Securitatea euroatlantică între Kaliningrad şi Peninsula Crimeea

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Flancul de Est al NATO cu două bastioane importante, România şi Polonia, şi-a dezvoltat în ultimii ani atât structurile militare, cât şi capacităţile de reacţie la provocările venite din Răsărit. NATO are misiunea de a răspunde la cele mai mari provocări cu care s-a confruntat după sfârşitul Războiului Rece, dezvoltându-şi capacităţile de reacţie într-o regiune extrem de mare, cu două zone principale unde Rusia a aglomerat tehnică şi efective militare: Kaliningrad şi peninsula Crimeea. Un subiect de actualitate şi în continuă dezvoltare, cu precădere cu agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, din 2014, cu tensiuni recente în bazinul Mării Negre. Invitatul acestei ediţii este generalul de brigadă, în rezervă, prof. univ. dr. Stan Petrescu. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de RRA pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Tema ediţiei: "securitatea euroatlantică între Kaliningrad şi Peninsula Crimeea".
Bună seara, domnule general Stan Petrescu! Bun venit la RRA, emisiunea "Euroatlantica'.
Stan Petrescu: Bună seara! Vă mulţumesc frumos pentru invitaţie.

Radu Dobriţoiu: Domnule Stan Petrescu, am avut un an cu noi tensiuni la graniţa de est a Ucrainei, unde Rusia încearcă să acapareze în totalitate Marea de Azov prin blocarea Strâmtorii Kerci, acţiuni susţinute în principal din peninsula Crimeea. Unde credeţi că se va opri Rusia în acest conflict maritim cu Ucraina?
Stan Petrescu: Potrivit ideologului şi filozofului rus Dughin şi vocea sonoră a lui Vladimir Putin, pe care Kirill l-a caracterizat drept un mare sfânt, o dumnezeire pentru mama Rusia, spunea că cele convenite încă de-acum 200 de ani asupra frontierelor Federaţiei Ruse nu se vor opri şi ţintele bat dincolo de actualele zone de influenţă ale Federaţiei Ruse. Aşadar, ei vor să-şi refacă zonele de influenţă pe care le-au pierdut prin anumite conjucturi istorice. Aşadar, incidentul din noiembrie, din 25, din Marea de Azov, nu a fost unul întâmplător, ci a fost unul foarte bine studiat. De altminteri, încă la întâlnirea cu Trump, în mod ironic, Putin a spus: 'Aţi trimis acolo nişte nave de producţie americană, pe care noi le-am confiscat deoarece a încălcat Marea teritorială'. Sigur că între cele două părţi care sunt de o parte şi de alta a perimetrului Mării de Azov, de vreo 39 de mii de kilometri pătraţi, maximum de adâncime de vreo 14 metri, a existat un tratat între fosta Ucraină plină şi Federaţia Rusă, privind regimul de navigaţie. Dar numai că Rusia nu l-a respectat, construindu-şi pesteStrâmtoarea Kerci această trecere ferată şi această şosea pe o lungime 19 kilometri, un pod suspendat, care să lege Novorosiisk...

Radu Dobriţoiu: Extrem de scump...
Stan Petrescu: ..., Simferopol, Odessa, Chişinău şi dacă vreţi la Bucureşti, extrem de scump, dar foarte rapid construit, sub care a fost pus la travers un mare petrolier pentru a preîntâmpina navigaţia. Aşadar, ei spun că sunt ape teritoriale. De aceea au şi lansat în spaţiul public faptul că de fapt aceste nave care se deplasau către Mariupol, portul ucrainean...

Radu Dobriţoiu: Unde este şi un important combinat siderurgic...
Stan Petrescu: Şi pe acolo îşi exportă grânele şi unele minereuri de fier Ucraina. Aşadar, practic, a închis această mare, au declarat-o a lor şi, sigur, ei urmăresc pe-acolo, pe o cale terestră, iarăşi, să mai creeze şi să mobilizeze populaţia rusă sa mai facă un referendum şi să se întindă cu teritoriul..
Radu Dobriţoiu: Spre Doneţk, între Mariupol şi Doneţk, unde Rusia doreşte să acapareze întreaga provincie, având deja jumătate.
Stan Petrescu: Sigur că da. Ceea ce spunean, că îşi întind zona de influenţă. Ei au pierdut 5 milioane de kilometri pătraţi.

