Securitatea euroatlantică la 70 de ani de NATO

Euroatlantica (21 martie, ora 21:05) - Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! În aceste zile marcăm 70 de ani de la înființarea NATO, cea mai importantă alianță militară de pe planetă. În urmă cu 15 ani, după un efort al societății românești susținut de toate partidele politice parlamentare, România devenea membră cu drepturi depline în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Armata a avut un rol esențial în demersurile de aderare și apoi integrare în NATO. Momentul invitării în alianță, summitul de la Praga de acum 17 ani, surprindea România cu un batalion de infanterie și un pluton de poliție militară în Afganistan, umăr la umăr cu militarii din Statele Unite, în misiune la Kandahar se afla Batalionul 26 Infanterie Scorpionii Roșii, comandați de actualul general Nicolae Ciucă. Peste doi ani când țara noastră devenea membră cu drepturi depline în NATO, Scorpionii Roșii comandați tot de generalul Nicolae Ciucă, pe atunci locotenent-colonel, se aflau în misiune Antica Babilonia din Irak. Un parcurs de aderare susținut de priceperea, devotamentul și sacrificiul militarilor români, care au reușit să câștige încrederea aliaților. Profesionalismul ostașilor noștri a fost confirmat ulterior în cele mai dificile misiuni la care a participat Alianța, în Kosovo, Afganistan şi Irak. Mâine, în organizarea Ministerului Apărării Naționale, în capitală se lansează campania "România 15 ani în NATO. 70 de ani de la înființarea Organizației Nord-Atlantice". Invitatul acestei ediții este colonelul în rezervă Florin Jipa, fost purtător de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale. Vom intra în direct prin telefon și cu analistul politico-militar Radu Tudor și avem și un reportaj despre Misiunea din Afganistan semnată de Mario Balint. Sunt Radu Dobrițoiu şi vă invit să rămâneți alături de Radio România Actualități pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Tema ediției: Securitatea euroatlantică la 70 de ani de NATO.

Bună seara, domnule colonel Florin Jipa! Bun venit la Radio România Actualități, la emisiunea "Euroatlantica"! Bună seara, domnule colonel Florin Jipa!

Florin Jipa: Bună seara!

ASCULTAŢI AICI ÎNREGISTRAREA EMISIUNII

Radu Dobriţoiu: Vorbim în această seară despre securitatea euroatlantică la 70 de ani de NATO. De 15 ani face parte și România din cea mai puternică alianță militară. Cât de importantă este Alianța la 70 de ani de la înființare pentru stabilitatea și securitatea spațiului euroatlantic?

Florin Jipa: Alianța este din punctul meu de vedere la fel de importantă cum a fost în timpul Războiului Rece, deoarece cel puțin în zona Europei vedem tendințele expansioniste și agresivitatea Federației Ruse dezvoltate din ce în ce mai mult, în special după anul 2014, după anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea și după declanșarea războiului civil din estul Ucrainei. Este clar că în momentul de față cumva Alianța Nord-Atlantică s-a redefinit și parte din structurile, parte din forțele alianței, cel puțin ultimele summit-uri NATO, au fost distribuite partenerilor din Est, astfel că sunt patru comandamente NATO în țările baltice și în Polonia, patru grupuri de luptă, dar sunt și structuri de comandă, dintre care și România are o brigadă multinațională, are un comandament de divizie, are un comandament de corp armată care chiar în acest moment se operaționalizează și mai avem un o structură de logistică de integrare a forțelor NATO, plus alte structuri, aş spune aici inclusiv facilitatea de la Deveselu, care este o unitate integrată în structura antirachetă a NATO, chiar dacă este sub comandă americană.

Radu Dobriţoiu: Plus baza de la Mihail Kogălniceanu, extrem de important, acolo unde aveam o prezență permanentă pe bază rotațională a trupelor americane, să spunem, la un nivel de batalion de manevră.

Florin Jipa: Da, este un batalion de manevră întărit, deoarece au şi blindate, au inclusiv elicoptere de transport şi de atac.

