Siguranţa şi securitatea obiectivelor nucleare

Realizator Radu Dobriţoiu, producător Nicu Popescu, transcriere RADOR.

Radu Dobriţoiu: Bun găsit, la "Euroatlantica", vă spune Radu Dobriţoiu cu o ediţie în care vom analiza două teme de actualitate: în prima parte a emisiunii vom discuta despre securitatea nucleară la 25 de ani de la dezastrul de la Cernobîl şi la o lună de la cel de la Fukushima, din Japonia; pentru ca, în a doua parte a emisiunii să analizăm evoluţia din nordul Africii, cu accent pe Libia şi pe Siria, unde s-au înregistrat cele mai recente evenimente. Aşa cum v-am obişnuit, vom avea corespondenţe care vor susţine această emisiune, corespondenţe din Moscova, Ierusalim şi Washington. Inviaţi în această seară: generalul-locotenent în rezervă Corneliu Dobriţoiu şi, în Studioul 31, profesorul universitar Claudiu Degeratu, director de programe la Fundaţia Eurisc, fost director general în Ministerul Apărării Naţionale, după ce a fost şeful Secţiei de Apărare din cadrul misiunii României la Bruxelles. Bună seara şi bun venit la"Euroatlantica".

Claudiu Degeratu: Bună seara, mulţumesc pentru invitaţie.
Radu Dobriţoiu: Cu domnul general Corneliu Dobriţoiu urmează să stabilim legătura telefonică. Domnia sa are o vastă experienţă în diplomaţie militară, a fost şeful misiunii militare de la Mons, a făcut parte din echipa care a avut o contribuţie semnificativă la integrarea României în NATO, a condus Direcţia de Integrare Euroatlantică şi a fost adjunct al ministrului apărării naţionale, a urmat cursurile Colegiului NATO, din Roma, şi cursul superior de managment al apărării de la Şcoala de Studii Navale Postuniversitare, din Monterey, Statele Unite. Colegele din regia de emisie, Ileana Băjenaru şi Dana Burcea, îmi confirmă că avem legătura cu domnul general Corneliu Dobriţoiu. Bună seara, domnule ministru!... Alo, bună seara... Vom încerca să restabilim legătura... le rog pe colegele mele să verifice din nou dacă avem legătura şi să stabilească din nou legătura. În prima parte a emisiunii, domnule profesor Claudiu Degeratu, vă propun să discutăm, aşa cum am amintit, despre securitatea nucleară la 25 de ani de la dezastrul de la Cernobîl. Reamintesc, la Kiev au avut loc mai multe reuniuni pentru comemorarea incidentului. În capitala Ucrainei a fost şi trimisul special Radio România, Alexandr Beleavschi. Vă propun, pentru început, să ascultăm corespondenţa pe care a trimis-o pentru "Euroatlantica".

Reporter: Alexandr Beleavschi - Ocazionată de comemoarea celor 25 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl şi desfăşurate la o lună de la cea de la Fukushima, reuniunea internaţională de la Kiev s-a concentrat pe lecţiile celor două accidente. Cert este că, după Fukushima, se poate spune că era renaşterii în energetica nucleară începută în anii 2000 s-a sfârşit şi a început lucidităţii. Totuşi, după cum a spus, la Kiev, Francois Fion,premierul Franţei, ţară care depinde critic de centralele sale nucleare, renunţarea la energetica nucleară este o utopie şi dacă în acest domeniu nu există riscuri zero, trebuie făcut totul pentru o reducere a lor la minimum. De altfel, după cum declară şi oficialii de la Bucureşti, România nu va renunţa nici ea la energetica nucleară. Discuţiile de la Kiev au dus la două concluzii: prima, securitatea înaite de toate; a doua, securitatea nucleară este o problemă globală. Măsurile pentru asigurarea acesteia trebuie să aibă obligativitatea internaţională atât pentru că efectul catastrofelor nucleare este transfrontalier, cât şi pentru că nicio ţară, oricât de bine ar fi ea pregătită, cum a fost de pildă Japonia, nu le poate face faţă de una singură. Japonia a fost criticată direct şi indirect pentru construirea centralei de la Fukushima într-o zonă foarte periculoasă, de confuzia din primele 24 de ore şi chiar de refuzul de a primi ajutorul şi consultaţa experţilor ruşi şi ucrainieni, care aveau experienţa Cernobîlului, veniţi special în Japonia. Pe acest fond, secretarul general ONU, Ban Ki Moon, a declarat că a sosit momentul pentru o dezbatere globală a viitorului energiei nucleare. Pesimist, el a afirmat că, o dată cu creşterea în viitor a numărului de obiective nucleare, schimbărilor climatice şi anomaliilor meteo, vom asista probabil la noi asemenea dezastre. Ban Ki-moon a propus cinci paşi în direcţia creşterii securităţii nucleare începând cu revizuirea totală şi ridicarea la cel mai înalt nivel a standardelor de securitate naţionale şi internaţionale, însoţită de creşterea transparenţei pentru a câştiga încrederea opiniei publice. De asemenea, creşterea sprijinului pentru Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică, inclusiv în elaborarea şi aplicarea de către aceasta a unor standarde internaţionale superioare, apoi luarea în consideraţie a impactului factorilor naturali şi de mediu, reanalizarea raportului între profiturile şi costurile energiei nucleare şi o mai strânsă corelare între securitatea nucleară şi siguranţa obiectivelor nucleare, inclusiv împotriva atacurilor teroriste. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a declarat,la Kiev, că securitatea trebuie să fie prioritatea numărul unu şi obligaţia comună a tuturor ţărilor care dezvoltă programe nucleare. Absent la Kiev, dar prezent la comemorările desfăşurate la Cernobîl chiar pe 26 aprilie, preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev a declarat că va propune, la summitul G8 din Franţa, o serie de iniţiative privind creşterea securităţii centralelor nucleare, ce vor viza creşterea răspunderii ţărilor care utilizează energia nucleară, inclusiv reacţia lor la accidente.

