Securitatea euroatlantică pe masa ministerialei NATO

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Securitatea euroatlantică a fost analizată ieri şi azi la Bruxelles de miniştrii apărării din NATO, prima întâlnire la acest nivel după summitul din iulie, de la Bruxelles. Reuniunea a fost condusă de secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg. Miniştrii apărării au evaluat în prima zi a dezbaterilor progresele înregistrate de Georgia, în implementarea pachetului substanţial NATO-Georgia, şi au discutat despre împărţirea echitabilă a responsabilităţilor de către aliaţi. SUA au fost reprezentate de secretarul apărării, James Mattis, şi România de ministrul Mihai Fifor. Apărărea europeană revine în actualitate, NATO fiind îngrijorată de faptul că Rusia pune în pericol prevederile şi angajamentele internaţionale, asumate în cadrul tratatului forţelor nucleare intermediare. La Cartierul General al NATO din Bruxelles, miniştrii apărării au discutat şi despre cea mai mare aplicaţie militară a Alianţei, care va avea loc în Norvegia, în perioada 25 octombrie-7 noiembrie. La aceste exerciţii vor participa aproximativ 45.000 de militari, din 31 de ţări aliate şi partenere. Scenariul exerciţiului simulează răspunsul colectiv al NATO la un atac armat împotriva unui aliat. Invitatul acestei ediţii este Alexandru Şerban, preşedintele fondator al Consiliului Euro-Atlantic. Pe parcursul emisiunii vom difuza şi declaraţii obţinute în exclusivitate pentru emisiunea "Euroatlantica". De la ministrul apărării naţionale, Mihai Fifor, la finalul reuniunii de la Cartierul General al Alianţei. Tema ediţiei: "Securitatea euroatlantică pe masa Ministerialei NATO". Bună seara, domnule Alexandru Şerban! Bun venit în studioul Radio România Actualităţi, la emisiunea "Euroatlantica"!

Alexandru Şerban: Bună seara şi bună seara ascultătorilor dvs!
Radu Dobriţoiu: Domnule Alexandru Şerban, după încheierea Războiului Rece, suntem probabil în momentul cel mai tensionat între Rusia şi NATO, situaţie dezvoltată îndeosebi după ocuparea Peninsulei Crimeea şi invadarea Ucrainei. Cu toate că are probleme economice, Rusia continuă să investească foarte mult în armată, în tehnologii militare. Cum ar putea fi convinsă Rusia că graniţele statelor trebuie respectate, la fel şi tratatele internaţionale pe care le-a semnat?

Alexandru Şerban: Desigur, tensiunea dintre Rusia şi NATO este o tensiune între Rusia şi întregul spaţiu euroatlantic şi are o multitudine de componente: politice, interferenţă în alegeri democratice, aţi menţionat componenta militară - Rusia cu greu acceptă extinderea Alianţei, care a avut loc în mai multe şi pe parcursul a mai multor decenii, dar şi alte subiecte, precum atacurile cibernetice, politice, energetice, deci este un set foarte larg de elemente care contribuie la această tensiune. Revenind la summitul NATO, care a avut loc în iulie, la Bruxelles, şi reuniunea ministerială de zilele acestea, vedem că Alianţa se poziţionează clar de tot pe mai multe componente, care adresează aceste tensiuni şi se poziţionează ferm faţă de Rusia. La Bruxelles, zilele acestea, vedem o evaluare a stadiului de implementare a posturii de descurajare şi apărare NATO, stabilit şi la Bruxelles şi la Varşovia, în summiturile anterioare. Vedem de asemenea o luare de poziţie faţă de Tratatul privind forţele nucleare intermediare, Reuniunea grupului de planificare nucleară al NATO, de asemenea o recunoaştere recent, zilele acestea, a informaţiilor pe care Marea Britanie şi Olanda le-au făcut publice legate de atacuri cibernetice venite din partea Rusiei, deci iată că Alianţa vine cu elemente concrete, cu fapte reale, şi pune degetul pe rană în ceea ce priveşte relaţia şi comportamentul între spaţiul euroatlantic şi Rusia. Nu în ultimul rând, la Bruxelles, zilele acestea, aliaţii discută despre împărtăşirea capabilităţilor în domeniu cibernetic ale membrilor NATO cu NATO. De asemenea, discută despre crearea unor echipe de suport care să sprijine în mod concertat atacuri hibride, cu care sunt confruntaţi aliaţii şi NATO. Şi, nu în ultimul rând, un element foarte important pentru România, ca stat membru NATO şi ca stat membru al Uniunii Europene, Ministeriala de apărare de la Bruxelles evidenţiază importanţa colaborării între NATO şi Uniunea Europeană, deja consacrată în declaraţia comuna NATO-UE de la summitul de la Bruxelles, din iulie, care pe mai multe paliere încearcă să definească colaborarea între NATO şi Uniunea Europeană, trecând de sistemul de securitate interconectată, de transparenţă şi de valori care ne interconectează. Iată, se discută despre apărarea cibernetică, despre mobilitatea militară în cadrul NATO şi în cadrul, în special, Est al NATO şi, nu în ultimul rând, atacurile hibride.

