NATO, Finlanda şi Suedia, la discuţiile referitoare la strategia de cooperare şi în cadrul căreia intră şi această parte de cooperare a ştirilor false, a fake news-ului şi a apărării cibernetice, dar şi contracararea terorismului. S-a discutat de fapt aici despre complementaritatea NATO-UE în acţiunile acestea.

Radu Dobriţoiu: Cooperarea între serviciile de informaţii naţionale din cadrul Alianţei şi ale Alianţei cu UE. Se va discuta această temă în cadrul summitului NATO de la Bruxelles din iulie?

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Da, este posibil ca această temă să intre pentru că este o temă esenţială, schimbul de informaţii este esenţial pentru coordonarea activităţilor împotriva terorimsului, pentru coordonarea activităţilor împotriva fake news-urilor, pentru coordonarea activităţilor, inclusiv în domeniul militar.

Radu Dobriţoiu: Aţi amintit de Centrul de Excelenţă pentru Cyber Defense din ţările baltice, să aducem aminte de Centrul de Excelenţă HUMINT...

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: ... care este la Oradea şi care pregăteşte şi este unul din cele mai bune, dacă nu cel mai bun centru de pregătire a ofiţerilor de contraspionaj din Alianţa NATO.

Radu Dobriţoiu: Am revenit astfel pe teritoriul României, să ne referim din nou la subiectele importante pentru ţara noastră, în cadrul summitului din iulie de la Bruxelles, comandamentul de nivel corp de armată sau de nivel 3 stele. Ce ar presupune acest comandament şi cât de important este pentru flancul de est.

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Din punct de vedere militar, este cel care are în subordine un număr considerabil de militari, echipamente, tehnică militară, logistică, deci este practic un comandament care asigură flancul sud-estic al Alianţei NATO în zona aceasta. Deci toate operaţiunile care se desfăşoară, inclusiv operaţiunile din Marea Neagră vor fi comandate de la acest punct de comandă avansată al NATO.

Radu Dobriţoiu: În timpul reuniunii miniştrilor apărării NATO de pe flancul de est, i-am pus o întrebare ministrului polonez al apărării în legătură cu acest comandament de nivel de corp de armată. Domnia sa a spus că va sprijini România şi România şi Polonia se vor sprijini reciproc pentru a găzdui noi comandamente ale Alianţei. Este important ca aceste noi comandamente ale Alianţei să fie pe flancul de est, în Polonia şi România?

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Da, este foarte important, pentru că pregătirea pe care o fac, şi am să iau exemplul Comandamnetului multinaţional de divizie Sud-Est, care a câştigat o experienţă extrem de importantă prin exerciţiile pe care le-a derulat, în 2016 au avut Dacian Lynx şi Dacian Lance, două exerciţii. De asemenea, a sprijinit exerciţiul NATO Trident Juncture în 2016 şi exerciţiului american Saber Guardian, iar în anul 2017 a fost anul în care i-a fost testată capabilitatea prin participarea la exerciţiul Noble Jump, la sprijinirea Trident Joust şi, din nou, în cadrul exerciţiului american Saber Guardian, care a avut loc în 2017. Această componentă a structurii de forţă NATO se află practic sub comanda operaţională a Comandamentului Suprem al Forţelor Armate din Europa, a SACEUR-ului, acest comandament multinaţional de Divizie Sud-Est. Comandamentul de corp de armată va fi aceeaşi comandă. Deci este extrem de important, lanţul de comandă este direct către flancul estic şi foarte scurt în aceste condiţii, când ai un comandament de corp de armată.

Radu Dobriţoiu: Are România capacităţi şi personal pentru a găzdui şi pentru a conduce acest comandament de trei stele?

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Există această posibilitate pentru că România are ofiţeri pregătiţi în străinătate, are ofiţeri care au participat în cadrul operaţiunilor din Irak şi Afganistan şi cred că împreună cu ceilalţi ofiţeri din ţările NATO, cred că acest comandament îşi va găsi rolul, rostul şi capacităţile necesare pentru a conduce operaţiuni militare în flancul estic.

Radu Dobriţoiu: Conceptul de Smart Defence, atât de mult dezbătut în cadrul Alianţei, credeţi că se va regăsi, de asemenea, pe agenda summit-ului NATO din iulie, de la Bruxelles?

Gen.-lt. (r) Alexandru Grumaz: Pe agenda summit-ului de la Bruxelles din luna iulie vor fi discuţii pe câteva teme, şi anume: postura de descurajare nucleară, pentru că Rusia şi-a consolidat triada nucleară şi face exerciţii cu rachete balistice intercontinentale, cu avioane strategice şi submarine nucleare, purtătoare de rachete balistice. De asemenea, va fi o temă privind partajarea echitabilă a responsabilităţii, acel burden-sharing în cadrul Alianţei. Cum am discutat până acum despre adaptarea structurii de comandă, despre modernizarea Alianţei în general, pentru că sunt foarte multe lucruri care sunt ieşite din standardele actuale tehnologice, şi, de asemenea, cooperarea NATO-UE, care eu cred că va fi unul din punctele destul de fierbinţi ale acestei discuţii de la noul summit NATO de la Bruxelles.

Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final. Am discutat despre summitul NATO din acest an de la Bruxelles. Invitatul ediţiei a fost generalul-locotenent în rezervă Alexandru Grumaz, analist militar, fost consul general al României la Shanghai. Sunt Radu Dobriţoiu şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi ascultat emisiunea "Euroatlantica", la Radio România Actualităţi.