Radu Dobriţoiu: Aşadat, iată o sinteză, la 25 de ani după dezastrul de la Cernobîl. Colegele din regia de emisie îmi confirmă din nou că avem legătura cu domnul general Corneliu Dobriţoiu. Bună seara, domnule ministru, şi vă mulţumesc că aţi acceptat, din nou, să participaţi şi să fiţi alături de noi la emisiunea "Euroatlantica". Domnule ministru, am anunţat în expozeul de început al emisiunii că în prima parte vom dezbate o temă importantă şi de actualitate: securitatea nucleară, mai degrabă putem spune chiar siguranţa nucleară în actualitate, la 25 de ani de la dezastrul de la Cernobîl şi la o lună de la ce s-a întâmplat la Fukushima. În studio, alături de mine se află domnul profesor Claudiu Degeratu. Nu ştiu dacă aţj reuşit să ascultaţi corespondenţa transmisă de Alekandr Beleavski - se discuta despre actualitatea acestei teme, care ne îngrijorează pe toţi după ce s-a întâmplat la Fukushima. Domnule general Corneliu Dobriţoiu, se poate face o comparaţie între ceea ce s-a întâmplat la Cernobîl în urmă cu 25 de ani, ce s-a întâmplat la Fukushima în istoria recentă, acum o lună, şi cu perspectivă spre viitorul siguranţei nucleare?

Corneliu Dobriţoiu: Eu cred că cele două cazuri sunt diferite datorită cauzelor care au generat dezastrele respective. la Cernobîl, din câte ştiu eu, a fost vorba de un viciu de proiectare şi de fabricaţie, iar la Fukushima cutremurul a determinat, după cum am văzut cu toţii, un dezastru nuclear. ealizator: A fost un dezastru combinat acolo, cutremurul, tsunami şi, bineînţeles, ceea ce s-a întâmplat la reactoarele de la Fukushima. orneliu Dobriţoiu: Corect. Din cauza aceasta problema securităţii centralelor nucleare este o chestiune care ar trebui să preocupe, având în vedere că este o ameninţare, poate fi considerată o ameninţare tranfrontalieră, ar trebui să preocupe mai mult Uniunea Europeană şi în special statele asupra cărora planează riscul mai ridicat de cutremure.

Radu Dobriţoiu: Domnule profesor Claudiu Degeratu, sunt sigur că la Fundaţia Eurisc aţi analizat şi... aţi studiat această ameninţare. Spuneam înainte de emisiune, si discutam, putem face o împărţire a temei între siguranţa nucleară şi securitatea obiectivelor nucleare. Vă rog frumos să punctăm cele două elemente principale ale temei.

Claudiu Degeratu: Cred că ar fi foarte util să facem această distincţie pe care aţi menţionat-o, chiar pornind de la comparaţia celor două cazuri. Ceea ce rămâne constant şi la Cernobîl şi în cazul Fukushima este această problemă a siguranţei nucleare. În schimb, problemele de securitate nucleare sunt diferite şi, sigur, sunt globalizate, dar din unghiuri diferite, europene, asiatice, americane ş.a.m.d. Şi vedem cu nanţe că, de fapt, nu există o suprapunere între ceea ce s-a dezvoltat pe problema siguranţei nucleare la nivel naţional şi internaţional şi modul în care ţările şi agenţiile internaţional înţeleg să gestioneze problemele de securitate nucleară. Sunt două lucruri cu suprapuneri, dar şi cu diferenţieri importante.

Radu Dobriţoiu: Să explicăm termenii: 'siguranţa' se referă, în primul rând la siguranţa acestor obiective, din punct de vedere tehnologic, cum sunt cele apărate din punct de vedere tehnologic, ingineresc, să spunem, în faţa unor dezastre, cum au fost cutremurele din Japonia, şi 'securitatea' se referă, în primul rând, la securitatea, paza şi securitatea, protecţia acestor obiective nucleare, şi de ce nu şi la tehnologia, la intelligece-ul de tehnologie nucleară.

Claudiu Degeratu: Şi, în plus, aş mai adăuga faptul că cel mai flexibil dintre cei doi termeni rămâne partea de securitate nucleară care trebuie să includă şi cadrul legal, politicile în domeniu la nivel european, naţional şi global. Adică, undeva, partea dinamică rămâne partea de securitate nucleară iar partea tehnologică, de protecţie, de securitate nucleară, se dezvoltă /.../, se dezvoltă pas cu pas dar are o metodologie ceva mai aplicată din punct de vedere tehnologic. În schimb, pe dimensiunea de securitatre nucleară lucrurile sunt sub influenţa unor factori economici, politici şi, de ce nu, chiar de percepţie socială, opinie publică...

Radu Dobriţoiu: ...geopolitic...
Claudiu Dgeratu: ...şi geopolitic, i-aş spune.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Corneliu Dobriţiou, doresc să vă întreb, pentru că, aţi fost la conducerea Ministerului Apărării şi aveţi o imagine de ansamblu în ce priveşte protecţia civilă, chiar dacă protecţia civilă, la un moment dat, a trecut din subordinea Ministerului Apărării la Ministerul de Interne, fără a avea dorinţa de a provoca panică în rândul ascultătorilor, dar în ce măsură România este capabilă să facă faţă unui dezastru similar, poate chiar la scară mai redusă decât cel de la Fukushima... în ce măsură avem capacitatea şi capacităile de a reacţiona?