Radu Dobriţoiu: O temă care revine, probabil şi sub presiune Statelor Unite, s-a discutat foarte mult şi în cadrul summitului din iulie de la Bruxelles, la cel mai înalt nivel, despre cheltuielile, despre bugetul alocat apărării. Iată, din nou, s-a discutat despre această temă.
Alexandru Şerban: Da. Îmi permit sintagma englezească border-sharing, partajarea echitabilă, care a fost de fapt primul subiect cu care preşedintele american Donald Trump a deschis summitul NATO, şocând foarte multă lume, subliniind că unele state membre ale Alianţei, referindu-se în mod specific la Germania, trebuie să facă mai multe eforturi în ceea ce priveşte contribuţia, fie că este vorba în cash, în capabilităţi sau în alte noi contribuţii la capabilităţile Alianţei Nord-Atlantice. Din acest punct de vedere, pe mine mă bucură faptul că ţara noastră este printre ţările care deja de doi ani de zile reuşeşte să bifeze acest element, pe lângă altele, şi se dovedeşte să fie un partener activ, credibil, angajat şi, iată, şi la subiectul acesta, care este un subiect delicat în raelaţia transatlantică, între Statele Unite şi alţi parteneri NATO, suntem într-o poziţie bună.

Radu Dobriţoiu: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Georgia se va alătura Alianţei. Decizia este una importantă şi va influenţa cu siguranţă securitatea europeană. Ce orizont avem pentru integrarea Georgiei în NATO?
Alexandru Şerban: Eu îmi aduc aminte summitul NATO de la Bucureşti, care cumva ne aduce cu zece ani în urmă, când preşedintele Georgiei, Saakaşvili, de atunci menţiona, la unele dezbateri, că NATO a ratat această şansă. Foare multă lume sublinia: NATO va rămâne deschis şi va ţine uşa deschisă pentru alte ţări dornice să devină membre, dar nu era momentul atunci şi iată că într-un fel subiectul revine pe ordinea de zi, dar revine poate în contextul actual, pe care îl evidenţiam înainte, de relaţii tensionate între Rusia şi NATO, între Rusia şi Occident, revine într-o formă a pachetului NATO-Georgia, SNGP, la care aţi făcut menţiune înainte, care este un pachet, o iniţiativă care doreşte să susţină consolidarea capabilităţilor de apărare a Georgiei şi cooperarea cu NATO, pe mai multe paliere, este vorba de achiziţie, de planificare strategică, de operaţiuni speciale, de poliţie militară...
Radu Dobriţoiu: Gardă de Coastă.
Alexandru Şerban: Securitate maritimă, de asemenea, logistică şi intelligence. Deci, e vorba de dezvoltarea unei capabilităţi şi interne şi de cooperare cu NATO a statului Georgia. Aici fac o paranteză, care pe noi România ne interesează într-un mod deosebit, pentru că este una din ţările din arealul Mării Negre, lucru care pune Marea Neagră şi securitatea Mării Negre nu numai pe agenda summitului din iulie de la NATO, dar pe agenda constantă a Alianţei Nord-Atlantice în perioada următoare.

