Sistemul rusesc S-400 tensionează relația Turcia-SUA

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (11 aprilie, ora 21:05) - Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Președintele Recep Tayyip Erdoğan l-a vizitat în această săptămână la Kremlin pe președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a șasea întâlnire dintre cei doi, din 2016, după tentativa de lovitură de stat din Turcia. Legături din ce în ce mai strânse între Moscova și Ankara, apropiere care influențează relația dintre Turcia și Statele Unite, o relație care îi pune pe gânduri și pe aliaţii Turciei din NATO, care în ultimii ani s-au străduit să îndiguiască amenințările Rusiei după ocuparea Crimeii și ofensiva din Ucraina. În cadrul întâlnirii recente dintre președinții Turciei și Rusiei, Vladimir Putin a declarat că transmiterea sistemelor antiaeriene S-400 către Turcia este o prioritate a guvernului rus. În plus, președintele Rusiei a adăugat că vor urma şi alte cooperări importante în tehnologii militare între cele două țări. La rândul său, președintele Recep Tayyip Erdoğan a afirmat că dorește intensificarea cooperării economice între cele două țări și a lăsat de înțeles că militarii ruși și turci ar putea colabora mai strâns în Siria. Cei doi președinți, însoțiți de miniștri pe diferite domenii, au participat la opt sesiuni de lucru în cadrul Consiliului de cooperare bilaterală. Principalele subiecte au fost intensificarea cooperării economice, sistemele de rachete S-400 şi finalizarea conductei de gaze Turkstream. Invitatul acestei ediţii este generalul de brigadă în rezervă profesor universitar doctor Stan Petrescu. Sunt Radu Dobrițoiu şi vă invit să rămâneți alături de Radio România Actualități pentru a asculta "Euroatlantica". Tema emisiunii: "Sistemul rusesc S-400 tensionează relația Turcia-Statele Unite". Bună seara, domnule general Stan Petrescu, bun venit la Radio România Actualități, la emisiunea "Euroatlantica"!

ASCULTATI AICI INREGISTRAREA EMISIUNII

Stan Petrescu: Bună seara, domnule Radu Dobriţoiu și vă mulțumesc respectuos pentru invitație!

Realizator: Domnule general, iată, constatăm o apropiere din ce în ce mai mare între Ankara și Moscova. A şasea întâlnire dintre Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdoğan, totul incluzând, bineînțeles, și acest proiect, acest deziderat pentru Turcia, proiect de achiziție a sistemelor antiaeriene S-400. Cât de importantă este această apropiere dintre Ankara și Moscova?

Stan Petrescu: Fără îndoială că în peisajul euro-atlantic, având în vedere că Turcia este al doilea și cel mai puternic actor militar în Alianță, /.../ militar pe locul doi, şi ca forţe, având flotă şi în Marea Neagră și în Marea Mediterană, deci este o forță extrem de puternică, sigur că nu este importantă pentru Alianța Nord Atlantică, făcând această trimitere, că Turcia este un actor foarte important în cele 29 de state, ci mai degrabă dezbină această alianță și transmite, dacă vreți, un fluviu de neîncredere și la Washington, dar și la Bruxelles, pentru că această alianță sau această prietenie, chiar dacă în fundal apar drept relații comerciale, dar dimensiunea militară a aceastei relații comerciale spune totul. Probabil că asta este o reacție a președintelui Turciei și dacă analizăm cuvântările acum, după 8 aprilie, când s-au întâlnit la Moscova, a precuvântat și Erdoğan, a precuvântat și Putin - Putin, mai diplomat decât el, dar aici s-a spus aproape totul pe față, în sensul că aceste relații comerciale se duc la vreo 100 de miliarde de dolari - o sumă colosală, o afacere enormă pentru Federația Rusă. Doi: în condițiile când Turcia primește 50% din gazul rusesc, 24 de miliarde de metri cubi - și ați pomenit și de acea conductă, Turkstream - deci, iată, se dezvoltă oferte și mai ales șantiere, etc, oameni implicați; și trei: relații comerciale de altă natură, în probleme metalurgice, în probleme de construcții civile. Dar acest offset, drept consecință a contractului de rachete S-400, le oferă posibilitatea de a-şi dezvolta o tehnologie, de a produce o parte din piesă și subansamble aici, ceea ce ușurează efortul financiar. Ceea ce promisiunea NATO sau americană nu s-a situat pe același nivel, asta o spune Erdoğan, în sensul că acele rachete Patriot promise nu vor beneficia în Turcia de construcție, deci de a dezvolta...

