Strategia de securitate internă a Uniunii Europene
Proiectul de securitate internă al Comisiei Europene
Articol de Radu Dobriţoiu, 04 Decembrie 2010, 16:05
Realizator Radu Dobriţoiu, producător Nicu Popescu, transcriere RADOR.
Radu Dobriţoiu: Bun găsit vă spune Radu Dobriţioiu la o nouă ediţie a emisiunii 'Euroatlantica' îndreptată în această seară spre securitatea internă a Europei. La Bruxelles, Comisia Europeană a prezentat Strategia de Securitate Internă a Uniunii Europene, care include măsuri comune de combatere a reţelelor infracţionale şi teroriste, a criminalităţii cibernetice, de consolidare a securităţii frontierelor şi de gestionare a situaţiilor de criză. Întâmplător sau nu, strategia Uniunii Europene apare în acelaşi timp cu adoptarea noului concept strategic al NATO, ambele documente incluzând lupta împotriva terorismului, traficului de droguri dar şi combaterea terorismului informatic. Invitat special în această seară va fi senatorul Cristian Diaconescu şi, invitat în studio, unul dintre prietenii emisiunii 'Euroatlantica' colonelul în rezervă Ion Petrescu, fost şef al Trustului de Presă al Armatei, în prezent editorialist la 'Ziua Veche'. Bună-seara, domnule colonel...
Ion Petrescu: Bună-seara.
Radu Dobriţoiu: : ... şi vă mulţumesc că aţi venit din nou la 'Euroatlantica'. Vom intra în legătură şi cu senatorul Cristian Diaconescu, profesor universitar, doctor în Drept, fost ministru al afacerilor externe, fost ministru al justiţiei. Colegii din regia de emisie, Victor Mihăescu şi Mirela Drăgan, îmi confirmă că avem legătura cu domnul senator Cristian Diaconescu. Bună-seara, domnule senator, şi mulţumiri că aţi acceptat invitaţia noastră.
Cristian Diaconescu: Bună-seara, mulţumesc pentru invitaţie.
Radu Dobriţoiu: Domnilor invitaţi, Uniunea Europeană se confruntă de multă vreme cu provocări diferite la care răspunde cu acţiuni de moment care au dus, în timp, la o fragmentare a securităţii interne. Crima organizată, transfrontalieră şi cibernetică, terorismul, traficul de droguri, de arme, de persoane, furtul de maşini, toate acestea trebuie să aibă o abordare comună, integrată. Parte esenţială a Programului de la Stockholm care priveşte securitatea cetăţeanului, strategia de securitate scoate în evidenţă ameninţările, dar şi acţiunile care trebuie luate pentru combaterea acestora. Strategia urmează să fie implementată în următorii patru ani. Vă propun pentru început, pentru a încadra mai bine tema, să ascultăm o corespondenţă de la Bruxelles de la Claudia Marcu.