Radu Dobriţoiu: După reuniunea alianţei de la Bruxelles, prima întâlnire a miniştrilor apărării din NATO, pentru ministrul apărării Mihai Fifor reuniunea NATO a fost un nou prilej pentru discuţii cu secretarul american al apărării James Mattis. Oficialul american şi-a declarat din nou susţinerea pentru înfiinţarea unui comandament aliat de corp de armată pe teritoriul României şi pentru operaţionalizarea cu detaşamente a Brigăzii NATO de la Craiova. Mai multe informaţii am obţinut pentru "Euroatlantica" de la ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor. Domnule ministru Mihai Fifor, prima reuniune a miniştrilor apărării după summitul de la Bruxelles, cu securitatea euroatlantică în prim-plan, cu temă distinctă Marea Neagră, vă rog să ne spuneţi pe scurt care sunt concluziile pentru aceste subiect?

Mihai Fifor: O reuniune aşteptată. vă mărturisesc, de toţi colegii, pentru că a fost primul follow-up pe summit, desigur că şi pe noi ne-a interesat foarte mult ca cele două teme majore pe care România le-a propus în cadrul summitului NATO să aibă o urmare, şi mă refer aici la comandamentul de corp de armată de trei stele pe care România l-a obţinut în cadrul summitului şi, desigur, discuţia pe Marea Neagră, o agendă pe care noi o menţinem în atenţie în permanenţă. Noi considerăm că în momentul de faţă suntem principalul furnizor de securitate din această zonă atât de complicată. De asemenea, s-a discutat despre relaţia transatlantică, cum bine aţi punctat şi dumneavoastră. Este o chestiune care preocupă foarte mult Alianţa Nord-Atlantică, adică să se încerce totuşi evitarea duplicărilor între NATO şi Uniunea Europeană, asta pe fondul poziţionării Franţei sau poziţionării Germaniei în cadrul UE şi pe fondul conceptului care se discută tot mai mult, acela al unei Europe a apărării, cu atât mai mult cu cât începând cu luna ianuarie 2019 preluăm preşedinţia Uniunii şi, prin urmare, există aşteptări foarte mari în ceea ce ne priveşte. Pentru noi vizita a venit într-un moment oportun, adică imediat după vizita oficială pe care am făcut-o la Washington, la Pentagon, acolo unde am avut discuţii la fel de consistente cu secretarul apărării, James Mattis, ne-am revăzut la Ministerială, am punctat din nou câteva teme, şi pot să vă spun că lucrurile arată bine în ceea ce ne priveşte, adică avem un sprijin foarte consistent, atât pe comandamentul de trei stele despre care vorbeam, dar şi pe Brigada Multinaţională, pe care dorim să o declarăm complet operaţională până la finele acestui an, pe prezenţa aliată tot mai consistentă în ţara noastră, pe prezenţa partenerilor noştri strategici, Statele Unite în continuare la Mihail Kogălniceanu, la Cânpia Turzii, adică pe zonele pe care deja le-am discutat, le-am negociat şi ele funcţionează foarte bine.

