Summitul NATO de la Varşovia, Turcia şi securitatea flancului sud-estic

Radu Dobrițoiu: Bun găsit! Mai multe evenimente au vizat în ultima perioadă securitatea euroatalantică, evoluţii care impun tema emisiunii de astăzi. Summitul NATO de la Varşovia, Turcia şi securitatea flancului sud-estic. Autoproclamatul Stat Islamic, Daesh, reprezintă o ameninţare tot mai mare nu doar la adresa Orientului Mijlociu, ci şi a Europei. Iar o Turcie instabilă nu poate decât să afecteze eforturile coaliţiei multinaţionale de contracarare a ISIS. La Washington se desfăşoară reuniunea ţărilor contributoare la coaliţia globală anti-ISIS, la nivelul miniştrilor apărării şi de externe, coaliţie condusă de SUA, eveniment la care participă şi ministrul apărării naţionale, Mihnea Motoc. Pe agenda de discuţii se află subiecte referitoare la stadiul şi perspectivele campaniei împotriva ameninţărilor teroriste din partea Daesh, care afectează securitatea din regiunea extinsă a Orientului Apropiat şi Africii de Nord şi, implicit, securitatea euroatlantică. Astăzi, ministrul Mihnea Motoc participă la o sesiune comună a miniştrilor de externe şi ai apărării, în a doua zi a dezbaterilor. Invitatul ediţiei este generalul în retragere Decebal Ilina, fost secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale, dar şi în Ministerul Industriilor, fost şef al Direcţiei de Informaţii Militare şi al Direcţiei de Contraspionaj Militar. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta "Euroatlantica", o ediţie în care discutăm despre summitul NATO, Turcia şi securitatea flancului sud-estic. Bună seara, dle general Decebal Ilina! Bun venit, la Radio România Actualităţi!
Gen. Decebal Ilina: Bună seara! Bine v-am găsit!

Radu Dobrițoiu: Dle general Decebal Ilina, un summit care a scos în evidenţă importanţa României în cadrul NATO, cu o serie de decizii care susţin atât întărirea flancului de est, cât şi apărarea ţării noastre.
Gen. Decebal Ilina: Da. Eu cred că a fost un summit interesant, în care s-a arătat încă o dată solidaritatea ţărilor care fac parte din această alianţă militară. Eu m-aş feri să spun că a fost un summit istoric. Foarte mulţi spun că a fost un summit istoric. Eu le văd istorice summiturile care au avut loc în 1990, când s-au deschis relaţiile diplomatice pentru ţările est-europene cu Alianţa, în 1991, când s-a înfiinţat COCONA, celebrul Consiliul de Cooperare Nord-Atlantic, un forum de cooperare, colaborare şi discutare a problemelor de securitate din Europa, şi, mai ales, pe cel din 1994, când s-au pus bazele, la propunerea americană, la Bruxelles a avut loc acest summit, Parteneriatului pentru Pace şi cu posibilitatea ca ţările care aparţinuseră până atunci Tratatului de la Varşovia şi doreau să facă parte din NATO să poată fi primite în această alianţă. Deci, acestea erau nişte summituri care deschideau perspectiva păcii, a înţelegerii, a colaborării şi nu nişte summituri din acestea războinice, care, de fapt, caută măsuri de apărare şi de protecţie. Din punctul nostru de vedere, NATO, care are proprii săi strategi, alianţa a apreciat foarte bine că frontiera estică este confruntată cu anumite ameninţări, mai mult partea nordică a frontierei estice, deci, Ţările Baltice şi Polonia, motiv pentru care s-au luat unele măsuri, s-a stabilit ca patru batalioane să fie duse în această zonă, ceea ce complică lucrurile într-un fel, pentru că ruşii se vor vedea obligaţi ca, simetric, să ducă în zonele apropiate de Ţările Baltice poate patru divizii sau patru brigăzi, ceea ce duce la o escaladare a forţelor.