Corneliu Dobriţiou: În primul rând, pentru a da un răspuns cât mai concludent la întrebarea dumneavoastră trebuie să... ar trebui să avem în vedere şi faptul că România a moştenit o anumită infrasctructură pe linia protecţiei civile din perioada comunistă, infrastructură insuficientă dar care, din păcate, nu a fost dezvoltată în ultima perioadă nefiind... neintrând în zona priorităţilor de dezvoltare, priorităţilor politicilor publice ale guvernelor care s-au succedat de la revoluţie încoace. Este o problemă uriaşă, mare consumatoare de resurse. Deci, părerea mea este, fără a genera... fără a fi speculativ în domeniu, părerea mea este că e o problemă serioasă care merită din ce in ce mai multă atenţie, chiar dacă România traversează o perioadă de criză economică profundă.

Radu Dobriţoiu: Iată, aşadar, am abordat două subiecte, două teme importante ale temei analizate, am discutat despre siguranţa nucleară şi securitatea obiectivelor nucleare, iată am trecut şi la simularea unor crize de genul celor din Japonia. Discutam la fel, domnule Degeratu, înainte de emisiune, dacă acest lucru a fost posibil în Japonia, unde nu se poate vorbi de lipsă de disciplină, de lipsă de tehnologie, de lipsă de educaţie, cu atât mai mult se poate întâmpla în Europa, nu neapărat în România, dar iată, să ne referim la Franţa care are 54 de reactoare nucleare. 80% din producţia de energie electrică de acolo este furnizată de centrale atomo-electrice. În ce măsură credeţi că ar trebui aplicat un plan de creare a unei forţe rapide de reacţie, de intervenţie, la nivel european şi chiar mondial, de intervenţie în cazul unor astfel de dezastre?

Claudiu Degeratu: Stadiul actual al discuţiilor la nivel european...
Radu Dobriţoiu: Franţa chiar a propus o astfel de...

Claudiu Degeratu: Da. Stadiul actual, însă, al discuţiilor la nivel european releva şi la dezbaterile de la Kiev- unde Barosso a spus foarte clar că pentru moment poziţia europeană este de a coopera cât mai mult în partea de siguranţă nucleară- şi lasă un pic loc de dezbatere privind posibilitatea, dar nu foarte mult. Şi, aş vrea să insist un pic asupra acestor chestiuni, pentru că europenii au convenit în primul rând acest efort comun şi lansarea unui program privind standardele europene şi revizuirea, şi stabilirea unor noi teste de rezistenţă, dar rămân destul de multe de făcut în ceea ce priveşte o asemenea capacitate europeană de a interveni rapid. Pentru moment, accentul este pus pe capacitatea naţională de pregătire- pregătire a populaţiei şi a capacităţilor tehnologice, şi a capacităţii de răspuns imediate, tot naţionale. Pentru moment cam ăsta ar fi domeniul. Sigur, nu sunt excluse aceste concepte de care aţi amintit de a se discuta mai mult, dar din ceea ce observăm, din sprijinul pe care Bruxellesul îl oferă în dezvoltarea unor programe şi unor instrumente, accentul se pune mai mult pe dezvoltarea sau sprijinirea acelor ţări din cadrul Uniunii Europene sau a partenerilor europeni, pentru a-şi dezvolta propriile capacităţi naţionale. Pentru a avea o platformă comună europeană viabilă şi eficientă pentru un răspuns rapid la o criză nucleară, trebuie în primul rând să ai capacităţi naţionale, din care să poţi selecta elita acestor capacităţi şi să ai o platformă comună interoperabilă. Suntem doar la începutul procesului, din punctul meu de vedere. Probabil că se va porni cu pregătirea şi răspândirea unor standarde comune de pregătire a forţelor naţionale. Se va trece ulterior, probabil, la dezvoltarea împreună cu Agenţia Internaţională de a Viena pentru Energie Atomică la o monitorizare mai atentă, la o analiză integrată mai atent asupra obiectivelor nucleare, civile, şi probabil că după aceea vom discuta de...

Radu Dobriţoiu: O forţă specializată.
Claudiu Degeratu: O forţă specializată. Repet, este doar o speculaţie a mea, dar cam asta ar fi.

Radu Dobriţoiu: Ca să definim pe scurt... Da, şi informaţiile mele duc către aceeaşi concluzie. Ar trebui în primul rând, la nivel naţional să existe, să spunem, o divizie, o brigadă, o echipă specializată în astfel de intervenţii, să existe în fiecare ţară şi după aceea să existe o cooperare şi, de asemenea, nişte proceduri bine stabilite care să fie implementate... Domnule general Dobriţoiu, înainte de a încheia această primă temă a emisiunii, ştim foarte bine că după Tratatul de la Lisabona ministrul de externe, doamna Catherine Ashton, are şi mandatul, să spunem "de ministru al apărării pentru securitate comună", denumit generic. Din această perspectivă, ce credeţi că ar trebui să facă mai degrabă Uniunea Europeană pentu a preveni incidente similare celor de la Cernobâl şi, iată, Fukushima, pentru ca noi europenii să ne simţim mai în siguranţă, măcar din punct de vedere teoretic?

Corneliu Dobriţoiu: În opinia mea, la nivelul Uniunii Europene ar trebui să se facă o analiză a tuturor centralelor atomo-electrice existente la ora actuală, în spaţiul european, pentru că unele au vârste destul de înaintate şi crează probleme chiar în vecinătatea graniţelor noastre.
Radu Dobriţoiu: În Bulgaria.
Corneliu Dobriţoiu: Corect.