Radu Dobriţoiu: Tot în cadrul securităţii în regiunea Mării Negre s-a discutat despre Georgia, despre care secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat că se va alătura Alianţei. Cât de importantă este această decizie, care va extinde practic spaţiul euroatlantic?
Mihai Fifor: A fost într-adevăr o discuţie în format NATO-Georgia, o discuţie importantă în care România şi-a nuanţat din nou poziţia pe care o are faţă de Georgia, anume aceea prin care noi susţinem interesele Georgiei în ceea ce priveşte aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. Am fost avocatul Georgiei în permanenţă, şi ne menţinem această postură. Vă reamintesc că în cadrul Ambasadei României din Georgia a funcţionat punctul de contact NATO în urmă cu ceva vreme. Relaţia noastră este una foarte consistentă cu Georgia. De altfel, nu cred că putem discuta despre securitate la Marea Neagră fără să luăm în considerare şi postura pe care Georgia o are. Eu cred că această discuţie privind aderarea Georgiei la Alianţa Nord-Atlantică este o discuţie care devine tot mai consistentă. S-a remarcat faptul că, deşi Georgia nu este stat membru al Alianţei Nord-Atlantice, contribuie, poate mai bine decât contribuie orice alt stat membru, adică să ne gândim că Georgia alocă 2% din PIB pentru apărare, Georgia este poate al treilea sau al patrulea contributor ca număr de trupe în Afganistan, adică îşi îndeplineşte exemplar obligaţiile pe care şi le-a asumat faţă de Alianţa Nord-Atlantică, un lucru care o poziţionează foarte bine.

Radu Dobriţoiu: Ascultaţi emisiunea "Euroatlantica" la Radio România Actualităţi. Sunt Radu Dobriţoiu şi invitat în studio este Alexandru Şerban, preşedintele fondator al Consiliului Euro-Atlantic. Discutăm despre securitatea euroatlantică, dezbătută la Bruxelles de miniştri Apărării din NATO. Domnule Alexandru Şerban, o depeşă, o ştire pe care am primit-o cu câteva minute în urmă, semnată Reuters: 'Statele Unite au acuzat astăzi 7 ofiţeri de informaţii ruşi că au conspirat pentru a ataca computere şi au furat date dintr-o companie de energie nucleară din Statele Unite'. Iată, din nou vorbim despre operaţiunile cibernetice, inclusiv noul centru al Alianţei pentru operaţiunile cibernetice au fost subiecte pe agenda reuniunii ministeriale NATO. Cât de important este acest domeniu, inclus de NATO ca spaţiu de acţiune, alături de cel terestru, aerian şi naval?

Alexandru Şerban: Este un domeniu extrem de important. De fapt, NATO are şi un secretar general adjunct. Până recent, această funcţie a fost deţinută de un român, de ambasadorul Sorin Ducaru, pe acest domeniu. Este într-adevăr un subiect cu care se confruntă nu numai Alianţa, societatea modernă, de astăzi. Atacurile cibernetice au devenit noul tărâm, noul battle ground pentru vremurile în care trăim, lucru care pune sub presiune Alianţa Nord-Atlantică, de a asigura interpretarea Articolului 5, care trebuie să aduc aminte, un atac împotriva unui membru NATO este un atac împotriva tuturor, şi felul în care se interepretează acest articol în ceea ce priveşte spaţiul cibernetic. Iată că deja de la summitul din Ţara Galilor, summitul de la Varşovia şi, recent, la Bruxelles, anul acesta subiectul cibernetic din toate punctele de vedere, atacuri cibernetice militare sau, cum aţi exemplificat în ştirea de la Reuters, reţele energetice sau, dacă este vorba de alegeri în ţările democratice, sunt, de fapt, zonele slabe, în care societăţile noastre integrate în spaţiul euroatlantic, în spaţiul european trebuie să îşi propună cu cea mai mare fermitate şi tărie acţiuni în acest domeniu.

Radu Dobriţoiu: Vorbim despre războiul hibrid, de fapt un concept inventat tot de un rus în cele din urmă şi dezvoltat ulterior, război hibrid care are mai multe componente, inclusiv războiul informaţional, războiul informatic, iată, şi totul se duce din ce în ce mai presant în spaţiul cibernetic. Cum putem contracara şi ce poate face Alianţa, pentru că, relativ recent aţi menţionat, după summitul din Ţara Galilor, şi, iată, acest comandament se operaţionalizează acum. Ştim foarte bine, a fost atacul din ţările baltice, a urmat Ţara Galilor şi toate aceste evoluţii, unde pare-se că Alianţa, ştim foarte bine, a spus că fiecare ţară este responsabilă de securitatea proprie a spaţiului cibernetic, iar Alianţa, ca o umbrelă, vine în sprijinul tuturor acetor state din cadrul NATO.
Alexandru Şerban: Este adevărat, însă Alianţa este şi un teren comun de colaborare între statele membre. NATO poate să ia decizii în ceea ce priveşte acest domeniu, dar colaborarea între statele membre NATO dusă la nivel politic, la nivel militar, la nivel de intelligence, este foaate important ca colaboarea să fie pe toate aceste planuri şi, din punct de vedere al pregătirii societăţilor noastre şi al Alianţei, îmi pare bine să văd că este un subiect care este constant pe agenda miniştrilor apărării şi liderilor Alianţei.