Claudia Marcu: Documentul prezentat de Comisia Europeană la începutul săptămânii trecute identifică cinci domenii principale în care trebuie acţionat: crima organizată, terorismul, criminalitatea cibernetică, managementul frontierelor şi cel al crizelor şi dezastrelor, precizări făcute de comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström. Cecilia Malmström: Sunt 41 de propuneri concrete care vor fi implementate în următorii patru ani, ceea ce va însemna o securitate mai bună pentru cetăţeni, mediul de afaceri şi societate în general. Claudia Marcu: Cecilia Malmström vrea destrămarea reţelelor de crimă organizată şi propune sechestrarea şi confiscarea profiturilor şi activelor provenite din săvârşirea de infracţiuni, dar şi monitorizarea şi asistarea statelor membre pentru combaterea corupţiei. Pentru prevenirea terorismului şi combaterea radicalizării şi recrutării tinerilor în astfel de reţele se intenţionează în 2011 elaborarea unui program de urmărire a finanţărilor în scopuri teroriste. Cecilia Malmström: Vrem să propunem consolidarea politicii europene de securitate a transporturilor şi să înfiinţăm o reţea europeană pentru creşterea gradului de informare privind radicalizarea. eporter: În ceea ce priveşte criminalitatea cibernetică, din 2013 în cadrul EUROPOL va funcţiona un centru de combatere a acesteia. De asemeena, se va înfiinţa o reţea de echipe de intervenţie, în caz de urgenţă, în toate statele membre în instituţiile europene. Pe lângă acestea, tot n 2013, va exista un sistem european de alertă şi schimb de informaţii şi ajungem şi la managementul frontierelor. "Sigur că Shengen - spune Cecilia Malstrom - este una dintre cele mai de succes cooperări în Uniunea Europeană. Aş vrea însă ca poliţia de frontieră, vameşii să coopereze mult mai eficient în adevăratele puncte firbinţi ale frontoerelor externe ale Uniunii Europene, în lupta mpotruva oricăror activităţi infracţionale". Astfel, în 2011 va fi infiinţat sistemul european de supraveghere a frontierelor - EUROSUR. Se intenţionează şi elaborarea de rapoarte comune privind traficul de persoane, filierele de emigraţie clandestină şi traficul de mărfuri ilicite. În caz de crize şi dezastre, capacitatea de rezilienţă a Europei trebuie şă crească. De aceea, va fidezvoltată o capacitate euroepană de răspuns în situatii de urgenţă.
Radu Dobriţoiu: O corespondentă de la Bruxelles, semnată Claudia Marcu. Domnule senator Cristian Diaconescu, iată principalele inforamţii pentru această emisiune. Unul dintre obiectivele Strategiei de securitate a Uniunii Europene este prevenirea terorismului şi combaterea radicalizării şi a recrutării de militanţi islamişti. Probabil, cea mai mare ameninţare la adresa securităţii internaţionale, iată, inamic comun atât al Uniunii Europene, cât şi al NATO. Ce arme are Uniunea Europeană în această luptă, domnule senator?
Cristian Diaconescu: Terorismul - identificat ca fiind unul din principalele surse de risc la adresa securităţii mondiale şi în Uniunea Europeană este evident o temă de atenţie predilect adusă în discuţie şi înăuntrul Uniunii Europene, ca şi în cea a Alianţei Nord-Atlantice, conceptul de securitate nou adoptat al NATO având combaterea terorismului printre principalele teme de agendă, dar aici aş vrea să adaug un lucru, dacă îmi permiteţi un comentariu puţin detaat de toate aceste aspiraţii ale Uniunii Europene pentru spaţiul european. Cecilia Malstrom, un fost ministru al afacerilor europene suedez, un diplomat de carieră, sigur, a menţionat foarte multe aşteptări şi extrem de interesante proiecte ce au urmat să fie avute în vedere în domeniul securitătii. În primul