Realizator: Şi de programul lor /.../

Stan Petrescu: Şi de programul offset, exact - pe de o parte; pe de altă parte...

Realizator: Să precizăm ce înseamnă offset. Asta înseamnă că în schimbul banilor investiţi pentru achiziționarea de tehnică și tehnologie militară, statul respectiv se angajează ca într-o anumită sumă și într-un anumit procent să reinvestească din acești bani în interiorul ţării...

Stan Petrescu: Adică o parte din bani se reîntorc la cumpărător. Sigur că da. Acestea sunt cele mai bune afaceri. Așadar, pe de o parte. Pe de altă parte, Erdoğan are o atitudine de frondă față de Alianță și în special față de SUA, analizând contextul din Orientul Mijlociu şi implicarea actorilor foarte importanţi, pe de o parte şi, de ce să nu recunoaștem, presa a semnalat faptul că informația înainte de lovitura de stat a lui Erdoğan organizată de armată...

Realizator: A fost furnizată...

Stan Petrescu: A fost furnizată de la Moscova. Sigur că el trebuie să își întoarcă serviciile către Putin și, iată, cumpără aceste rachete S-400 care încă sunt netestate, dar pe un PR foarte bun pe care ruşii îl au şi îl stăpânesc foarte bine, fie prin Sputnik, fie prin RUSSIA TODAY, faptul că, vezi Doamne, India, China, au luat cantități foarte mari, de această tehnică, de ce nu ar lua şi ei, și faptul că este o tehnologie de vârf. Fără îndoială că aşa stau lucrurile, dar, ca ţară NATO, ca membru NATO de încredere, poate să producă o fisură, unde? În flancul sud-estic european, aici, în zona Mării Negre, unde securitatea poate să fie pusă, sau probleme de securitate pot să fie puse sub semnul întrebării.

Realizator: Domnule general, aţi amintit deja de această diplomație a Rusiei, avându-l, bineînțeles, în frunte pe Putin - și să nu uităm și de Lavrov. Ne aducem aminte de un deziderat, de un vis al Imperiului Rus de a ajunge să controleze, sau să ocupe chiar Bosforul și Dardanelele. Este aceasta o pârghie, o metodă măcar de a influența în acea regiune anumite aspecte ale acestei zone de interes, de tranzit, de intrare şi de ieșire în bazinul Mării Negre?

Stan Petrescu: Nu putem face comentarii pe această teză a dumneavoastră decât înțelegând în spiritul şi în /.../ Tratatul de la Montreux din 1936, unde a participat și Titulescu la semnarea lui şi îmi amintesc de cuvântarea lui formidabilă, că este, dacă vreţi, al doilea plămân, noi şi cu Turcia şi faptul că pe Marea Neagră avem posibilități de... etc, etc. Sigur că Bosforul și Dardanelele acum este mai larg deschis cooperării celor două state. Manevre militare, în special și mai ales restricțiile de intrare şi de ieșire din Marea Neagră, iată, în aceste condiții, vor sugruma, dacă vreți, libertatea de mișcare a navelor militare din cadrul NATO care fac aplicații - și acum ne aflăm într-o plină desfășurare a unor aplicații militare ale țărilor NATO, pe de o parte. Pe de altă parte, este vorba de anumite nave, pe capacități - tratatul a suferit ceva modificări - iată, să luăm acest exemplu: tancurile de şase sfere de gaz lichefiat nu pot să treacă prin Bosfor și Dardanele, ci numai alea de trei. Adică o cantitate mai mică - sigur că nu convin, comercial /.../ treaba aceasta și intrarea submarinelor și ieșirea submarinelor, numai ei au voie să facă aceste manevre. Sigur că și România, fiind parte în acest tratat, deocamdată submarinul nostru zace la chei, îl folosim ca element de decor și de instrucție la rece. Şi sigur că această, dacă vreți, acest tratat le favorizează mai multe rușilor și Turciei, practic, vine un lac turco-rus, a închis prin Strâmtoarea Kerci și accesul și intrarea și ieșirea Ucrainei către Azov, iată, este un scandal, dacă vreți, printr-o șmecherie s-au încălcat dreptul internațional, dreptul mărilor, prin diplomați foarte buni, dar și prin forță, astfel că Ucraina este închisă, neavând libertate de acțiune cu navele sale civile și militare.