Radu Dobriţoiu: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat astăzi că Rusia trebuie să înceteze cu modelul său de comportament nesăbăuit, inclusiv utilizarea forţei împotriva vecinilor săi, în încercarea de a interfera, de se interfera în procesele electorale. Declaraţia şefului NATO a fost făcută după reuniunea miniştrilor apărării, în care Olanda a anunţat că, în parteneriat cu Marea Britanie, a întrerupt o operaţiune cibernetică ostilă efectuată de serviciul militar rus de informaţii. Despre aceste acţiuni din Răsărit în spaţiul cibernetic aliat, subiect dezbătut la Bruxelles, ministrul apărării naţionale, Mihai Fifor, a declarat.

Mihai Fifor: S-a discurat depre ameninţarea cyber. A fost, de altfel, prezentată şi acţiunea Olandei referitor la acţiunile provocatoare ale Rusiei în domeniul acesta al războiului cibernetic. E o discuţie tot mai consistentă din punctul acesta de vedere, pentru că este evident că, în afară de războiul hibrid, discutăm tot mai mult despre un război cibernetic pe care Federaţia Rusă în poartă în unele din statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
Radu Dobriţoiu: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Organizaţia Nord-Atlantică este îngrijorată de faptul că Rusia pune în pericol prevederile şi angajamentele internaţionale asumate în cadrul Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare. S-a discutat şi despre asta, domnule minsitru.

Mihai Fifor: Da, a fost şi o discuţie în formatul acesta pe dosarul nuclear şi, ca ţară membră aliată, nu putem decât să sprijinim politicile aliaţilor noştri şi ale partenerului strategic, Statele Unite.
Radu Dobriţoiu: S-a discutat, domnule ministru Mihai Fifor, şi despre cooperarea cu Uniunea Europeană, Federica Mogherini a participat la aceste discuţii, ce dezvoltări noi sunt pentru acest subiect?
Mihai Fifor: Pe noi ne-a interest acest format şi această discuţie, pentru că vrând, nevrând, odată ce am preluat preşedinţia rotativă a Uniunii, începând cu luna ianuarie va trebui să gestionăm şi această relaţie transatlantică. Şi, pe de altă parte, modul în care Uniunea Europeană se raportează la relaţia cu NATO, au fost luări de poziţie de ambele părţi. Ideea a fost aceea a colaborării, şi nu a duplicării, în cadrul UE a NATO şi a politicilor NATO, pentru că, până la urmă, nimeni nu îşi doreşte un astfel de lucru; se doreşte o colaborare transparentă şi colegială între Uniunea Europeană şi Alianţa Nord-Atlantică.

Radu Dobriţoiu: Ministrul apărării naţionale, Mihai Fifor, declaraţii acordate în exclusivitate, în această seară, de la Bruxelles, pentru emisiunea "Euroatlantica". Domnule Alexandru Şerban, potrivit Reuters, SUA consideră că Rusia dezvoltă un sistem de lansare terestră, încălcând tratatul din perioada Războiului Rece, ceea ce i-ar permite să lanseze în orice moment un atac nuclear asupra Europei. Rusia trebuie să înceteze dezvoltarea pe ascuns a sistemului ilegal de rachete de croazieră sau, în caz contrar, SUA vor căuta să îl distrugă înainte de a deveni operaţional, a declarat, acum două zile, reprezentantul permanent al SUA la NATO. O temă recurentă aceasta a rachetelor ruseşti, subiect ce revine periodic în arsenalul diplomatic şi militar al Rusiei, după tratatul încheiat chiar în perioada Războiului Rece. Cum ar trebui să reacţioneze Alianţă?