rând, trebuie să recunoaştem - şi mai ales noi, europenii, acest lucru - faptul că în ce priveşte securitatea în interiorul Uniunii Europene, strategiile subsecvente şi cele de aprare, foarte mult nu s-a făcut şi din acest punct de vedere, ambiguitatea între angajamentele pentru Uniunea Europeană şi angajamentele în cadrul NATO, deci pe cooperarea euroatlantică s-au juxtapus, în multe momente sau nu au adresat aceleaşi teme cu deplină fermitate. S-a vorbit de securitatea la frontierele Uniunii Euroepne. Din acest punct de vedere, la capitolul intenţii stăm foarte bine. Aş vrea să vă spun că există o frustrare destul de serioasă înăuntrul statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte protecţia acestui partid, deoarece două zone sunt extrem de sensibile şi vulnerabile, dac vorbim în termeni reali de sceuritatea Uniunii Europene - şi aici mă refer la zona de sud, în care Italia, Franţa şi Spania doresc un proiect comun în ceea ce priveşte protejarea Uniunii Europene de riscurile şi ameninţarile inclusiv de natură teroristă sau a emigraţiei ilegale din zona africană, din zona Magrebului şi este vorba de spaţiul la est, unde Polonia, România şi Ungaria au de asemenea solicitări pentru un proiect unitar, integrat, solidar, mai ales, al Uniunii Europene. Noi, românii, suntem ţara cu a doua frontieră, ca lungime, după Finlanda, motiv pentru care securitatea fiecăruia înăuntrul Uniunii Europene trebuie să fie produsul securităţii tututor şi din acest punct de vedere, o anumită solidaritate, măcar la început politică, în ceea ce priveşte această chestiune, cred că ar fi de dorit, în acest moment. Ce nu am auzit de la doamna comisar Malstrom este discuţia care se poartă însă în interiorul Alianţei Nord-Atlantice în ceea ce priveşte securitatea energetică. protejarea coridoarelor de transport sau mai precis nefolosirea proiectelor de transport al energiei înăuntrul Uniunii Europene, ca şi elemente de presiune politică sau chiar în domeniul securităţii, cred că nu este bornal să fie evitată această temă în discuţii, atunci când vorbim de securitatea Uniunii Europene.
[lipsa transcriere]
Ion Petrescu: Eu cred că totuşi trebuie să fim realişti, UE a ajuns în faza în care, dincolo de divergenţe, îşi dă seama că ameninţările sunt comune şi că dincolo de grupurile de interese reale, există interesul european ca această entitate, cu lucrurile bune câştigate, să fie ferită de ceea ce vine din alte zone. Din acest punct de vedere, departe de a fi un model, din perspectiva aplicării unui cadru, totuşi SUA oferă un cadru organizatoric, o forţă de acţiune şi mijloace la dispoziţie, spre care tinde în momentul de faţă şi UE.
Radu Dobriţoiu: Domnule Cristian Diaconescu, domnule senator, nu pot să nu-mi amintesc că dvs, atunci când eraţi ministru de externe, aţi fost artizanul unei noi abordări a relaţiei cu Turcia. De asemenea, spuneam noi de securitate economică mai devreme. Sunt mai multe aspecte pe care aş dori să le atingem, ca România ca placă turnantă spre Turcia şi, de asemenea, Turcia ca placă turnantă spre celelalte state musulmane. În primul rând să ne referim la acest interes economic al României şi cu gazele ce pot fi procurate cu ajutorul Turciei de la mai multe state islamice, de asemenea, interesul Turciei de a intra în UE şi, iată, în interiorul acestei strategii de securitate apare acestobiectiv despre care am discutat mai devreme: prevenirea terorismului şi combaterea radicalizării şi a recrutării de militanţi islamişti. Ştiu, sunt trei puncte care par diferite, dar dacă vreţi să ne referim, pentru că dvs cunoaşteţi foarte bine această relaţie între UE şi Turcia şi România şi Turcia.