Realizator: Deși era inclusă pe lista statelor care ar putea să primească aeronave F-35, Turcia se îndepărtează treptat de posibilitatea de a se înzestra cu avioane de generația 5 din Statele Unite. Deși Ankara avut ofertă pentru sisteme de rachete antiaeriene Patriot, devine din ce în ce mai clară intenția de a cumpăra sistemul rusesc S-400. Washingtonul avertizează Turcia că vor urma sancţiuni dure dacă va continua cu planurile de achiziționare a sistemului rusesc. Din Washington transmite pentru "Euroatlantica" Doina Saiciuc.

Reporter - Doina Saiciuc: "Voi lăsa experţilor detaliile, dar după cum am fost briefat de Departamentul Apărării, avioanele F-35 nu pot zbura în acelaşi spaţiu în care sistemul S-400 este operabil", a spus ieri, într-o audiere în Comitetul pentru Relații Externe al Senatului, secretarul de stat Mike Pompeo. "Nu este o descriere foarte tehnică, dar avioanele F-35 nu pot coexista cu sistemul S-400. Am făcut clară, pe canale diplomatice și militare, provocarea tehnică. Le-am oferit turcilor oportunitatea de a cumpăra sistemul american care le va asigura capacitatea de apărare antiaeriană pe care o doresc pentru țara lor. Oferta este pe masă". Cumpărarea de către Turcia sistemului rusesc S-400 de apărare antirachetă ar compromite, spune Washingtonul, securitatea avioanelor de luptă F-35 construite de Lockheed Martin, venind cu potențialul ca sistemul S-400 să colecteze date despre modul în care operează tehnologia avansată a avioanelor de luptă F-35. Liderii Comitetelor pentru Relații Externe și Servicii Armate ale Senatului au avertizat marți Turcia că riscă impunerea de sancțiuni dure dacă continuă cu planurile de a cumpăra sistemul rusesc S-400. Sancțiunile vor lovi dur economia Turciei, perturbând pieţele internaţionale, descurajând investiţiile străine directe și afectând industria aerospațială și a apărării a Turciei, au arătat liderii din Senat. La sfârșitul lunii martie, un grup bipartizan de senatori a introdus o lege care ar bloca transferul de tehnologie F-35 Turciei până când SUA vor avea confirmarea că Turcia nu va accepta sistemul de apărare antirachetă rusesc S-400.

Realizator: Domnule general Stan Petrescu, colega mea de la Washington, Doina Saiciuc, amintea de sancțiuni. Industria turcească de apărare depinde în anumite zone, anumite sectoare, de Statele Unite. Avem, de exemplu, aeronavele F-16 fabricate acolo. Ce va însemna dacă Statele Unite vor impune aceste sancțiuni pentru elemente de tehnologie și echipamente militare?

Stan Petrescu: Deci, pe de o parte că este lipsită de un capital de încredere Turcia pe acest flanc; în plus de aceasta, sigur că vor fi vitregiţi de tehnică americane și mai ales de comenzi pe care americanii le dădeau în construcția unor ansambluri și subansamble, iată, la F-16 se făceau planuri, se făceau anumite instalații de dirijare, deci, de avionică în special. Dar nu numai în materia componentelor F-16; şi alte armamente. Să nu uităm că nivelul tehnic de dezvoltare al industriei Republicii Turcia se datorează în parte Americii și mai ales de când această țară a intrat în NATO, pentru că a plecat la un nivel tehnic de dezvoltare foarte slab, o țară rurală, venise și după anumite pagube de după război. Ei bine, în trei decenii, Turcia a ajuns un factor de putere economic foarte important aici, în Balcani și, dacă vreți, în peisajul țărilor NATO. Sigur că faptul că America va contribui cu sancțiuni, faptul că America va întoarce un uşor spate Turciei, faptul că dacă Turcia, în încăpățânarea ei, va continua ca aceste contracte să fie în derulare, sigur că se produc anumite disturbaţii, cu toate că avem un radar foarte puternic al NATO în Turcia și acel radar este, dacă vreți, supraveghează tot cerul inamic și Patriot-ul...

Realizator: Şi e conectat de /.../ Deveselu.