Radu Dobriţoiu: Şi mai ales că Bulgaria doreşte să construiască încă o centrală la aproximativ 10 km de graniţa cu România, şi a primit deja aprobările necesare.
Corneliu Dobriţoiu: corect. A doua chestiune, ar trebui de asemenea dezvoltat un sistem internaţional cu standarde foarte ridicate în domeniul securităţii nucleare, mai cu seamă că unele state europene sunt situate în zone cu risc seismic ridicat, ceea ce crează probleme şi mai mari, spre deosebire de Franţa care nu e atât de activă din punct de vedere al mişcărilor tectonice. În al patrulea rând, trebuiesc identificate, proiectate programe de educare a populaţiei până la pregătirea forţelor. Or, toate aceste programe de educaţie plus programele de pregătire şi constituire a forţelor consumă foarte multe resurse. Deci, dialogul european din această perspectivă trebuie să fie pluridisciplinar şi foarte eficient, şi foarte rapid, pentru că în felul acesta am putea să capitalizăm atât resurse europene, dar în special politicile publice pentru gestionarea securităţii nucleare a centralelor atomo-electrice. Având în vedere faptul şi că ele reprezintă, practic, după cum s-a observat, un pericol transfrontalier. Norul radioactiv nu poate fi stopat.

Radu Dobriţoiu: Sigur.
Corneliu Dobriţoiu: Iar intervenţia /.../.
Radu Dobriţoiu: ...Şi condiţiile meteo nu pot fi influenţate...
Corneliu Dobriţoiu: Corect.
Radu Dobriţoiu: ...Nu poţi să ştii din ce parte bate vântul şi cât timp va bate vântul, de exemplu.

Corneliu Dobriţoiu: Corect. Mai mult decât atât, unele forţe şi mijloace destinate intervenţiei la calamităţi ar trebui localizate în special în regiunile care sunt susceptibile, atât la mişcări tectonice puternice, cât şi în regiunile unde există centrale electrice de o generaţie mai veche, pentru că acelea sunt mai susceptibile la ...
Radu Dobriţoiu: ...Cele mai vulnerabile în cazul unor probleme.
Corneliu Dobriţoiu: Exact.

Radu Dobriţoiu: Şi să aduc aminte, producătorul emisiunii, Nicu Popescu, mi-a pus la dispoziţie un comunicat de presă, pe care el l-a primit de la Fundaţia TERRA Mileniul III şi Asociaţia Re.Generation. Şi în Bucureşti au avut loc evenimente de comemorare a incidentului de la Cernobîl, de acum 25 de ani, îmi aduc aminte, eram tânăr atunci, a trebuit să mergem ordonat şi să luăm acel hap, acea pilulă de iod... În Parcul Colţea a fost expus un fotoreportaj şi, în acest comunicat, Fundaţia TERRA aduce aminte, foarte pe scurt, că energia nucleară nu este regenerabilă, energia nucleară nu asigură independenţă energetică, energia nucleară nu este neutră din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră şi, foarte important, pentru că trebuie să ne gândim la copiii noştri, industria nucleară lasă o povară imensă pe umărul generaţiilor viitoare. (...)

Radu Dobriţoiu: Puteţi asculta emisiunea "Euroatlantica" şi pe Internet, la adresa româniaactualităţi.ro, acolo găsiţi şi o arhivă cu transcrierile principalelor ediţii ale emisiunii. Inivitaţi în această ediţie, generalul-locotenent în rezervă Corneliu Dobriţoiu, fost locţiitor al ministrului apărării, şi lector universitar Claudiu Degeratu, director de programe la Fundaţia Eurisc. Continuăm cu a doua temă a emisiunii: o analiză a evoluţiilor din nordul Africii. În Siria, regimul condus de Bashar al-Assad se confruntă cu o situaţie dificilă în oraşul Deraa. Au avut loc inclusiv confruntări între două divizii ale Armatei. Preşedintele descrie revoltele ca pe nişte acţiuni teroriste. Vă propun, pentru început, să ascultăm o corespondenţă transmisă pentru "Euroatlantica", de la Ierusalim, de Dragoş Ciocîrlan, specialistul postului RRA, în problematica Orientului Apropiat.

Corespondenţă de la Ierusalim - Reporter: Dragoş Ciocîrlan - Mii de sirieni au solicitat astăzi răsturnarea lui Bashar al-Assad de la putere, denunţând că a trimis tancuri şi trupe pentru a zdrobi mişcarea de rezistenţă împotriva regimului autoritar. Manifestanţii au scandat în suburbii ale Damascului că vor răsturnarea regimului Assad. Mii de săteni au încercat să vină în sprijinul locuitorilor din oraşul Darra. Armata a deschis focul la intrarea de vest a oraşului, la aproape trei kilometri de centrul localităţii. Martori oculari au relatat despre zeci de persoane rănite. Versiunea agenţiei oficiale de ştiri de la Damasc se referă la un grup terorist care a atacat un punct de control la Darra, patru soldaţi fiind răniţi şi alţi doi răpiţi, susţin oficialii sirieni. Protestatarii spun că la Darra, soldaţii au tras focuri în aer, dimineaţă, pentru a preveni participarea la demonstraţii a celor care intenţionau să meargă la rugăciunile de vineri. Lunetişti amplasaţi pe acoperişurile clădirilor trag în tot ceea ce mişcă, potrivit postului de televiziune "Al-Jazira". "Suntem în casele noastre, dar inimile noastre sunt în Moschei", a declarat un martor ocular din oraşul Darra. Forţele de securitate au deschis focul cu arme automate, în localitatea Latachia, unde aproximativ 1.000 de oameni s-au adunat pentru un miting antiguvernamental. Despre acest incident, televiziunea de stat a relatat că un cameraman a fost rănit în timpul unui atac al unei bande înarmate. Ieri, Guvernul de la Damasc a negat informaţiile potrivit cărora au avut loc confruntări în interne militare, în zona Darra. Un purtător de cuvânt al opoziţiei din Siria a declarat că au fost ciocniri violente între două divizii ale armatei siriene. În urma deteriorării situaţiei din Siria, potrivit martorilor, peste 1.500 femei şi copii au trecut frontiera spre Liban. Presa care citează martori a relatat că forţele de securitate libaneze au ajutat femeile şi copiii să treacă frontiera. În ultimele şase săptămâni de la declanşarea manifestaţilor contra regimului Bashar al-Assad, reprezentanţi ai organizaţiilor pentru drepturile omului au semnalat că, în timpul revoltelor, mii de cetăţeni sirieni au fost arestaţi şi nu se cunoaşte nimic despre soarta lor.