Cristian Diaconescu: La întrebarea dvs specifică încerc să dau un răspuns cât mai concret. Sunt puţine state în UE - îndrăznesc să fac această afirmaţie - care au un plafon de relaţii bilaterale atât interesant cum îl are România cu Turcia şi în general cu ţările aflate la est de această ţară, spre Orient, spre Orientul Mijlociu, o zonă sensibilă, cu vulnerabilităţi, din care pot proveni foarte multe lucruri bune dacă discutăm în termeni economici... ealizator: Aşa cum am amintit, dvs aţi fost artizanul acestei colaborări cu Turcia, chiar şi pentru anumite ionterese economice şi interesele Turciei vizavi de UE. ristian Diaconescu: Da, cred în acest proiect, pentru că dacă dorim să maximizăm zona Mării Negre, spre exemplu, din această perspectiva, Turcia poate avea un rol pivotal, sigur, fără a neglija importanţa celorlalte state, dar, repet, plecând de la baza unor tradiţii bilaterale extrem de interesante, ar fi lipsit de sens să nu dăm amploare şi să nu creăm proiecte strategice comune împreună cu Turcia, stat membru NATO, extrem de important, având în vedere toate strategiile în ceea ce priveşte combaterea riscurilor pe care le menţionaţi în plan bilateral şi global. Or, din acest punct de vedere, potenţialul relaţiilor bilaterale dintre România şi Turcia, după părerea mea, nu a fost nici pe departe folosit la maximul său. Am încercat să punem bazele unui parteneriat chiar strategic cu Turcia, un pas care, vreau să vă spun, nu a fost primit cu foarte mari rezerve în interiorul UE, aşa cum probabil mulţi se aşteptau, deoarece are o logică acest parteneriat. Până la urmă, şi pentru UE, dar mai ales pentru Alianţa Nord-Atlantică, cele două state medii spre mari ale acestor două organizaţii aflate în bazinul Mării Negre, o dată ce întreţin relaţii bilaterale excelente, pot genera încredere în ceea ce priveşte proiectele pe care, iată, mandatul UE şi ale Alianţei Nord-Atlantice le pun în aplicare. Practic, dacă ne uităm la ambele mandate, la ambele teme privind combaterea riscurilor, vom vedea că marea lor majoritate sunt practic idei, teme care pot fi /acordate/ foarte clar de România şi Turcia cu un potenţial pozitiv foarte bine stabilit. Cred în acest moment totodată că de această direcţie strategică spre Est, şi proiectele - iată, scutul antirachetă a devenit un proiect al Alianţei Nord-Atlantice - o dată ce sunt asimilate de statele importante din bazinul Mării Negre, deci de România, Turcia, Grecia, vreau să spun dinăuntrul Alianţei, au o mult mai mare şansă de a fi puse în aplicare. Pentru că, sigur, am văzut foarte multe idei gândite de politicieni sau diplomaţi, puse pe hârtie, care păreau bine armonizate. O dată, însă, ce se confruntau cu un anumit gen de realitate sau cu un anumit tip de cultură, multe din aceste proiecte au eşuat sau au fost abandonate. Nu vreau să fiu un pesimist, vreau însă să spun că, iată, mandatul Alianei Nord-Atlantice, de exemplu, regandit după 11 ani, pune în centrul acţiunii NATO, şi al UE într-o formă, teme cu totul diferite decât cele de acum 11 ani. Deci, lumea se schimbă, lumea se modifică, din păcate şi sub aspectul ameninţărilor. Or, din această perspectivă, ceea ce reprezintă ameninţare pentru statele din acesată regiune este probabil mai greu de înţeles sau oarecum de înţeles în termeni teoretici pentru statele aflate în centrul Europei. Sigur că ceea ce reprezintă pentru România o problemă de securitate este oarecum diferit de ceea ce pentru Slovenia poate reprezenta la un moment dat o astfel de temă. Ei, această diversitate trebuie totuşi să genereze şi o anume unitate. Or, din această perspectivă, o relaţie între România şi Turcia poate fi pivotală.
Radu Dobriţoiu: Emisiunea "Euroatlantica" poate fi ascultată şi pe Internet, la adresa www.romaniaactualitati.ro, acolo găsiţi şi o arhivă cu transcrierile emisiunilor. Invitaţi în această seară: senatorul Cristian Diaconescu şi colonelul Ion Petrescu. Continuăm cu tema noastră de astăzi, strategia de securitate internă a UE. Domnule senator Cristian Diaconescu, se referă strategia şi la frontierele UE... Am abordat chiar la începutul emisiunii acest subiect cu dvs. Dvs, ca şi diplomat de carieră, înţelegeţi mult mai bine eforturile României pentru asigurarea securităţii unei frontiere atât de întinse şi, de asemenea, cu o vecinătate atât de complexă. Putem vorbi şi în relaţie cu Schengen, ce credeţi că trebuie să mai facă România pentru a fi sigură că în martie va intra în Schengen? Pentru că, iată, eforturile tehnice şi eforturile, să spunem chiar şi fizice, dacă ne gândim la personalul desfăşurat pe frontiere, şi centralizarea informaţiilor a fost foarte mare din partea României. Să ne aşteptăm săintrăm în Schengen în martie?