Stan Petrescu: Da, vorbeam de Deveselu. Sigur că depinde acest... E posibil ca aceste rachete care sunt într-un fel de armonie cu sistemele de radar rusești să interfereze cu aceste instalații ale NATO și sigur că sub aspectul comenzii și controlului, poate să creeze mari probleme. Însă încăpățânarea lui Erdoğan mai trebuie înțeleasă și din faptul că nu numai din aspectele pe care vi le-am pomenit adineauri, ci faptul că pe spațiul sirian, pe spaţiul Orientului Apropiat, are probleme și anume, nici America nu vrea să renunțe la sprijinul forțelor kurde care sunt împotriva lui Assad - deci chestiunea siriană nu este rezolvată. Pe de o parte, Idlib, mai exista această enclavă a jihadiştilor pe un spațiu de vreo câteva mii de kilometri pătrați, sunt 10.000 de jihadişti, într-o componenţă civilă de vreo 3 milioane de locuitori, în care foarte mulți sunt de partea Turciei și Turcia cere un spațiu de manevră între frontiera Siriei și frontiera turcă pentru a face față atacurilor...

Realizator: E o zonă de interferență foarte puternică. Nu se înțelege foarte bine cu Statele Unite, pentru că Washingtonul îi sprijină în continuare pe kurzi, în primul rând. Domnule general aniversăm 70 de ani de NATO în această lună. Cum credeți că va evolua Alianţa în relația cu Turcia după această apropiere de Rusia?

Stan Petrescu: Dacă vreți să folosesc un termen aviatic, cu un motor cu elicea port-drapel sau cu frâna trasă, pentru că în aceste condiții, dezvoltând relațiile comerciale, apropriindu-se față de Rusia - sigur că sunt apropieri și de natură diplomatică, de natură economică - și relațiile, dacă vreți, sunt prietenești, iată, cuvântările, spuneam, de pe 8 aprilie. Putin a spus că că este în interesul celor două popoare, turc și așa mai departe și că 'vom dezvolta relații economice'. Pe de altă parte, Erdoğan a spus-o răspicat că 'vom continua să cumpărăm aceste rachete. Să nu se uite că și grecii, cu ani în urmă, au cumpărat rachete rusești S-300 și nu s-au șifonat foarte mult aliații'. Probabil că acest argument vrea să tempereze reacția americanilor. Totuşi, americanii trebuie să... - nu alianţa NATO - să își intensifice controlul asupra acestor relații și mai ales, orice mișcare în spaţiul acesta, pentru că pot să afecteze din punct de vedere operativ întregul spaţiu euro-atlantic.

Realizator: Turcia nu dă semne că ar renunța la planul de a cumpăra sisteme S-400 de la Rusia, deși este membru NATO și duce astfel la un nou nivel, mai ridicat, de tensiune relațiile cu Statele Unite ale Americii. Tehnologia militară rusească nu este însă compatibilă cu sistemele din NATO. Deşi Ankara a primit mai multe mesaje din partea Washington-ului, procedura de achiziție de rachete S-400 continuă. Vă propun să ascultăm o sinteză realizată pentru "Euroatlantica" de Carmen Gavrilă.

Reporter - Carmen Gavrilă: Autorităţile turce au primit cu o ridicare de umeri vestea că SUA suspendă livrările și activitățile legate de operaționalizarea capacității avioanelor F-35 ale Turciei. Trebuie spus că Turcia vroia să achiziționeze 100 de avioane de tip F-35, iar piloții turci începuseră deja să se antreneze în Statele Unite. Președintele Recep Erdoğan a anunțat că guvernul său continuă plățile în cadrul înțelegerii cu Rusia pentru a cumpăra sisteme de apărare antirachetă S-400. Președintele turc a lansat și o săgeată către Washington, cu comentariul că Statele Unite nu au prezentat aceleași condiții când s-au oferit să vândă sistemul rival de rachete Patriot. În încercarea de a convinge Turcia să renunțe la planurile sale de a cumpăra modelul S-400 rusesc, Statele Unite au oferit sistemul antirachetă american Patriot. Turcia s-a arătat interesată de Patriot, dar fără să renunțe la sistemul rusesc S-400. În esență, Turcia le-ar fi vrut pe amândouă. Adică achiziții militare și din NATO și din afara Alianței. În fața acuzațiilor Statelor Unite că tehnologia rusească într-un stat aliat va vulnerabiliza NATO, Turcia a spus clar că va respecta acordul încheiat cu Moscova pentru S-400 și chiar a denunțat drept contrare dreptului internațional presiunile americane. Sistemul de apărare antirachetă și antiaeriană rus de tip S-400 ar urma să fie livrat în vară, iar acum, autoritățile turce au anunțat că sunt în discuții cu cele ruse pentru a stabili exact când se va întâmpla asta.