Radu Dobriţoiu: Aşadar, domnule general, pentru că am întrebat unde credeţi că se va opri Rusia, vor mai urma probabil anumite etape cu această intenţie de a ocupa Mariupol.
Stan Petrescu: Fără îndoială. Era ieşirea pe această parte la Marea de Azov şi, mai departe, la mările calde. Era un port liber prin care Ucraina îşi intensifica activitatea sa de comerţ, sigur cu bani... Şi o componentă foarte importantă pe care şi-o dezvoltă Federaţia Rusă la ora actuală, concomitent cu componenta militară, este componenta politicii a Bisericii ruse. Să ne amintim de actuala criză între între Federaţia Rusă şi Ucraina, unde practic sunt, dacă vreţi, două mitropolii şi o patriarhie. Sigur că familia rusă, alcătuită din 150 de milioane de credincioşi - aici în Ucraina sunt vreo 50 de milioane, nu se lasă Federaţia Rusa şi patriarhul până nu vin pe linia lui Huntington, adică..
Radu Dobriţoiu: Samuel Huntington. Să amintim că tot ceea ce se întâmplă este legat de recenta decizie a patriarhului ecumenic de la Constantinopol de a recunoaşte...
Stan Petrescu: Canonic.
Radu Dobriţoiu: Canonic, de a recunoaşte patriarhul Ucrainei. Şi astfel putem vorbi de o schismă în interiorul ortodoxiei ruse, Ucraina detaşându-se într-un fel de Biserica Rusă.
Stan Petrescu: Sigur că da. Autocefalia este un vis mai vechi al Ucrainei. /.../ pe teritoriul canonic al patriarhiei de la Moscova, adică pe teritoriul Belarusului, spre teritoriul Ucrainei, pe teritoriul Moldovei, unde sunt 5 eparhii foarte puternice, iar în vizita făcută de către /.../ asta o componentă politică, merge mâină în mână cu gândirea ideologică a lui Dughin şi acţiunea militară a lui Putin. A şi spus-o, că voi moldovenii faceţi parte din marea familie rusă şi că, de fapt, dorinţa noastră este ca să intraţi în spaţiul euroasiatic.

Radu Dobriţoiu: Şi ne apropiem astfel geografic, putem spune, domnule general, de Kaliningrad, pentru că ne-aţi dus spre Belarus, şi este foarte aproape de ceea ce înseamnă această enclavă, de Lituania şi de Polonia cu care aceasta enclavă se învecinează. Cât de importantă credeţi că va fi Biserica şi pe acest flanc înaintat? - şi mă refer la Biserica Ortodoxă Rusa, care e prezentă şi în Lituania, să aducem aminte.
Stan Petrescu: Fără îndoială. Păi şi acolo au o sumedenie de credincioşi, deci vreo 10 milioane în Belarus, vreo 10 milioane în celelalte părţi, plus vreo 40 de milioane în Ucraina. Vă daţi seama, dacă s-ar desprinde canonic, influenţa Rusiei ar fi foarte slabă în aceste zone. Dacă vorbim de Kaliningrad, actul de naştere este prin secolul al XIII-lea, nu printr-un ordin teutonic, este de sorginte germană,a colo s-a construit o cetate foarte puternică. Toată populaţia era germană, acolo se încoronau regii Prusiei, în secolul XVIII a fost de fapt încoronat ultimul împărat german, tot acolo este şi mormântul filozofului Immanuel Kant şi, ca sa vedeţi culmea absurdului, în civilizaţia pravoslavnică au propus nişte voci din acestea să-l scoată din mormânt, este un trădător, este un spion pentru Federaţia Rusă şi să plece cu Immanuel Kant în inima Germaniei, acest mare civilizator al culturii europene. Kaliningrad este foarte bogat, deşi are 226 de kilometri pătraţi, el este aşezat pe cel mai mare zăcământ de chihlimbar al lumii, 90% din bogăţiile de chihlimbar ale lumii se găsesc sub Kaliningrad. După Al Doilea Război Mondial a fost evacuată întreaga populaţie germană de acolo. Astăzi, este populaţie rusificată - 78-80%, prin urmare, sunt ortodocşi, aşa că influenţa este foarte puternică. Este Portul baltic sau porturile baltice, că sunt trei acolo, dintre care baltic este Portul Militar. Temperatura, pe timp de iarnă, nu scade sub un grad, prin urmare este un port cald, şi acolo ruşii au avut pe vremea URSS-ului, cea mai mare bază, a fost flota baltică acolo, cu 100.000 de militari. Astăzi s-a refăcut această flotă, s-au concentrat masiv nave moderne, înzestrate cu rachete, acolo este şi o bază de submarine şi practic flancul acesta nord-vestic al NATO şi vestic al lor...