Radu Dobriţoiu: Şi autotunuri. V-aţi referit în primul rând la importanţa pe planul securităţii militare. Vă rog să vă referiţi totodată şi la importanţa pe palierul securităţii economice, pentru că este demonstrat faptul că după ce România a devenit membră cu drepturi depline în alianţă au crescut şi investiţiile economice străine, ceea ce a condus la o dezvoltare economică pentru ţara noastră.

Florin Jipa: Este normal, deoarece economia se bazează foarte mult pe securitate, nimeni nu investeşte într-o zonă nesigură, deoarece există riscul foarte mare să-şi piardă banii. Cu cât o zonă este mai sigură, are un rating mai bun, automat vin și investițiile străine. Acest lucru s-a întâmplat și în România și cred că aderarea la NATO a deschis și calea intrării în grupul select al țărilor Uniunii Europene, care iarăși a fost un pas în dezvoltarea economică a României.

Radu Dobriţoiu: Adică a impulsionat întru-un fel ceea ce urma să se întâmple din anul 2007, integrarea în Uniunea Europeană, și a fost un atu important în acest demers, și anume calitatea de membru în Alianța Nord-Atlantică.

Florin Jipa: Bineînțeles. Cred că nu s-ar fi putut realiza fără acest istoric al României - prima dată NATO. Am arătat că suntem alături de de aliații europeni cam în toate misiunile și ar fi bine cumva să le amintim cel puțin pe cele mai importante. Noi din 2002 până astăzi avem o prezență permanentă din Afganistan, am avut inclusiv 2.000 de militari, am avut o regiune, Zabul, pe care noi am gestionat-o, am avut Aeroportul Internațional din Kabul, pe care l-am condus, inclusiv toate chestiunile operaționale, în Bosnia avem iarăși o prezență, Bosnia și Herțegovina, din 1996, avem din 2000 o prezență în Kosovo, 2003-2009 am fost în Irak, am ocupat aproape 10.000 de funcții, iar toate funcțiile ocupate de soldații militari în misiuni externe în ultimele decenii sunt în jur de 50.000. Nu știu numărul, deoarece ei s-au tot rotit, dar 50.000 de funcţii...

Radu Dobriţoiu: S-au repetat unii dintre ei pe funcţii similare.

Florin Jipa: Dar 50.000 de funcţii au fost ocupate în misiuni internaționale, ceea ce este o cifră impresionantă pentru o armată ca a noastră.

Radu Dobriţoiu: Să vorbim despre relevanța și importanța misiunilor Armatei României pe parcursul integrării..., spre integrarea în NATO.

Florin Jipa: Din punctul meu de vedere, militarii s-au adaptat mai repede la valorile alianței, deoarece alianța în cadrul Tratatului alianței, pe lângă articolul 5, care specifică foarte clar că în cazul atacului unui membru este considera atacul împotriva tuturor și este și articolul 3, care specifică foarte clar reziliența fiecărui stat, adică obligațiile fiecărui stat să își dezvolte o armată puternică pentru a se putea apăra pe el și a-i putea apăra și pe ceilalți. Zic că militarii s-au adaptat mai repede, deoarece ei au trecut imediat la învățarea procedurilor, executarea misiunilor alături de americani, au trecut la toate sistemele de pregătire, la achiziții, dar din păcate, cel puțin până la anul 2012, sprijinul politicienilor nu a venit, deoarece foarte, foarte mult timp s-a mers pe ideea: suntem în NATO, nu mai avem nevoie. Iar în 2012 ministrul de atunci, Corneliu Dobrițoiu, chiar a spus că armata a ajuns la un sistem de operativitate periculos, iar începând cu 2013 militarilor din nou a început să le crească bugetul Apărării și vedem astăzi că deja e planificat 2% din PIB, iar lucrurile se îmbunătățesc.

Radu Dobriţoiu: Bun. Execuția bugetară a fost anul trecut de 1,89%, deci nu 2%, iar anul acesta avem 1,9%...

Florin Jipa: Tocmai din această cauză am spus că sunt planificați 2%.