Alexandru Şerban: Într-adevăr ne întoarcem nu doar cu gândul, dar cu faptele în perioada anilor '70 şi '80. Multă lume ţine minte această perioadă în care ameninţările din partea Rusiei către Occident erau reale. Cu ocazia sfârşitului Războiului Rece, aceste tratate au ridicat, ca să spun aşa, semnul întrebării legat de acţiuni unilaterale. Dar iată că ne întoarcem cumva într-un stadiu similar. NATO a luat poziţii ferme şi, iată, şi astăzi, la Ministeriala de Apărare, în acest sens, şi îmi aduc aminte citatul adeseori folosit de către preşedintele Reagan în perioada Războiului Rece. Ca să ajungem la încredere sau ca să ajungem de la dialog la încredere trebuie să existe capacitatea de a verifica angajamentele pe care fiecare parte le face. Până în momentul în care această încredere şi angajamente nu există din partea Rusiei faţă de Occident, NATO va continua mai departe să facă paşi în a-şi consolida postura de descurajare şi apărarea NATO şi toate celelalte elemente pe care le vedem pe ordinea de zi a NATO. Nu poate Alianţa Nord-Atlantică şi Occidentul să stea şi să accepte, într-un mod unilateral, schimbarea regulilor pe care cu toţii le-am agreat şi le-am stabilit, pentru o mai bună pace şi securitate şi spaţiul nostru comun.

Radu Dobriţoiu: Pe lângă trupe, din cele 29 de state membre, precum şi din ţările partenere, Suedia şi Finlanda, aplicaţia din Norvegia va implica, în această lună, 150 de avioane de luptă, 60 de nave şi 10.000 de vehicule blindate. Aplicaţia nu aparţine sau nu are o ţintă anume, este un exerciţiu defensiv, a subliniat Jens Stoltenberg, menţionând că Rusia a fost invitată să trimită observatori. Manevrele militare programate de mai multă vreme vor avea loc într-o perioadă de tensiuni sporite cu Rusia, spun agenţiile de presă, declanşate de anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014 şi de rolul Moscovei în criza din estul Ucrainei, unde este acuzată că îi sprijină pe separatişti. Reamintim că, în luna august, Rusia a organizat ample manevre militare în estul ţării, la care a anunţat că au participat 300.000 de militari. Domnule Alexandru Şerban, cum să caracterizăm aceste jocuri de război?

Alexandru Şerban: Bun, aceste jocuri de război dedublează declaraţiile şi afirmaţiile care vin din partea fiecărei părţi şi în special din partea Alianţei Nord-Atlantice. Fac parte din tradiţionalul joc militar pe care două părţi îl pot avea în momentul în care există aceste tensiuni de care povesteam la începutul emisiunii. Şi cred că este întru totul justificat că Alianţa Nord-Atlantică, pentru întărirea capacităţii proprii de a colabora pe plan militar în cadrul NATO, să aibă acest gen de exerciţii, chiar dacă lumea îl interpretează ca o reacţie la recentul exerciţiu militar pe care Rusia l-a desfăşurat în estul ţării. Iată, suntem în jocuri de război, în jocuri de declaraţii, în declaraţii foarte ferme, precum cel al reprezentantului permanent american la NATO. Suntem într-o nouă epocă similară cu cea a Războiului Rece şi trebuie să fim atenţi.

Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica", la final. Am discutat despre securitatea euroatlantică, dezbătută la Bruxelles de miniştrii apărării din NATO. Invitatul ediţiei a fost Alexandru Şerban, preşedintele fondator al Consiliului Euro-Atlantic.
Sunt Radu Dobriţoiu, Radu Dobriţoiuul Euroatlantica şi alături de producătorul emisiunii Nicu Popescu vă mulţumesc pentru că ne-aţi ascultat la Radio România Actualităţi.