Radu Dobriţoiu: Şi care închide, într-un fel, flancul de est pe partea de nord...
Stan Petrescu: Închide acest istm ponto-baltic foarte puternic, deci este în capătul frontierei vestice a lor, care se întinde pe 2.000 de km, până în port... cum spuneam noi într-o altă emisiune, mai în glumă mai în serios, portavionul pe uscat al Crimeii, unde iarăşi sunt concentrate forţe deosebite, practic ajungând, cum a spus un general rus, am ajuns să ne concentrăm forţele militare la Kaliningrad şi aici în Crimeea, aşa cum au fost pe vremea URSS-ului.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Stan Petrescu, imagini din satelit difuzate de CNN arată că Federaţia Rusă pare să îşi modernizeze instalaţii militare în Kaliningrad, avanpostul strategic al Moscovei la porţile NATO. Este vorba de imagini aeriene ce sugerau că ruşii au modernizat semnificativ un buncăr de stocare a armelor nucleare în Kaliningrad, aceste imagini au fost prezentate în octombrie. Între timp, noi imagini susţin că este în desfăşurare modernizarea în cel puţin patru locaţii militare din întreaga regiune. Reprezintă o ameninţare la adresa securităţii euroatlantice această dezvoltare din Kaliningrad?
Stan Petrescu: Păi este o ameninţare foarte mare. Aproape că se cutremură Europa pentru că este un ghimpe, mai ales după 2004 când ţările baltice şi Polonia au intrat în UE, este un ghimpe în /.../. Este mai aproape Copenhaga, de Königsberg, de Kaliningrad şi de Berlin - 600 de km, decât de Moscova unde sunt vreo 1.400 de km, iar cel mai apropiat oraş - Pskov - în teritoriu, se află la 600 de km de Kaliningrad. În plus de aceasta, locuitorii care se deplasează pe teritoriul Rusiei, merg cu trenul pe teritoriul, dacă vreţi, al UE, şi al Königsbergului. Aşadar, acest avanpost extrem de bine acum dotat cu forţă de lovire de mare putere, şi mă refer la rachete operativ-strategice dar şi tactice operativ-strategice, şi de acolo pot lovi, dacă vreţi, cele mai importante obiective strategice şi militare desfăşurate în Europa de Vest, începând din Polonia, pe fostul Coridor Danzig; Marea Baltică - nu mai vorbesc; Marea Britanie este foarte aproape. Aşadar, acest cap de pod, pe care ruşii îl păstrează şi îl păzesc cu toată forţa lor aici, este extrem de periculos pentru între spaţiul euroatlantic.