Radu Dobriţoiu: Iată, aşadar, că în timp ce noi aveam mai mult atenţia concentrată asupra Libiei, unde, nu-i aşa, şi România s-a implicat în operaţiunile NATO cu Fregata Regele Ferdinand, iată că în Siria evoluţia este de la o zi la alta, de la o săptămână la alta, din ce în ce mai dramatică. Domnule general Dobriţoiu, sunteţi în continuare cu noi?
Corneliu Dobriţoiu: Sigur.

Radu Dobriţoiu: Iată, colegul meu Dragoş Ciocîrlan, pe ale cărui informaţii mă bazez... el este expertul nostru în Orientul Apropiat, vorbea, poate chiar în exclusivitate pentru postul nostru de radio, e transmisă această informaţie, despre ciocniri între două divizii ale Armatei Siriene. Deci, ciocniri şi lupte între forţele armate ale Siriei. Credeţi că acesta este un nou nivel important al escaladării situaţiei de acolo?

Corneliu Dobriţoiu: Cu certitudine, având în vedere faptul că, iniţial, parte din... militari din compunerea unei divizii de infanterie, Divizia 5, care a intrat, care a oprit înaintarea celeilalte divizii către oraş, deci au fost la început unele fraternizări cu populaţia. Ceea ce nu înţelege acest regim autocratic este că folosirea mijloacelor grele de luptă în aceste scopuri este, cum să spun eu, este neavenită. E adevărat, tancul a fost proiectat şi construit să îndeplinească alte misiuni, nu să strivească populaţia pe străzile unui oraş. Ori, în acest sens, lucrul cel mai greu care se întâmplă acum pentru armată regulată este să fie nevoită să tragă împotriva unei populaţii neînarmate. Asta distruge spiritul de corp al unei armate şi aceasta a determinat fraternizările cu populaţia din zonă.
Radu Dobriţoiu: Pentru că principala misiune a Armatei este să-şi apere poporul şi naţia.

Corneliu Dobriţoiu: Corect, corect! Ori ciocnirile dintre cele două formaţiuni militare s-au datorat faptului că cealaltă este condusă de fratele preşedintelui în funcţie, care intenţiona să înnăbuşească în sânge revolta oamenilor nevinovaţi...
Radu Dobriţoiu: Şi să intre în Dara'a cu blindate şi cu tancuri pentru a-i înnăbuşi pe aşa-numiţi terorişti de către Administraţia Bashar al-Assad. Iată o situaţie delicată în Siria, influenţată, domnule profesor Degeratu, probabil şi de fraţii musulmani, de Iran şi alte organizaţii islamiste. Credeţi că acolo situaţia e mai complexă decât o vedem noi ca imagine?

Claudiu Degeratu: Sigur este mai complexă şi cred că a fost influenţată inclusiv de evoluţia conflictului din Libia, pentru că este un model de rezistenţă al colonelului Gaddafi, care acum, probabil, încearcă să fie imitat de regimul de la Damask. În acelaşi timp, sigur că Siria rămâne unul dintre cele mai importante state pentru securitatea regională, din punct de vedere militar, o instituţie în care s-a investit ani de zile din raţiuni de importanţă strategică vizavi de relaţia cu Iranul şi cu raporturile cu Israelul. Ceea ce aţi relatat vizavi de aceaste tulburări interne sau conflicte în interiorul Armatei, într-adevăr, reprezintă un indicator important al, probabil, impactului major pe care l-au...

Radu Dobriţoiu: Până acum, Bashar al-Assad se bucura de sprijinul total al Armatei, probabil şi pentru că, aşa cum spunea domnul ministru Corneliu Dobriţoiu, fratele şi rudele lui Bashar al-Assad se află în funcţii importante din conducerea Armatei Siriei.
Claudiu Degeratu: Da. Cred că se va apropia mult mai mult tipul de conflict din interiorul Siriei de modelul libian, din păcate, pentru că asta sigur anticipează o serie /.../

Radu Dobriţoiu: Mai devreme sau mai târziu.
Claudiu Degeratu: ... şi, în acelaşi timp, faptul că se apelează la forţele militare pentru represiune, deja a declanşat o serie întreagă de iniţiative pentru a se aplica mai multe sancţiuni pe diferite organizaţii internaţionale împotriva Siriei, începând de la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite până la...

Radu Dobriţoiu: S-a discutat foarte mult, în ultimele zile, însă să nu uităm întrebarea. Domnule ministru Corneliu Dobriţoiu, iată, sunt mai multe elemente de ingerinţă în acea zonă din nordul Africii, aducem aminte de Iran, de Fraţii Musulmani şi - de ce nu? - de alte organizaţii islamiste. Care credeţi că ar putea fi ponderea în volatilitatea în ceea ce se întâmplă acolo, în Siria şi în nordul Africii, implicarea acestor organizaţii?
Corneliu Dobriţoiu: În primul rând, organizaţiile de factură islamistă radicală, categoric, sunt foarte active în zona respectivă, găsind un teren prielnic pentru dezvoltarea unei activităţi de prozelitism activ şi chiar de sprijin armat al insurgenţilor.