Radu Dobriţoiu: Eu vorbesc chiar de execuție bugetară, adică de ceea ce s-a întâmplat și ceea ce a declarat răspunzând unei întrebări puse de mine ministrul apărării naționale, Gabriel Leș. Avem așadar două paliere - în primul rând contribuția militarilor prin efortul lor la integrarea în NATO și pe de altă parte această contribuție nu poate fi desprinsă de faptul că integrarea în NATO a dus la o profesionalizare și o perfecționare a trupelor românești și implicit a Armatei României. România participă la misiunea din Afganistan din 2002, de altfel cea mai dificilă misiune atât pentru țara noastră, cât și pentru alianță, un teatru de operații unde au căzut la datorie 27 de militari români. Începând cu 1 ianuarie 2015, NATO desfășoară în Afganistan o misiune de instruire, consiliere și asistență pentru forțele afgane de securitate. Resolute Support succede operațiunii ISAF, derulată în perioada decembrie 2001 - decembrie 2014. Mario Balint a realizat o sinteză pentru emisiunea "Euroatlantica".

Reporter: Spre deosebire de ISAF, misiunea Resolute Support este de natură non combat și nu presupune angajarea în lupte contra insurgenților. Resolute Support dispune de un cartier general la Kabul și patru comandamente regionale, la Mazar-e Sharif, Herat, Laghman şi Kandahar. România a participat la Resolute Support încă de la debutul său, iar în prezent dispune de un contingent de aproximativ 700 militari, îndeosebi în Kandahar și la cartierul general de la Kabul. Colonelul Bogdan Istrate a fost șef al echipei de legătură și senior național în teatrul de operații Afganistan.

Bogdan Istrate: Misiunea Resolute Support se fac eforturi pentru a se progresa cu principala componentă a misiunii NATO aici, care este instruire, consiliere și asistență a forțelor de securitate afgane, pentru a câștiga încrederea populației că guvernul afgan și forțele de securitate afgane sunt în măsură să protejeze populația de forțele insurgente și să asigure organizarea vieții de zi cu zi a populației afgane. Componenta românească în cadrul Resolute Support, care acționează pentru consiliere și asistență și pentru instruire și componenta care acționează pentru protecția forței aici în Afganistan este privită cu încredere.

Reporter: Securitatea euroatlantică și internațională depinde și de stabilitatea din Asia Centrală și de Sud, Afganistanul fiind un stat-cheie în acest sens. Implicarea României în Afganistan se fundamentează pe o serie de rațiuni majore. Angajamentul țării noastre pentru îndeplinirea mandatului celei mai ample operaţiuni a NATO și asigurarea unui mediu stabil pentru ca teritoriul său să nu mai constituie un sanctuar pentru terorism, iar poporul afgan să trăiască în pace și să poată decide singur propriul viitor.

Radu Dobriţoiu: Mario Balint, jurnalist, veteran al misiunilor din Afganistan și Irak. Suntem în direct prin telefon cu analistul politico-militar Radu Tudor. Bună seara, domnule Radu Tudor!

*

Radu Dobriţoiu: Vorbim în această ediție a emisiunii "Euroatlantica" la Radio România Actualități, despre securitatea euroatlantică la 70 de ani de NATO. Invitat în studio este colonelul Florin Jipa, fost purtător de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale. Domnule Radu Tudor, aminteam în preambulul emisiunii despre efortul societății românești, susținut de toate partidele politice parlamentare, ceea ce a condus în urmă cu 15 ani la integrarea României în NATO. Cât de importantă a fost acea coeziune a voinței politice?