Cristian Diaconescu: Deci, suntem doi parteneri într-un astfel de acord, statele membre ale UE ca şi grup de o parte, România de partea cealaltă şi Bulgaria. Din acest punct de vedere, eu văd o singură raţionalitate: România trebuie să-şi îndeplinească absolut toate responsabilităţile tehnice în ceea ce priveşte aderarea la Acordul Schengen. Spun acest lucru deoarece, iată, uitându-ne la conceptul strategic în interiorul UE, vom vedea că marea majoritate a ameninţărilor considerate de UE ca fiind relevante pot fi combătute prin acţiunea României. Dacă dicutăm, de exemplu, de traficul de fiinţe umane, combaterea crimei organizate, a imigraţiei, a terorismului, a pătrunderii unor elemente disturbatoare în ceea ce priveşte securitatea şi siguranţa cetăţeanului în interiorul UE, rolul României Schengen este extrem, extrem de important. Ceea ce însă, cred, revine ca responsabilitate şi partenerilor noştri europeni este evitarea politizării acestui proces. Este adevărat că există nemulţumiri, într-adevăr, există neîmpliniri, să zicem în sistemul judiciar sau pe alte paliere, dar acestea sunt domenii care trebuie tratate separat, aşa cum s-a întâmplat cu toate statele membre ale UE încă de la momentul în care acestea au fost primite în organizaţie. Deci, acest mesaj ar fi, după părerea mea, normal şi necesar, şi anume să se înţeleagă importanţa României în această zonă, la nordul Mării Negre si la intrarea spre Europa Centrală şi Europa de Sud-Est şi nu numai prin a-şi face lecţiile, dar şi printr-n sprijin pe care UE, aş îndrăzni să spun, îl datorează României, lucrurile ar putea fi într-o bună regulă. Să nu uităm că cheltuielile pe care le-aţi menţionat privind pregătirea personalului, cumpărarea tehnicii moderne, dotarea unităţilor noastre sunt costuri prin care UE sau state din centrul...
Radu Dobriţoiu: A susţinut jumătate, da.
Cristian Diaconescu: Exact. Deci, până la urmă, i-am scutit de nişte bani, ca să vorbim de-a dreptul.
Radu Dobriţoiu Radu Dobriţoiu: 50% a fost contribuţia României şi nu a fost puţin, a fost undeva-dacă nu mă înşel- la un miliard de euro cu tot cu sprijinul Uniunii Europene.
Cristian Diaconescu: Acest lucru vroiam să-l subliniez, ca să nu mai vorbim de beneficiile ulterioare unui astfel de proces. Discuţiile în ceea ce priveşte emigrarea sau prezenţa în statele europene a unor categorii de romi sau în ceea ce priveşte acordarea cetăţeniei ca o reparaţie istorică pentru moldovenii sau ucrainenii care solicită această cetăţenie şi care sunt de etnie română, nu pot fi comparabile. Vreau de exemplu să vă spun că noi, practic, am acordat într-un an cam 22 de mii de cetăţenii. Ei bine, Franţa sau Italia sau Spania acordă pe aceleaşi principii legale, deci de reparaţie istorică celor care au fost privaţi de cetăţenia statelor respective şi care locuiesc în afara Uniunii Europene cam un milion de cetăţenii pe an. Cam ăsta este raportul. Deci, tocmai de aceea spun, transformarea unor astfel de teme în probleme politice care să împiedice practic România să sprijine Uniunea Europeană în ceea ce priveşte protecţia graniţelor exterioare, mi se pare un gest politicianist şi nedrept.