Radu Dobriţoiu: Sigur... şi credeţi că s-ar putea folosi de aceste dispute, iată, şi între două divizii... şi să se folosească de o situaţie, creată la un moment dat, pentru a-şi mări influenţa şi a se implica direct într-o evoluţie politică, socială şi religioasă într-o anumită zonă?
Corneliu Dobriţoiu: Sigur că da, mai cu seamă că în ceea ce priveşte regimul dictatorial din Siria, a derulat acţiuni şi împotriva populaţiei kurde din zonă. Aţi vâzut că şi în Irak deja se agită, se tulbură apele, or în felul acesta...
Radu Dobriţoiu: Şi asta va deranja, în cele din urmă, Turcia, pentru că ştim foarte bine că din doctrina militară a Turciei, de siguranţă naţională, face parte această ameninţare, reprezentată de eventuala înfiinţare a unui stat kurd.

Corneliu Dobriţoiu: Corect. Deci, dictatorul sirian urmăreşte să atragă simpatia Turciei, având în vedere faptul că ei au intreprins nişte acţiuni în zona populaţiei kurde de la graniţă şi în felul acesta să genereze un cadru regional de legitimitate a unei intervenţii în forţă. Problema, totuşi, de fond este că conducerea de la Damasc a avut un discurs public nefericit, prin care a acuzat pe liderul tunisian şi pe liderul egiptean că au renunţat mult prea repede la putere, pe când Gaddafi ar fi acţionat, ar fi întrebuinţat forţa mult prea târziu într-un asemenea conflict intern. Or, el a încercat să intre în forţă, să folosească forţa brută, forţa armată împotriva populaţiei înainte de a se genera anumite condiţii pentru decredibilizarea masivă şi erodarea guvernului său, dar ceea ce a făcut în final, uitaţi, a dus la crearea unei rezistenţe chiar în interiorul propriei armate.

Claudiu Degeratu: Aş fi vrut doar să adaug, în special în legătură cu relaţia cu Turcia. Turcia, chiar prin vocea primului ministru, a avertizat regimul de la Damasc să înceteze măsurile împotriva populaţiei civile şi nu numai sub influenţa ultimelor revoluţii din zona kurdă a Siriei, ci chiar din perspectiva conflictului mai vechi, care exista între Turcia şi Siria, datorită existenţei unor tabere de antrenament, a unor organizaţii teroriste în Siria, tocmai pentru că Turcia ...
Radu Dobriţoiu: Inclusiv în zona kurdă.
Claudiu Degeratu: Exact. Tocmai pentru că Turcia sesizează fragilitatea statului sirian, pe fondul căruia se pot manifesta mai puternic organizaţiile teroriste.
Radu Dobriţoiu: Şi Turcia, considerând că...(lipsă transcriere).

Corneliu Dobriţoiu: În afara efortului de instruire trebuie susţinut un lanţ logistic impresionant pentru a putea întreţine forţa combativă, capacitatea operaţională...
Radu Dobriţoiu: Susţine, da. În luptă, sigur că da. În linia întâi...

Corneliu Dobriţoiu:... or, deja este, va fi foarte greu. Va fi foarte greu, pentru că blocada navală impusă de NATO sub cea de-a doua rezoluţie, nu permite nici asigurarea cu materiale militare a insurgenţei anti gaddafi. Deci, în situaţia aceasta, după părerea mea...
Radu Dobriţoiu: Cele două rezoluţii nu sunt suficiente.
Corneliu Dobriţoiu: Ar mai trebui ceva, corect. Ar trebui sau ar mai trebui ca cineva să-şi asume un risc politic mare şi dumneavoastră bănuiesc că intuţi la ce mă refer.

Radu Dobriţoiu: Da, sigur că, da. Ori la Statele Unite, ori... Deşi Statele Unite au devenit mai puţin vocale în această operaţiune, să ne gândim la Franţa şi la Marea Britanie, dar să precizăm, pentru că aşa cum a amintit domnul general Dobriţoiu, să precizăm care sunt cele două tabere militare în Libia: este vorba, pe de o parte de o opoziţie slab organizată, slab pregătită din punct de vedere militar, slab dotată; şi, pe de altă parte, se opune o armată regulată, formată din...

Corneliu Dobriţoiu: Mercenari.
Radu Dobriţoiu:... şi plus merecenari, dar avem o dată de la militari în teremen şi până la forţe speciale, în jur de două-trei mii de forţe speciale şi, bineînţeles, vreo trei mii de mercenari veniţi din Africa, din Ciad şi bine plătiţi cu ziua de către colonelul Gaddafi, deci foarte bine instruiţi, pentru că profesia lor este războiul şi se confruntă cu nişte tineri care trag, cum spunea domnul general, ca la nuntă, inclusiv după avioane NATO, de bucurie, şi care avioane NATO reacţionează, crezând că sunt atacate, nu? Domnule profesor Degeratu, să ne referim un pic şi la aceste două tabere şi ce şanse de succes ar avea opoziţia de la Benghazi cu această mână militară, armă militară.

Claudiu Degeratu: Sigur, opoziţia are deja un nume, este Consilul Naţional de Tranziţie Libian, care deja începe să fie implicată în toate contactele, atât cu grupul de contact internaţional, de asemenea, cu ţările importante din coaliţia ad-hoc iniţială, Statele Unite în special, Marea Britanie şi Franţa şi ne aşteptăm ca treptat să se angajeze în relaţii sistematice şi profitabile din punct de vedere militar pentru acest Consiliu cu celelalte ţări, cu Alianţa. Dar, sigur, din analize, din comentarii reiese că nu există ofiţer de legătură, nu există acea coordonare...
Radu Dobriţoiu: Personal calificat.