Radu Dobrițoiu: Bun. Istoric, şi pentru că summitul s-a desfăşurat în Polonia, oraşul unde s-a semnat Pactul de la Varşovia, pentru că aşa se şi numea acel pact, să amintim şi de reuniunile care au consfinţit lărgirea Alianţei Euro-Atlantice, care sunt de asemenea importante. Ne gândim mai ales la 2002 şi 2004, când România a fost acceptată şi după aceea integrată în Alianţa Nord-Atlantică. Dar, revenind la aceste măsuri luate în cadrul summitului, să amintim că ele, în mare parte, sunt ca reacţii la acţiunile ostile ale Rusiei în partea de est a continentului, agresiune faţă de Ucraina, pentru că nu putea rămâne Alianţa inactivă şi indiferentă la ceea ce face Rusia şi, bineînţeles, pe de o parte, sunt aceste acţiuni ostile, pe care le ştim, pe de altă parte, sunt cele pe planul războiului informaţional, pe care îl cunoaştem de asemenea. Şi să ne gândim şi la o cursă a înarmărilor, în care Rusia se angajează din ce în ce mai mult, şi nu numai la înarmarea din punct de vedere al înzestrării trupelor, ci şi ca mărire a efectivelor pe care le deţine Armata Rusiei. Eu nu cred că serveşte cuiva deteriorarea relaţiilor acestea dintre Alianţa Atlantică şi Federaţia Rusă, ci, din contră. Sporirea gradului de încredere între Uniunea Europeană sau, dacă vorbim despre ţările nord-atlantice care fac parte din Alianţă şi Rusia, ar trebui să fie un deziderat pentru toată lumea, eu nu cred că ceea ce a făcut Federaţia Rusă în Ucraina, care este un stat născut cu graniţe destul de artificiale, care din punctul meu de vedere a fost beneficiar de foarte multe teritorii atunci când s-a despărţit, inclusiv de teriitorii româneşti, or, lucrurile acestea nu se vor putea repeta, acţiunile Federaţiei Ruse, în ţări care fac parte din Alianţa Atlantică.

Radu Dobrițoiu: Ne referim în această seară şi la flancul de sud al NATO, inclusiv la ameninţarea reprezentată de ISIS. La Washington, se desfăşoară reuniune ţărilor contributoare la coaliţia globală anti ISIS, la nivelul miniştrilor apărării şi de externe. Suntem în direct, prin telefon, cu ministrul apărării naţionale, Mihnea Motoc. Bună seara, domnule ministru!
Mihnea Motoc: Bună seara! Mă bucur să vă aud.