Radu Dobriţoiu: Fostul ministru al apărării naţionale, Mihai Fifor şi şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, au depus eforturi deosebite pentru a-i convinge pe aliaţi să accepte încă un comandament NATO, pe teritoriul României - este vorba de un comandament de nivel de corp de armată de trei stele, după ce avem deja o brigadă NATO la Craiova şi un comandament de divizie, declarat operaţional în acest an, cu sediul la Bucureşti, sub comanda generalului maior Daniel Petrescu. Cât de importante sunt aceste mari unităţi pentru întărirea securităţii euroatlantice, pe linia Kaliningrad - Peninsula Crimeea?
Stan Petrescu: Sigur că era nevoie de mai de multă vreme de acest comandament operaţional care să gestioneze potenţialele acţiuni militare care vor trebui, la un moment dat, funcţie de conjuctura politico-militară, să se desfăşoare. Aşadar, este un comandament de trei stele, este un comandament care poate să reunească unităţi şi mari unităţi operative, din tot spectrul armelor respective şi el este aşezat unde? În flancul sud-estic, flanc sud-estic care are de gestionat securitatea la Marea Neagră şi sigur că vor căuta adversarii, mă refer la Federaţia Rusă, ce, să nimicească, să distrugă aceste flancuri, şi după aceea calea către Europa Occidentală este deschisă. Aşadar, este foarte important şi el să fie operaţionalizat în întregimea lui, şi asta constituie "o ameninţare pentru zelul acesta războinic" al Federaţiei Ruse, pentru că ea se va tempera, Federaţia Rusă, şi se va opri în acţiunea ei, fie utilizând războiul hibrid, utilizând spaţiul public, spaţiul mediatic, adică acest război mediatic - pentru a câştiga simpatia internaţională. Nu se vor opri, dar în momentul când o forţă cel puţin egală sau mai mare deja se naşte, se construieşte şi începe să fie operaţionată, sunt convins că zelul războinic al Federaţiei Ruse se va opri. De aceea nu întâmplător acest comandament a luat fiinţă pe teritoriul naţional.

Radu Dobriţoiu: Ne gândim, de asemenea şi la Polonia, pentru că am amintit în preambulul emisiunii de cele două pasiuni importante pe flancul de est al NATO, Polonia cu graniţă la Kaliningrad, putem să spunem, este cel de-al doilea bastion. Cum ar trebui, domnule general, să reacţioneze NATO să îşi construiască defensiva pe această linie strategică Kaliningrad - Peninsula Crimeea?
Stan Petrescu: Sigur că Alianţa Nord-Atlantică nu a stat degeaba şi a construit dispozitive de luptă din ţările baltice şi până la Marea Neagră, până la Adriatica, fie că sunt dispuse pe teritoriu celor trei ţări baltice, fie că sunt dispuse pe teritoriul polonez. Haideţi să ne uităm la fondurile investite. Polonia a investit foarte mult în modernizarea forţelor de lovire şi mă refer la rachete, şi mai ales la blindate, dar şi la aviaţie de vânătoare extrem de modernizată. Este un dispozitiv foarte puternic, ca şi cel lituanian care este ajutat din spate de către alte forţe, fie că sunt de natură germană, fie că sunt britanice, fie că sunt canadiene. Plus, în partea noastră, ce avem un comandament, avem o brigadă, dar avem şi noi un portavion aici dobrogean, unde avem un aeroport unde sunt dislocate avioane moderne de vânătoare, fie că sunt canadiene, fie că sunt britanice, asigură această poliţie aeriană, până când cele 12 avioane F-16 vor intra în dispozitivul operativ, având în spate logistica necesară pentru a executa aceste misiuni de poliţie aeriană şi sigur că ruşii vor ştii această treabă, pentru că ei au în Crimeea un radar de înaltă frecvenţă, extrem de performant care vizionează şi scanează aproape 3.000 de km pătraţi din teritoriu, unele văd şi până în Marea Mediterană, aşadar văzând aceste concentrări de forţe moderne, atât în forţe aeriene, cât şi blindate, cât şi maritime, pentru că în Marea Neagră... să nu uităm de Turcia, are o flotă foarte puternică, şi oricâtă critică ar fi în spaţiul mediatic, Turcia rămâne un stat aliat NATO şi îşi va executa misiunea aşa cum sunt prevăzute în tratate şi are suficiente forţe, iar flota însumată la Marea Neagră poată să se opună la un moment dat unor mişcări războinice navale din partea Federaţiei Ruse, în ciuda faptului că au 18 baze în Crimeea, dar sunt foarte concentrate şi foarte vulnerabile.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, pentru că aţi amintit cu o metaforă de portavionul Dobrogea, să amintim şi de viitoarele baterii de coastă care vor costa în rachete antinavă. De asemenea, să amintim de sistemele HIMARS pe care România urmează să le achiziţioneze, ceea ce va întări foarte mult flancul de Est al NATO în această regiune.
Stan Petrescu: Sigur că da. Pe cei 245 de kilometri de litoral, câţi aparţin României. Există zone vulnerabile privind posibilitatea unor debarcări şi noi ne-am mai confruntat cu aceasta chestie şi în Al Doilea Război Mondial, când am construit o linie de apărare antitanc şi sigur că crearea unui dispozitiv de rachete de lovire Patriot, dar şi de altă natură, poate să constituie o zonă de interzis, un A2 Area Denial, acces interzis dacă acestea vor fi instalate, vor fi dispuse într-un eşalon sau în două eşaloane, astfel că această debarcare nu va mai fi atât de simplă şi nici manevrele ...
Radu Dobriţoiu: Maritime, navale.
Stan Petrescu: ... maritime nu vor fi atât de simple în preajma litoralului românesc şi nu numai, şi al bulgarilor.