Claudiu Degeratu:... între sol şi aer în ceea ce priveşte operaţiunile aeriene.
Radu Dobriţoiu: Aeriene, sigur că, da. Că ai nevoie de o coordonare...
Corneliu Dobriţoiu: De coordonare.
Radu Dobriţoiu:..o triangulare a unor atacuri şi sunt foarte grăbiţi aceşti reprezentanţi ai opoziţiei, în primul rând să aibă beneficii fianciare şi economice, să vândă contracte de petrol, de gaze.

Claudiu Degeratu: Da, deja, din câte am văzut într-un comunicat al Deptartamentului de Stat American, deja există un O.K. pentru...
Radu Dobriţoiu: Încheierea de contracte şi recunoaştere implicită... a acestei autorităţi, pentru a încheia contracte economice cu ea.
Să aducem aminte o informaţie de astăzi: Alianţa Nord-Atlantică a anunţat că îşi va intensifica în următoarele zile atacurile în Libia. La o videoconferinţă la Comandamentul Aliat, de la Napoli, generalul britanic Robert Wegel a refuzat să dea detalii, însă a spus că rezultatele acţiunilor aliaţilor vor fi văzute în câteva zile. El a spus coresondenţilor de presă de al Bruxelles că Forţele Navale Aliate au anihilat astăzi o operaţiunie a forţelor loiale regimului Gaddafi, care plasau mine marine în apropiere de oraşul-port Misrata. obert Wegel: Trupele regimului Gaddafi continuă să atace centre populate de civili cu artilerie şi rachete. Şi fac asta folosind drept scuturi umane femei şi copii. Iar astăzi, în largul Portului Misrata, forţele pro Gaddafi au plasat mine marine. Navele NATO au interceptat aceste mici ambarcaţiuni şi au neutralizat minele găsite. Vom furniza mai multe informaţii în curând, dar asta arată, din nou, un dispreţ total al regimului Gaddafi pentru legile internaţionale şi intenţia acestuia de a submina eforturile umanitare. ealizator: O corespondenţă de la Bruxelles, semnată de Luminiţa Apostol şi editată de colegul meu Sorin Moţatu de la Radiojurnal. Iată, aşadar, domnule general Corneliu Dobriţoiu, NATO vrea să se implice mai mult în acea regiune, dar noi am stabilit deja că cele două rezoluţii nu furnizează instrumentele necesare. Să aducem aminte că sunt şi nişte...

Corneliu Dobriţoiu: Ascultaţi-mă, au o singură opţiune: să intensifice bombardamentele de aviaţie asupra depozitelor logistice ale forţelor fidele regimului Gaddafi, asupra centrelor de comandă, pentru a le aduce în incapacitate de a executa operaţiuni militare după bunul plac.
Radu Dobriţoiu: Sigur că da, dar am adus aminte că există acele forţe speciale care acţionează: mercenarii. Este o situaţie extrem de complexă din care SUA încearcă să iasă. Să amintim că de vreo lună de zile sau de vreo 3 săptămâni parte din aeronavele SUA nu mai participă la operaţiunile aeriene din spaţiul libian, o situaţie destul de delicată. Da, domnule profesor Degeratu, vroiaţi să adăugaţi ceva?
Claudiu Degeratu: Da, vroiam cumva în continuarea a ceea ce a spus domnul ministru, că, într-adevăr, întotdeauna au fost în cadrul oepraţiunilor NATO o problemă legată de ţintele care au fost vizate în operaţiunile aeriene, nu de-acum, ne-aducem aminte, începând din '95, '99, în Kosovo ş.a.m.d...

Radu Dobriţoiu: Ne-aducem aminte de celebra Ambasadă a Chinei.
Claudiu Degeratu: Da, şi nu numai. În general, în tot războiul din Kosovo a existat întotdeauna o problemă legată de ţinte şi s-a încercat, chiar în comunicarea publică la nivelul Alianţei - noi ne uităm pe comunicatele oficiale şi, după cum ştiţi, domnule general, acolo avem precizate doar ţintele mobile, ca să spun aşa, pot să le enumăr aici: tancurile, vehiculele blindate de artilerie, sistemele de apărare şi cele de antiaeriene, artilerie, mai puţin obiectivele fixe, mai puţin ...
Radu Dobriţoiu:.. bazele militare, da.
Claudiu Degeratu: Oficialii chiar au precizat, sub presiunea unor comentarii tot internaţionale, că acestea vor fi avute în vedere; nu sunt avute în vedere probabil decât colateral sau incidental, cum a fost şi cazul locaţiei colonelului Gaddafi, care a fost bombardată, dar probabil că a fost o lovitură test mai mult vizavi de....- e opinia internaţională...