Radu Dobrițoiu: Mulţumim pentru că aţi acceptat să participaţi la "Euroatlantica". Domnule ministru Mihnea Motoc, s-au luat mai multe decizii importante la Washington pentru a contracara acţiunile autoproclamatului Stat Islamic. Sunteţi încă acolo, la a doua zi de dezbateri. Vă rog să ne daţi mai multe informaţii despre aceste decizii.
Mihnea Motoc: Da, este a doua reuniune la care particip a acestei coaliţii globale pentru contracararea Statului Islamic. Reuniunea continuă cu o întâlnire între miniştrii de externe, între şefii diplomaţiilor. Am avut şi o secţiune, un segment comun, dar am început cu o reuniune prezidată de secretarul apărării Ashton Carter, cu o prezenţă foarte bună la nivel ministerial, la nivel de miniştrii ai apărării, aproape din 30 de state participante la această coaliţie. Obiectivul a fost de data aceasta de a analiza progresia campaniei militare din Irak şi din Siria şi de a vedea ce ajustări sunt necesare pentru etapa următoare. După cum ştiţi, noi, în virtutea unei aprobări a parlamentului, suntem prezenţi în rândul ţărilor contributoare cu trupe la această colaliţie globală şi de aceea am şi fost invitaţi, eu şi colegul meu Lazar Comănescu, la aceste reuniuni. Vom fi prezenţi în Irak cu o grupă - după cum cunoaşteţi - de până la 50 de instructori, meniţi în special să pregătească forţele pentru operaţii speciale irakiene. În dimensiunea militară a reuniunii, am avut o informare făcută de generalul Votel, care este şeful comenzii centrale a Forţelor Armate Americane, o informare despre progresul campaniei militare. Pot să spun, din briefingul pe care l-am primit, că probabil principala concluzie care se desprinde este că forţele coaliţiei avansează, aş spune, inexorabil spre eliberarea unor localităţi cheie pentru ceea ce ar fi dorit să instaureze Statul Islamic în cele două ţări, anume un fel de califat, un califat teritorial, cum se apreciază. După aceea, din dezbateri, din intervenţiile miniştrilor Alianţei a fost evident că probabil principalul element de noutate consemnat la această reuniune este că se produce o translatare graduală a preocupărilor înspre maniera în care va fi gestionată situaţia de după eliberarea unor localităţi importante, situaţie în care, practic, se restrânge văzând cu ochii baza teritorială a Statului Islamic. Deci, accentul se mută spre sprijinirea şi identificarea modalităţilor în care putem sprijini eforturile de stabilizare, de revenire la o viaţă normală, ceea ce se reflectă şi în tipul de contribuţii care vor fi aşteptate în perioada următoare. E vorba de contribuţii pentru pregătirea forţelor de poliţie din Irak, deci, sunt aşteptaţi consilieri şi instructori cu un asemenea profil, ingineri, echipament şi personal specializat în deminare, şi tot ceea ce implică preluarea răspunderii asupra unor localităţi eliberate de luptătorii Statului Islamic. Deja se vorbeşte chiar şi despre reconstrucţie, fie şi numai punctuală, despre eforturi în această direcţie. Bineînţeles, nu a fost o notă triumfalistă aici, în niciun caz. Ameninţarea rămâne, pentru căm sigur, tabloul de ansamblu înseamnă teatru de operaţii din Irak şi Siria, dar înseamnă, dincolo de aceasta, şi tentaculele pe care Statul Islamic le are în alte ţări din regiune, unde fie se regrupează, fie se adăposteşte, pregăteşte insurgenţa, şi mai înseamnă şi teritoriul ţărilor noastre, ale celor care facem parte din această coaliţie, dar şi a unora care nu fac parte din această coaliţie, şi s-a vorbit destul de mult despre seria de atentate teroriste, multe sinucigaşe, purtând semnătura Statului Islamic, pe care le-am consemnat, din păcate, în ultima vreme, în diverse puncte din Europa şi în Statele Unite şi, până la urmă, foarte, foarte sângeros şi în Bagdad. Toate aceste chestiuni arată că efortul pe care îl facem în formatul acesta de coaliţie va urma, pe cel puţin câţiva ani de acum încolo. Au fost de asemenea luate în discuţie şi aspectele politice ale acţiunii coaliţiei, care devin din ce în ce mai marcate, pe măsura progresului campaniei militare, şi de aceea ele au ocazionat şi reunirea miniştrilor de externe, care chiar la această oră le discută.

Radu Dobrițoiu: Domnule ministru, dacă îmi permiteţi, Turcia era un actor important pentru reuşita acestei coaliţii. Sunt sigur că măcar în plan militar s-a discutat de ceea ce se întâmplă acolo, pentru că avem baza de la Incirlik utilizată de forţele aeriene ale Statelor Unite, au fost nişte probleme acolo, şi atitudinea Turciei, care este un actor important nu numai pentru această coaliţie, dar bineînţeles şi în acea regiune, şi ne referim inclusiv la problema cu kurzii, inclusiv la graniţa cu Irakul şi cu Siria, s-a discutat despre Turcia?
Mihnea Motoc: Într-un anume fel, respectiv, a fost o intervenţie a reprezentantului Guvernului de la Ankara, care a afirmat în termeni extrem de neechivoci, în termeni foarte clari, a confirmat puternic participarea şi angajamentul Turciei la coaliţia globală împotriva Statului Islamic, deci, nu a fost niciun fel de umbră, de îndoială. În mod evident, a existat girul politic cel mai clar de la Ankara pentru o asemenea reconfirmare. Din păcate, nici ministrul apărării, nici şeful diplomaţiei din Turcia nu au putut fi prezenţi. Ministrul de externe era anuţat până ieri că va veni, dar se pare că aceste reuniuni ale Consiliului de Securitate Naţională care s-au înlănţuit în ultima vreme la Ankara i-au împiedicat să participe pe ambii demnitari. Dar, încă o dată, intervenţia aceasta de reafirmare a poziţiei oficiale a fost în nişte termeni absolut fără niciun fel de echivoc.