Radu Tudor: A fost cel mai frumos deziderat pe care l-a avut România de la căderea comunismului. A fost probabil singurul care a coalizat absolut toate forțele politice din România și absolut orice intenție de vot exprimată popular la toate alegerile libere care au avut loc după decembrie 1989. Am evocat zilele acestea, și la Forumul de securitate, organizat de Aspen şi German Marshall Fund la Cercul Militar, sunt câteva momente cruciale pentru alianță și pentru România. Sunt 15 ani, în curând, pe 2 aprilie, de la aderarea României la NATO, sunt 20 de ani de la primul val de extindere al Alianţei, în 1999, sunt 70 de ani de la crearea NATO şi e un moment aniversar, dar eu cred că nu e momentul să jubilăm, e momentul să fim puţin îngrijorați, să fim mai dedicaţi ca oricând acestei alianţe care reprezintă cea mai puternică alianță politico-militară din istorie și cred că, în acest context, merită să salutăm efortul cu totul și cu totul special pe care, pe baza voinței politice, l-au făcut în primul și în primul rând Ministerul Apărării Naționale și, în al doilea rând, Ministerul Afacerilor Externe. Eu am trăit cu foarte mare intensitate toate momentele, din momentul în care România a semnat prima Parteneriatul pentru Pace, în ianuarie 1994, şi atunci am fost prima oară la Bruxelles, am pus piciorul în cartierul general al NATO şi de atunci încoace, timp de 25 de ani, am însoțit România în toate momentele cruciale. Vreau să subliniez, în mod cu totul și cu totul particular, efortul uriaș pe care l-a făcut Armata Română, care a reprezentat și reprezintă instituția vârf de lance a României pentru integrarea în NATO, și apoi ca stat aliat. Armata Română a plecat de la un număr de 300.000 de angajaţi în ianuarie 1990 şi a făcut, în primul și în primul rând, un efort de personal imens, prin profesionalizarea armatei, prin faptul că a trecut de la 300.000 la 80.000 în momentul de faţă şi prin adaptarea fantastică a personalului Armatei Române care a reprezentat pentru România cea mai frumoasă emblemă şi cel mai bun mesaj pe care noi îl puteam duce într-un context în care înzestrarea n-a fost la nivelul profesionalismului militarilor români şi a civililor români, dar am reuşit prin valoare umană să demonstrăm că România merită calitatea de membru NATO și ceea ce s-a întâmplat în zone pe care le-aţi evocat, faptul că am fost printre primii cu contingent militar în anul 2003 în Afganistan, ne-am asumat niște riscuri, am pledat cu pasiune pentru aderarea României la NATO și suntem în momentul de față un actor foarte important, graţie, în primul rând, militarilor români, apoi diplomaților și politicienilor care au generat acest statut cu totul și cu totul special al României.

Radu Dobriţoiu: Domnule colonel Florin Jipa, vă rog să vă referiți pe scurt la contribuția pe care a avut-o NATO la modernizarea Armatei României, inclusiv prin misiunile la care am participat și participăm în continuare.

Florin Jipa: Bună seara. Îmi permit să-l salut și eu pe domnul Radu Tudor și să îi mulțumesc că de 25 de ani este alături de militari ai Armatei României, prin știri și prin sprijin în cadrul emisiunilor pe care...

Radu Tudor: Vă mulţumesc şi eu. Şi asta împreună cu Radu Dobriţoiu, care şi el reprezintă veteranul care sprijină integrarea României în NATO şi statutul de aliat în momentul de faţă.

Radu Dobriţoiu: Mulţumim.

Florin Jipa: Pentru militari, Alianța Nord-Atlantică a fost ca un colac de salvare în anii '90. Ţin minte că eram tânăr ofițer și, de multe ori ne gândeam ce se va întâmpla cu noi, deoarece Tratatul de la Varșovia dispăruse și așteptam să se întâmple ceva. Primul pas, în 1994, când am aderat la Parteneriatul pentru Pace, a fost clar pentru noi, pentru militari, că ne vom îndrepta către Alianţa NATO…

Florin Jipa/continuare: ...așteptam să se întâmple ceva. Primul pas, în 1994, când am aderat la Parteneriatul pentru Pace, a fost clar pentru noi, pentru militari, că ne vom îndrepta către Alianța NATO și s-a început un proces de învățare a limbilor străine și ţin minte că se copiau procedurile NATO, începuseră să facă exerciții NATO. Primul mare exercițiu NATO a fost Forța 2000, cam cu patru ani înainte de aderare. Ceea ce ne-a ajutat iarăşi a fost un grup de consilieri din partea NATO, prin anii 2000, erau pe la toate unitățile militare, îmi dădeau cărți de vizită și țin minte că atunci ne-am făcut și noi primele adresei de email și le ceream când aveam o problemă le ceream tot timpul informații...

Radu Dobriţoiu: Mil to Mil...

Florin Jipa: Mai erau Mil to Mil, exact, dar eu vorbesc de ce ajungeau la unitățile mai mici. Mil to Mil deja era la un nivel strategic, la nivelul Ministerului Apărării Naționale. Acesta a fost primul lucru. Al doilea lucru au fost relațiile care s-au creat între militarii români și militarii NATO, în special militari americani, deoarece noi am fost foarte mult apropiați de ei. Dar îmi era că am fost și cu italieni, am fost și cu polonezi, cu britanici...