Radu Dobriţoiu: Pentru astfel de operaţii nu ar fi necesar, aşa cuma aduceaţi aminte dvs, de informaţii din teren aduse în primul rând de localnici?
Claudiu Degeratu: Sigur, dar mai trebuie şi voinţa politică de care amintea tot domnul general, în sensul în care...
Radu Dobriţoiu: ... cineva să-şi asume răspunderea, să folosească mandatul rezoluţiilor până la limită.
Claudiu Degeratu: Să fim foarte tehnici puţin aici. Acel 'cineva' în acest caz înseamnă cele 28 de ţări membre ale Alianţei care să dea un OK politic vizavi de o nouă interpretare asupra rezoluţiilor, pentru că nu este atât de simplu. Procesul este politic în special şi eu anticipez că undeva până la nivelul lunii iunie, cel târziu, se va discuta probabil acest tip de interpretare pentru a se intra într-o nouă fază. ealizator: Pentru a se ataca şi bazele. laudiu Degeratu: Da. Repet, cu foarte multă atenţie şi pregătire politică se va putea trece la această...
Radu Dobriţoiu: ... acele aşa-numite 'lovituri chirurgicale.
Claudiu Degeratu: Da, da, de tip Irak ş.am.d. Dar, repet, acest lucru îl anticipez ca fiind foarte dificil ca proces, pentru că nseamnă, din nou, o altă înţelegere politică, un alt tip de consens politic în interiorul Alianţei, pentru că ultimele reacţii oficiale şi militare, şi politice din cadrul Alianţei chiar au încercat să sublinieze că nu discutăm de votarea ţintelor. Adică ţintele au fost doar acelea care le-am spus eu mai devreme ca tip de ţinte, şi probabil că se va discuta într-un alt cadru politic despre...

Radu Dobriţoiu: Ca tip de ţinte care se pot regăsi în mandatul conferit de cele două rezoluţii. Domnule profesor Degeratu, aţi adus aminte de 28 de ţări din Alianţă. Domnule general Corneliu Dobriţoiu, este şi România printre aceste ţări, şi de curând a plecat în marş spre Marea Mediterană fregata "Regele Ferdinad". Vă rog, domnule general, în măsura în care se poate vorbi despre acest lucru - bănuiesc că aveţi informaţii, unele care sunt publice, altele care nu sunt publice, în ce măsură aceasta fregată este modernizată total şi este pregătită să participe la operaţii complexe, cum este cea navală din Marea Mediterană, de impunere a embargoului asupra Libiei?

Corneliu Dobriţoiu: Îngăduiţi-mi să răspund la partea a doua a întrebării dvs. Prin exemplul pe care l-a oferit atât nava, cât şi echipajul în angajările anterioare din operaţiunea "Active Endeavour" din Mediterana de est, care e singura operaţiune NATO de tip Articol 5 care se derulează. Deci, echipajul şi nava cu echipamentele care le are în dotare poate să desfăşoare misiunea căreia i-a fost încredinţată. Mai e un alt aspect - dacă nu ar fi avut capacităţile necesare, să ştiţi că nu ar fi fost certificată de către aliat. Ori cealaltă chestiune legată de...

Radu Dobriţoiu: Dar după informaţiile mele, modernizarea nu este finalizată pe platforma...
Cornel Dobriţoiu: Modernizarea nu este finalizată. Ascultătorii dumneavoastră ar trebui să înţeleagă faptul că etapa a doua de modernizare, dincolo de sumele uriaşe care... sumele mari care le implica avea ca prim obiectiv achiziţia de sisteme de arme prin care să îngăduie Fregatei să participe în operaţiuni navale de mai mare intensitate decât cele care le execută acum, operaţiuni de interdicţie maritimă. Deci, ea are exact tot ce-i trebuie pentru acest tip de misiune, care, trebuie spus, totuşi, nu este o misiune uşoară. Cele mai mari pericole pentru acest tip de misiuni sunt ambarcaţiunile mici încărcate cu trotil, care au viteze mari şi care se pot apropia de vapor.

Radu Dobriţoiu: Sigur, ne aducem aminte de acel atac Al-Qaeda asupra unei tot, dacă nu mă înşel, era tot o fregată a Statelor Unite care a fost atacată cu o şalupă.
Cornel Dobriţoiu: Exact. Dar, şi din acest punct de vedere, să ştiţi că armamentul pe care-l are la bord, tunurile cu tragere rapidă şi mitralierele cu mare cadenţă de tragere, pot să abordeze aceste pericole, pot să le rezolve într-un mod fericit.
Radu Dobriţoiu: Domnilor, vă rog, suntem la finalul emisiunii şi nu putem încheia această ediţie "Euroatlantica" fără a trage nişte concluzii, fără a anticipa ce se va întâmpla, iată, în Siria şi în Libia. Mai întâi, domnule profesor Degeratu, în câteva, în 30 de secunde, dacă vă puteţi referi la o concluzie!

Claudiu Degeratu: Concluzia este, după părerea mea, că ne apropiem de o fază importantă, undeva spre luna mai-iunie, în ceea ce priveşte situaţia din Orientul Mijlociu şi din punct de vedere al deciziei la nivelul comunităţii internaţionale de a intra într-o nouă fază de gestionare a situaţiei cu multiple centre de criză. Vom fi solicitaţi la un nivel mai ridicat de intensitate şi de cooperare politică în acest domeniu şi, sigur, militare, efortul se va multiplica, din păcate.
Radu Dobriţoiu: Domnule general Corneliu Dobriţoiu, foarte scurt. "Primăvara arabă" a trecut. La ce să ne aşteptăm în continuare?
Corneliu Dobriţoiu: După părerea mea, în ceea ce priveşte problematica Libiei, dacă Alianţa, dacă statele decidente nu iau decizii pentru a angaja elementele administrative, structura administrativă care dă forţă operaţională armatei lui Gaddafi, vom avea de-a face, acolo, cu operaţiuni militare de lungă durată.
Radu Dobriţoiu: Mulţumesc! Da, "Euroatlantica", la final. Îmi cer scuze, mai avem foarte puţin timp. Invitaţi în această ediţie au fost generalul-locotenent în rezervă Corneliu Dobriţoiu şi, în studioul 31, lectorul universitar Claudiu Degeratu, alături de Nicu Popescu, producătorul emisiunii, Radu Dobriţoiuul acestei ediţii "Euroatlantica", Radu Dobriţoiu, vă mulţumeşte pentru atenţie. La revedere!