Radu Dobrițoiu: Domnule ministru Mihnea Motoc, ştiu că aveţi şi astăzi o agendă încărcată. Vă mulţumim pentru că aţi fost în direct la "Euroatlantica", la Radio România Actualităţi.
Mihnea Motoc: Este o mare plăcere. Eu vă mulţumesc pentru interes şi pentru emisiunile pe care le faceţi, pe toate le ascult sau încerc să citesc transcriptul.
Radu Dobrițoiu: Mulţumesc.
Mihnea Motoc: Vă doresc mult succes!

Radu Dobrițoiu: Doamne ajută! Domnule general, iată, coaliţia anti-ISIS, dar să vorbim, să zăbovim pe această problemă reprezentată de Turcia, o necunoscută care s-a dezvoltat în ultimele două săptămâni.
Gen. Decebal Ilina: Aşa este şi sunt tot felul de scenarii, mă rog, sunt tot felul de speculaţii, unele care presupun că chiar Erdogan ar fi pus la cale această revoltă militară, ca să nu-i spunem încercare de lovitură militară. Eu nu cred într-o astfel de situaţie. Eu cred că au existat anumite nemulţumiri într-o parte a armatei. Aceştia au pus la cale o încercare de eliminare din viaţa politică a preşedintelui Erdogan, dar o acţiune foarte prost pregătită, care n-a beneficiat de suportul conducerii superioare a armatei şi...

Radu Dobrițoiu: Şi se pare că a fost exploatată foarte bine de Recep Tayyip Erdogan.
Gen. Decebal Ilina: Da. Şi ce cred eu că s-a întâmplat, serviciile de informaţii sunt în mâna preşedintelui Erdogan, inclusiv serviciile militare. Eu, care am condus serviciile acestea, ştiu precis că nu se pot pregăti astfel de acţiuni...
Radu Dobrițoiu: Fără susţinerea serviciilor speciale.
Gen. Decebal Ilina: Bineînţeles sau fără să ia la cunoştinţă cineva, cu atât mai mult cu cât acţiunile erau declanşate într-o zi liberă, deci într-o zi de sărbătoare, în care...
Radu Dobrițoiu: Vineri, să spunem că este ziua...
Gen. Decebal Ilina: ... comandanţii superiori ai armatei erau la diferite activităţi, nunţi, peterceri şi alte lucruri, deci nu se putea pregăti...

Radu Dobrițoiu: Armata I nu s-a implicat, care este cea mai importantă.
Gen. Decebal Ilina: Armata I, care este armata importantă de la Istanbul, nu numai că nu s-a implicat, a fost alături, i-a dat semnalul preşedintelui. În momentul în care a început revolta i-a permis acestuia să urce în avion, până ce trupele de comando care urmau să se ducă să pună mâna pe el, să-l aresteze şi să-l... pentru că prima activitate care se face într-o astfel de încercare de lovitură de stat este să izolezi ţinta. Deci, pentru ce se făcea? Să-l elimine pe Erdogan, deci, cu el ar fi trebui să înceapă.
Radu Dobrițoiu: Atunci ar fi reuşit.
Gen. Decebal Ilina: Da. Or, lucrul acesta, cu foarte multe stângăcii şi aşa mai departe, a făcut dovada ca n-a fost deloc pregătită, pentru că armata turcă, care a dat multe lovituri de stat, pe cele pe care le-au pregătit şi a participat conducerea superioară a armatei au avut succes.
Radu Dobrițoiu: Patru-cinci, cele pe care le-a dat, că sunt şi altele pregătitre şi pe care nu le-au finalizat.
Gen. Decebal Ilina: Or, lucrul acesta i-a permis preşedintelui Erdogan două lucruri. Unu, să îi elimine din rândul armatei pe acei oponenţi pe care el îi considera că i se opun propriilor sale viziuni despre guvernarea ţării, şi am văzut că a arestat 15 generali, alţi 99 - 100 din 300, deci, puşi pub urmărire penală, şi i-a permis în acelaşi timp să elimine aripa aceasta, cum îi spune el, gulenistă, care ar de la Ministerul Finanţelor, Ministerul Învăţământului...