Radu Dobriţoiu: Foarte important, cu australieni.

Florin Jipa: Cu australieni. Iar aceste legături au continuat ani și ani și ani, deoarece mulţi s-au reîntâlnit, au păstrat legăturile. Un alt aspect important a fost cel al pregătirii la Universitatea Națională de Apărare, a fost un centru foarte dezvoltat care funcționează și acum, sprijinit de britanici. Acolo militarii învățau primele reguli în lucru de stat major la nivel brigadă și pe urmă întrunit la nivel divizie și mai departe și cred că majoritatea ofiţerilor au trecut prin aceste cursuri, fie că au fost în țară...

Radu Dobriţoiu: Şi misiunile cât de importante au fost, pentru că au fost misiuni reale de luptă?

Florin Jipa: Misiunile cred că au fost cele mai importante, deoarece oricât de mult te-ai pregăti până nu mergi în misiune nu realizezi, ții minte că chiar s-a pus acea etichetă că militarii merg în misiune pentru bani, ceea ce nu este absolut deloc adevărat. Era doar o diurnă pe care orice angajat român o primește dacă pleacă între o misiune externă, dar în primul rând militarii se duceau acolo pentru a-și verifica cunoștințele și a-și defini cumva cariera, fiindcă un militar care nu a pus piciorul într-un teatru de operații nu este un militar adevărat și...

Radu Dobriţoiu: Şi nu poate promova în cariera militară sau această participare la misiune îl ajută foarte mult în carieră pentru a promova și a ocupa funcții de comandă.

Florin Jipa: Îl ajută în carieră automat să promoveze, dar îl ajută în primul rând să se descurce, fiindcă fără să mergi într-un teatru de operații totul este din manual. Dar de multe ori în teatrul de operații trebuie să improvizezi manualul cu legislația...

Radu Dobriţoiu: Şi să exersezi procedurile NATO.

Florin Jipa: Exact, să vezi care este legislația internațională, legislația locală.

Radu Dobriţoiu: Din punct de vedere economic, revin la această întrebare, am deschis de altfel emisiunea cu acest subiect, ce înseamnă umbrela de securitate asigurată de NATO pentru Europa, dar și pentru România?

Radu Tudor: În primul rând trebuie să ştim că orice investiție majoră care s-a realizat în ţara noastră a avut în vedere faptul că România a fost în prima etapă un stat membru semnatar al Parteneriatului pentru Pace, apoi a fost un candidat serios în aderarea la NATO şi toate criteriile care s-au regăsit în ciclurile MAP, Membership Action Plan, au fost cinci cicluri pe care România le-a parcurs, nişte filtre extrem de serioase din punct de vedere politic, din punct de vedere economic, din punct de vedere militar, toate au fost ca niște teste grilă extrem de puternice pe care România a trebuit să le parcurgă, așa cum spuneam, în cinci cicluri, și faptul că România a corespuns acestor cicluri de MAP în mod evident a generat o imagine mai bună, o siguranță de investiție în România și nu în ultimul rând un profil de stat aliat capabil să participe şi la un efort economic major și să nu uităm că România întâi a intrat în NATO... și apoi a aderat la Uniunea Europeană. Așadar cred că fără statutul de membru NATO, fără curajul aș pune nebun al militarilor români, fără angajamentul deplin al celor care au condus României pentru acest statut istoric al României, nu am fi avut derarea la Uniunea Europeană, nu am fi avut bilanțul acesta spectaculos în privința fondurilor europene pe care îl avem acum, sunt 41 de miliarde de euro bilanțul între România și Bruxelles, contribuția noastră este 17 miliarde şi diferenţa o reprezintă banii care au intrat în ţara noastră, cu perspectiva de a fi și mai performant în viitor. România a atins pentru prima oară un Produs Intern Brut de 200 de miliarde de euro, acum în anul 2018 şi lucruile astea nu ar fi fost posibile fără investiții care să fie garantate de statul în primul rând de membru NATO și de membru al Uniunii Europene, şi haideţi să facem o paralelă la ceea ce se întâmplă şi se va întâmpla în Marea Neagră, unde sunt resurse energetice de miliarde şi miliarde de euro şi unde în mod evident prezența militară este cea care oferă garanția faptului că aceste resurse energetice vor putea fi exploatate de Romania, dar şi de aliaţii şi parteneriiei din Uniunea Europeană şi din NATO. Aşadar aş spune că fără statutul de membru NATO, România ar fi rămas o ţară mică, cu probleme, destul de săracă și cu un trecut comunist care o tăgea foarte tare în jos din perspectiv industrială şi agricolă.