Realizator: O sinteză semnată Carmen Gavrilă. Domnule general Stan Petrescu, este din ce în ce mai limpede că Turcia nu va cumpăr aeronave F-35 de generația a cincea de la Statele Unite. O aeronavă F-35 costă undeva la 90 de milioane de dolari. Credeți că acest refuz și acest context ar avantaja România pentru a cumpăra mai repede F-35 decât ne propusesem?

Stan Petrescu: Fără îndoială că România ar fi avantajată, pentru că aceste comenzi, dacă sunt refuzate, regula în materie comercială, dacă le refuză acest cumpărător, să putem beneficia de aceste aparate de zbor din generația a cincea extrem de performante. Pe de o parte. Pe de altă parte, există şi posibilitatea ca negocierile să se reia între Turcia şi SUA, întrucât Turcia este un partener serios și dispune de bani, slavă Domnului, are piloți la pregătire în SUA, în anul doi de pregătire, Eu cred că dacă Statele Unite vor oferi unele garanții pe spațiul sirian în legătură cu problema kurdă, în problema cu asigurarea frontierei pe nord-vest şi mai ales dacă și Netanyahu, iată, e câștigător pentru a cincea oară a alegerilor, este din nou prim-ministru și a declarat-o sub sloganul campaniei că Înălțimile Golan vor intra în proprietatea Statului Israel, ceea ce poate să pună mari probleme, să stârnească reacții negative din partea Iranului, dar și din partea Federației Ruse. Peste câteva zile, după cum ne-a anunțat Lavrov, se vor întâlni miniștrii de externe și președinții la Teheran. Acolo se va pune problema Siriei, o problemă foarte importantă. În raport de această întâlnire, probabil că și pașii de negociere ai SUA înainte vizavi de atitudinea Turciei vor devoala alte, alte, alte interese.

Realizator: Turcia, domnule general Stan Petrescu, joacă din ce în ce mai influent în regiune și treptat, știm foarte bine că ne apropiem de împlinirea celor 100 de ani de la Tratatul de la Lausanne, tratat care atât are valabilitate: o sută de ani. Turcia dorește ca în acest moment, în acel moment când cei 100 de ani se vor împlini, să aibă un statut și o influență mult mai mare în regiune.

Stan Petrescu: Da, o să aibă un statut şi o libertate de mișcare mult mai mare. Sigur, Turcia este, dacă vreți, urmașa unui imperiu foarte mare, în spațiul mediteranean a fost o forţă, un imperiu cu atâtea posibilități. Relațiile istorice dintre Turcia - chiar dacă au fost divergente și cu războaie...

Realizator: Cu ruşii s-au cam bătut. Ne-am bătut şi pe Crimeea, și prin Moldova, dacă vă amintiţi.

Stan Petrescu: Şi în Balcani...

Realizator: În 1853, aşa, ca buzoian, în spațiul Crângului, două companii, una turcească şi una rusească, s-au bătut în Crâng, iar Lev Tolstoi, marele scriitor, era sublocotenent la Focșani, era foarte îndrăgostit de fetele de acolo. Deci aceste conflicte dintre ei au avut loc chiar și pe teritoriu național.

Stan Petrescu: Eram la un moment dat, să amintim, aveam două puteri, cea suverană și cea suzerană. Este vorba de cele două imperii, Imperiul Ţarist și Imperiul Otoman și iată, a fost o zonă de confluență România și cred că rămâne în continuare pentru ceea ce înseamnă zona de securitate și geopolitică.

Realizator: Iată că după războiul neamurilor, Imperiul Ţarist a rămas, chiar dacă s-a transformat în cel sovietic, s-au desfiinţat Imperiul Turc, Imperiul Habsburgic şi Imperiul German, au apărut foarte multe noi state, dar după Lausanne, cum spuneți dumneavoastră, dacă vreți, influența Turciei va creşte și curajul ei de a pune problemele în spațiul ei de influență vor crește. De aceea acest curaj sau din cauza şi acestui lucru, acest curaj.