Radu Dobrițoiu: Spune dânsul gulenistă, dar, hai să fim serioşi, să scoţi o listă cu 1.500 de magistraţi, apoi 15.000 de profesori...
Gen. Decebal Ilina: Profesori din învăţământul de stat. Pui 20 şi ceva de mii de profesori din învăţământul privat, cărora le retragi licenţa, îi pui pe liber, Ministerul de Finanţe, Ministerul Sporturilor, deci...
Radu Dobrițoiu: Schimbi o grămadă de funcţionari, umbli şi la clerici, deci influenţezi...
Gen. Decebal Ilina: Şi n-a avut nici măcar înţelepciunea ca să aştepte un timp, să nu se creadă cel puţin, să salveze aparenţa că nu erau toate din timp pregătite. Or, el la două ore după ce ajunge la Istanbul, scoate lista cu 2.700 de magistraţi şi aşa că toţi cei care i s-au opus de-a lungul timpului sau care l-au deranjat într-un fel...
Radu Dobrițoiu: Se aflau pe o listă de mult timp, probabil.
Gen. Decebal Ilina: Da, au fost ori puşi, şi acum, cu declararea stării de urgenţă, în ciuda tuturor presiunilor care s-au făcut din Europa ca să nu se recurgă la aceasta, în care limitezi toate libertăţile.
Radu Dobrițoiu: Şi anunţul făcut referitor la...
Gen. Decebal Ilina: Reitroducerea pedepsei cu moartea şi la foarte multe alte lucruri care deranjază Europa.
Radu Dobrițoiu: Şi la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Gen. Decebal Ilina: Şi, în plus, unele declaraţii şi suspiciuni cu privire la participarea unor puteri străine, care ar fi pregătit, încurajat şi, mă rog, cu unele trimiteri. Am văzut şi, să zic aşa, un răspuns destul de arţăgos faţă de ministrul de externe al Franţei, pe care îl trimie să se ocupe de propriile probleme, să nu se ocupe de problemele Turciei. Or, toate aceste lucruri dacă ar fi fost...

Radu Dobrițoiu: Va izola Turcia, domnule general, tot ce se întâmplă acum. Turcia se va autoizola sau va...
Gen. Decebal Ilina: Se va autoizola, se va îndrepta spre o segrerare a societăţii, pentru că este clar că o parte din societate susţine, deci, o parte importantă din societate susţine propria sa politică pe care el o duce în Turcia, iar o altă parte, din care face parte intelectualitatea şi, în general, societatea instruită a Turciei sigur că nu împărtăşeşte astfel de...
Radu Dobrițoiu: Kemaliştii şi cei susţin principiile fondatorului statului laic turc, Mustafa Kemal Atatürk, înseamnă părintele Turciei, părintele Turciei moderne.
Gen. Decebal Ilina: Exact. Şi, din acest punct de vedere, sigur că Europa şi, în general, ţările care fac parte din Alianţa Nord-Atlantică au tot interesul să păstreze Turcia în Alianţă. Pe teritoriul Turciei se găseşte radarul de avertizare timpurie, care face parte din scutul...
Radu Dobrițoiu: Pentru Deveselu.
Gen. Decebal Ilina: ... de rachetă, da.
Radu Dobrițoiu: Domnule general, se regăsesc 90 de focoase nucleare la Incirlik.
Gen. Decebal Ilina: Pe baza de la Incirlik, da, pe care a tăiat curentul, pe care, mă rog, i-a creat interdicţii aeriene, deşi pur şi simplu baza era neoperativă, neavând curent electric, iar spaţiul de deasupra bazei aflându-se sub o interdicţie europeană. Deci, nişte măsuri absolut neinspirate, unele dintre ele chiar agresive, care sunt la fel ca hotărârea pe care el a luat-o să doboare avionul rusesc care îi violase spaţiul şi care acum se duce...
Radu Dobrițoiu: Ultima declaraţie, aţi auzit, că cei doi piloţi care făceau parte din acel echipaj erau în strânsă legătură tot cu Gülen, cu...
Gen. Decebal Ilina: Gülen, da.
Radu Dobrițoiu: Sunt nişte lucruri...
Gen. Decebal Ilina: Ei, dar, totuşi, el şi-a cerut scuze, urmează să se ducă la începutul lunii august şi, probabil, scuzele să i le transmită direct preşedintelui Putin, şi să se înţeleagă în ceea ce priveşte cooperarea viitoare între Rusia şi Turcia.