Radu Dobriţoiu: Domnule colonelul Florin Jipa, s-a amintit pe parcursul emisiunii despre parteneriatul cu Statele Unite, cred că sunt de asemenea două paliere importante, sprijinul pe care Statele Unite la-au oferit României, iată și pe parcursul integrării în NATO, dar de asemenea integrarea în NATO care a adus în cele din urmă la un parteneriat dezvoltat cu Statele Unite.

Florin Jipa: Da. Noi avem un parteneriat strategic cu Statele ale Americii, avem baze militare în România, ai amintit baza militară de la Mihail Kogălniceanu, care are mai multe roluri în afară de cel de instruire, este un hub logistic important pentru fluidizarea trupelor care se duc sau se întorc din Afganistan, dar este și un punct cheie în asigurarea securității României, deoarece acolo sunt tot timpul militari rotiţi special pentru a întări securitatea în această zonă. În altă ordine de idei Statele Unite ale Americii, în special militarii americani, au fost tot timpul alături de militarii români. Să nu uităm că și în acest moment în militarii români execută misiuni în Afganistan pe celebrele rapuri americane, donate de armata americană, care au un grad sporit de protecție, iar după ce am primit acele mașini durata mortalității a scăzut drastic. Radu Dobriţoiu: Domnule Radu Tudor, aceeaşi întrebare, parteneriatul cu Statele Unite, cât de important a fost înainte de integrare în NATO şi iată cum s-a dezvoltat pe parcursul celor 15 ani.

Radu Tudor: Eu cred că a fost crucială relația dintre București și Washington, și de fapt această axă a reprezentat vârful integrării noastre în NATO. Îmi aduc aminte cât de surprins am fost, foarte plăcut surprins, să văd în interiorul sediului Ministerului Apărării Naționale în celebrul m100, militari americani care se plimbau pe holuri și care parcau mașinile în parcarea generalilor. Asta la sfârşitul anilor '90, îmi aduc aminte de planul /.../, celebrul plan care a reprezentat prima etapă de reforma Armatei Române, îmi aduc aminte de consilierii britanici pe care i-a avut statul major general şi nu în ultimul rând îmi aducă aminte de mesajele foarte frumoase pe care le-am primit tot timpul de la Washington pentru militarii noştrii. Eu cred că armata română n momentuld e fată are sute de mesaje scrise, de diplome, de medalii, de elogii la adresa personalului armatei române, la adresa militarilor, care întâi au participat în exerciții spectaculoase, cum spunea coloneul Jipa și apoi au participat la manevre și operațiuni și aş spune au participat la misiuni riscante în teatrele de operațiuni. Așadar relația București-Washingtona reprezenta axa prin care România a devenit membru NATO şi trebuie să reprezinte o axă fundamentală pentru securitatea României și în viitor.

Radu Dobriţoiu: Domnule Radu Tudor, pentru a conchide vorbim despre securitatea euroatlantică la 70 de ani de NATO. Cum vedeți viitorul alianței?

Radu Tudor: Viitorul alianţei este provocat atât din exteriorul ei, cât şi din exterior. Cred că trebuie să ne concentrăm foarte serios eforturile ca noi, generația noastră, să ducem mai departe alianță așa cum au dus-o cei care ne-au generat această sărbătoare deplină de 70 de ani de NATO. Avem obligația să prezervăm alianţa încă 70 de ani pentru a ne proteja teritoriul și populațiile.

Radu Dobriţoiu: "Euroatlantică" la final. Tema emisiunii securitatea euroatlantică - 70 de ani de NATO. Invitat în studio a fost colonelul în rezervă Florin Jipa, fost purtător de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale și, prin telefon, analistul militar Radu Tudor.

Transcriere RADOR