Radu Dobriţoiu: Domnule colonel Ion Petrescu, o parte dintre punctele din strategia de securitate internă a Uniunii Europene se regăsesc şi în noul concept strategic al Alianţei Nord Atlantice. E adevărat, abordarea este mult mai complexă la NATO faţă de Uniunea Europeană. Pe de altă parte, Uniunea Europeană îşi propune să implementeze în patru ani aceste obiective, spre deosebire de NATO care are obiective cu un termen-limită care ţin de un orizont mult mai apropiat. Vă rog să vă referiţi...s-ar putea să existe o suprapunere între cele două organizaţii?
Ion Petrescu: Eu am să pornesc totuşi de la viaţă. Acsultându-l pe domnul ministru Diaconescu, care a fost cel mai demn ministru de externe deoarece a avut curajul să meargă în Italia şi să discute de la egal la egal cu oficialii de acolo, într-o problemă sensibilă, nu doar pentru ţara noastră ci şi pentru orgolii existente la anumite curţi diplomatice. Deci, în acest moment preşedintele Statelor Unite se află deja în Afganistan, a aterziat la Bagram şi este în drum spre Kabul. Prin aceasta am răspuns indirect modului în care şi Statele Unite se aliniază la noul concept strategic al NATO, pentru că între 2011 anul anunţat iniţial de Barack Obama şi faptul că în 2014 se termină operaţiunile militare, dar din 2015 cum a zis secretarul general al NATO, Rasmussen, vor rămâne în continuare cât va fi nevoie, militarii aliaţi în Afganistan este o mare distanţă. eu cred că trebuie să luăm lucrurile aşa cum sunt. Strategia de care discutăm în această emisiune este un proiect frumos, este o visare a "Doamnei Europa", în acelaşi timp America acţionează pentru că are un preşedinte la jumătatea mandatului pus în dificultate de faptul că din ianuarie Camera Reprezentanţilor va fi condusă de către republicani şi atunci terbuie să vină faţă de aliaţii care au trupe în Afganistan, cum este România, o ţară demnă care s-a ţinut de angajamentele sale, exact cu răspunsuri concrete. Un asemenea răspuns va fi dat pentru Europa de Barack Obama la încheierea vizitei în Afganistan.
Radu Dobriţoiu: Aş dori totuşi să insistăm. Sunt anumite elemente pe care se va suprapune Uniunea Europeană. Ar trebui Uniunea Europeană să insiste mai mult,de exemplu pe gestionarea situaţiilor de criză şi dezastre, ceva gen ISU?
Ion Petrescu: Eu aş pune punctul pe i şi aş spune că Uniunea Europeană chiar s-a complăcut în situaţia să-i rezolve alţii misiunile.Acum a urmat deşteptarea şi îşi dau seama că trebuie să îşi asume misiuni de genul ajutorului oferit statului Israel în incendiile care sunt la ora actuală devastatoare. ealizator: Domnule senator, în 30 de secunde: care este părerea dumneavoastră despre aceste două documente, se suprapun?
Cristian Diaconescu: Într-o oarecare măsură, atunci când este vorba de combaterea riscurilor în zone mai largi, dincolo de vecinătatea apropiată a Uniunii Europene, e clar că Alianţa Nord Atlantică şi componenta sa atlantică au un rol special. Atunci cand e vorba însă de problemele noastre interne, înauntrul Uniunii Europene cred că ar fi normal să ni le rezolvăm singuri.
Radu Dobriţoiu: Vă mulţumesc domnule senator Cristian Diaconescu. Euroatlantica la final. Invitaţi în această seară au fost sentaorul Cristian Diaconescu şi colonelul Ion Petrescu.
Alături de producătorul emisiunii Nicu Popescu, Radu Dobriţoiuul acestei ediţii Euroatlantica ,Radu Dobriţoiu vă mulţumesşte pentru atenţie.