Radu Dobrițoiu: Domnule general, să privim, însă, la rece, să privim foarte clar şi limpede ce se întâmplă. Turcia este o putere militară care are o armată activă de 500.000 de militari, poate mobiliza, ştiu eu, până la patru milioane de militari, este a doua armată din NATO, prima din Europa ca efective şi, din punctul de vedere al dotării, numai avioane F-16 are în jur de 200, ca să nu spunem că deţine şi fabrică de avioane F-16, o industrie de apărare foarte bine pusă la punct, are propriile aparate de zbor, are propriile elicoptere, propriile avioane antitanc.
Gen. Decebal Ilina: Flotă la Marea Neagră.
Radu Dobrițoiu: Are flotă.
Gen. Decebal Ilina: Una dintre cele mai puternice, chiar mai puternică decât a Rusiei.
Radu Dobrițoiu: Mai puternică decât a Rusiei, bineînţeles. Este o putere militară. Pe de altă parte, domnul Erdogan are la dispoziţie şi o armă psihologică, cea a celor peste două milioane de refugiaţi sirieni, pe care îi poate îndrepta, deschizând robinetul oricând, spre Europa.
Gen. Decebal Ilina: Da, eu nu cred că Europa se va lăsa şantajată de astfel de presiuni, că va da drumul la aceşti refugiaţi. Europa poate gestiona foarte bine asta, întărindu-şi frontierele. Şi, în acelaşi timp, pot fi relocaţi, pe miliardele pe care Europa le dă Turciei ca să păstreze acolo aceşti refugiaţi, pot fi relocaţi. Deci, Europa, oricum, nu poate fi şantajată, Erdogan ştie acest lucru, probabil că nu va întinde foarte mult coarda. Ori îşi revine, şi va reveni ca o ţară democratică, care, mă rog, bate la porţile integrării în Uniunea Europeană, ori, dacă nu, cu siguranţă, îşi va distruge viitorul politic, poate pe un termen destul de scurt, ca să nu creeze prea multe prejudicii statului turc.

Radu Dobrițoiu: Foarte scurt, cum va afecta flancul de sud şi, în general, Alianţa Nord-Atlantică această evoluţie din Turcia?
Gen. Decebal Ilina: Cu siguranţă că Alianţa Nord-Atlantică nu stă într-o singură ţară, fie ea şi Turcia, care are a doua armată, numeric şi ca instrucţie, o armată, altfel, foarte bine instruită, cu principii şi cu reguli foarte severe.
Radu Dobrițoiu: Americanii i-au ajutat foarte mult.
Gen. Decebal Ilina: I-au ajutat foarte mult. Probabil că au ghidul de carieră pentru fiecare ofiţer cel mai bine pus la punct dintre toate armatele pe care eu le-am cunoscut.
Radu Dobrițoiu: Inclusiv pentru general, şeful Statului Major General, să treacă prin Armata I, Jandarmeria...
Gen. Decebal Ilina: Exact. Prin Armata I, comandantul Trupelor Terestre să fie absolvent de academie de la West Point.
Radu Dobrițoiu: Ataşatură militară absolvită după modelul Atatürk.
Gen. Decebal Ilina: Cu siguranţă. Deci, e o armată foarte instruită. Dar nu stă Alianţa Nord-Atlantică într-o ţară, fie ea şi Turcia. Deci, părerea mea e că nu va ieşi din Alianţa Atlantică, că va reveni la principiile care trebuie să guverneze o ţară democratică. Şi, în al doilea rând, Alianţa, cu 28 de membri, poate să îşi gestioneze foarte bine, eventual, situaţia de apărare şi fără o ţară, fie ea, chiar şi ca Turcia. Dar, cu siguranţă, e un scenariu cu o probabilitate foarte mică ieşirea Turciei din NATO.
Radu Dobrițoiu: Încheiem pe o notă optimistă. Sperăm ca preşedintele Erdogan să nu depăşească ceea ce deja a depăşit în momentul actual, din toate perspectivele şi anticipările lumii occidentale. "Euroatlantica", la final. Am discutat despre Summitul NATO de la Varşovia, Turcia şi securitatea flancului sud-estic. Invitatul ediţiei a fost generalul Decebal Ilina. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta "Euroatlantica".