Realizator: Primele componente ale sistemelor S-400 urmează să ajungă în Turcia înainte de luna iulie în acest an. Moscova este gata să vândă Turciei și alte tipuri de arme și să extindă colaborarea cu industria de apărare turcească. De la Moscova transmite pentru "Euroatlantica" Alexandru Beleavschi:

Reporter - Alexandru Beleavschi: După convorbirile de luni de la Kremlin cu Vladimir Putin, Recep Tayyip Erdoğan a declarat că Turcia nu va renunţa la achiziţionarea rachetelor ruseşti S-400, inclusiv pentru că a plătit deja avansul, dar mai ales pentru că Turcia este o țară suverană și nicio terță parte, a se înțelege Statele Unite, nu are drept de vot în această chestiune. Mai mult, liderul turc a declarat că primele rachete ar putea să ajungă în Turcia înainte de termenul contractual care este luna iulie. Plusând, şeful diplomaţiei de la Ankara, Mevlüt Çavuşoğlu, a declarat că în cazul în care SUA vor refuza să vândă Turciei rachete sol-aer Patriot, aceasta ar putea încheia un nou contract pentru rachete S-400. Kremlinul a declarat imediat că Rusia este gata să analizeze această posibilitate, subliniind importanța specială a cooperării tehnico-militare pentru relațiile bilaterale. Cu ocazia convorbirilor cu președintele Erdoğan, liderul rus a numit contractul pentru S-400 'o prioritate a relațiilor ruso-turce', declarând că Moscova este gata să vândă Turciei şi alte tipuri de arme şi, mai important pentru Ankara, să fabrice în Turcia armament superior din punct de vedere tehnologic. Pe de altă parte, pentru Rusia o importanţă critică o are cooperarea cu Turcia în Siria. După convorbirile de la Moscova, președintele Erdoğan a respins ultimul vicepreședintelui american Mike Pence, care i-a cerut de facto să aleagă între relaţia cu NATO şi cumpărarea de arme rusești, rachetele S-400 fiind, în opinia Statelor Unite, un pericol pentru unitatea Alianței. SUA au mărit în ultima perioadă presiunile asupra Turciei pentru a o determina să renunțe la rachetele rusești, avertizând că în caz contrar nu îi vor mai furniza avioane de generație 5 F-35. Unul din motive ar fi că interacțiunea cu sistemele S-400 ar putea dezvălui Rusiei secretele acestor aparate. Turcia respinge alegațiile și garantează, la rândul ei, Rusiei că secretele sistemelor S-400 nu vor ajunge în mâinile americanilor. Ankara respinge şi argumentul interoperabilității, afirmând că rachetele S-400 nu vor fi integrate sistemului NATO de apărare antiaeriană şi antirachetă. Experţii ruși subliniază însă că Turcia nu are intenția de a părăsit NATO, nici să rupă relațiile cu Statele Unite, multe din declarațiile amintite fiind parte a unui târg complex cu Washingtonul care depășește cazul S-400. Între altele, Ankara dorește ca Statele Unite să nu mai sprijine miliţiile kurde YPG din nordul Siriei, pe care le consideră teroriste și să îl extrădeze pe ideologul islamist Fethullah Gülen, ai cărui adepţi, potrivit lui Erdoğan, au orchestrat tentativa de lovitură de stat din 2016.

Realizator: O corespondență de la Moscova pentru emisiunea "Euroatlantica" semnată Alexandru Beleavschi. Domnule general, siajul Turciei în apropiere de linia impusă de Moscova va atragem Alianța spre România, ca importanță geopolitică?

Stan Petrescu: Crește, portavionul dobrogean va crește în influență și, dacă vreți, tot spațiul românesc, fiind cel mai, de departe cel mai bine plasat în flancul sud-estic european, dar eu am încredere că totuși, negocierile își vor spune cuvântul, pentru că totuși, Turcia rămâne un punct cheie în flancul sud-estic nord-atlantic și până la urmă, lucrurile vor avea o soluție. Aţi văzut că au apărut și comentarii, teama ca nu cumva rachetele S-400 să fie foarte bine studiate de către forțele de spionaj economice americane și şi sub acest aspect să fie o vulnerabilitate. S-au întâmplat multe minuni de genul acesta, când tehnica aliaţilor a ajuns pe mâna adversarilor. Eu cred că până la urmă, Turcia îşi va tempera din zelul său şi lucrurile vor reintra într-un normal, chiar dacă aceste rachete S-400 vor funcționa pe teritoriul turcesc.

Realizator: "Euroatlantica" la final. Am discutat despre sistemul rusesc S-400, care tensionează relațiile dintre Turcia și Statele Unite. Invitatul ediției a fost generalul de brigadă profesor universitar doctor Stan Petrescu. Sunt Radu Dobrițoiu, realizatorul "Euroatlantica" și alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulțumesc pentru că ați fost alături de noi pe frecvențele Radio România Actualități!/

Transcriere RADOR.