Radu Dobriţoiu: Tema emisiunii "Securitatea euroatlantică între Kaliningrad şi Peninsula Crimeea". Sunt Radu Dobriţoiu şi invitatul meu la "Euroatlantica" este generalul de brigadă în rezervă Stan Petrescu, profesor universitar doctor. Revenim, domnule general, la Peninsula Crimeea, situată în proximitatea României, avem acolo o dezvoltare care îngrijorează şi mă refer în primul rând la noile ciocniri între Rusia şi Ucraina, în zona Strâmtorii Kerci. Cum să caracterizăm ambele părţi, Rusia şi Ucraina, în interiorul acestor tensiuni militare?
Stan Petrescu: Ei, având o diplomaţie foarte veche, sunt extrem de pricepuţi în materie de drept maritim şi nu numai, au diplomaţi foarte buni. Ei nu schimbă diplomaţii cum i-am schimbat noi în 29 de ani 22 de diplomaţi, pe de-o parte. Pe de altă parte, au şi forţe militare în spate puternice, au o diplomaţie activă. Aşadar, ei au exploatat această chestiune: dacă podul este proprietatea lor şi închide această mare, sigur că, potrivit dreptului maritim internaţional, la un număr de 12 sau 14 mile marine este teritoriul Federaţiei Ruse. Deci faptul că aceste trei nave au pus cap-compas pe Mariupol, asta însemnând că au săvârşit o infracţiune maritimă şi le-au încălcat teritoriul, ceea ce nu este adevărat. Aici este un abuz extrem de important, nu este recunoscut de către celelalte state. Prinurmare, profitând de această chestiune, i-au arestat, sunt la Moscova, etc, şi de aici un mare scandal mediatic.

Radu Dobriţoiu: Ajungem la Marea Neagră, unde Rusia speculează Convenţia de la Montreux, care nu permite prezenţa unor nave militare ale unor state care nu sunt riverane Mării Negre mai mult de 21 de zile. Astfel, Rusia reuşeşte să domine regiunea prin forţele sale navale amplasate în principal în arealul Peninsulei Crimeea, al portului Sevastopol şi nu numai. Când se va obţine un echilibru de forţe în această regiune?
Stan Petrescu: Este foarte greu de vizionat, de vizualizat un asemenea echilibru de forţe atâta vreme cât acest Tratat de la Montreux impune nişte restricţii altor state, care nu sunt riverane Mării Negre. Deci România, Bulgaria, Georgia, Turcia, Rusia sigur că îşi pot mişca prin cele două strâmtori inclusiv submarine, atenţionând Turcia, care ea guvernează potrivit Tratatului de la Montreux, 36 /.../ strâmtorile. Aşadar, fie pentru mentenanţă, fie pentru alte misiuni din acestea domestice, ele au voie să intre şi să iasă. Numai că a suportat şi nişte modificări acest Tratat de la Montreux cu privire la unele nave care transportă în containere gaz lichefiat, acele sfere imense, în care se impune nu 6 sfere, dar nici 2, oricum 3 sau 4 sau. eu ştiu, mai puţine, tocmai pentru a limita efectele de comerţ avantajoase pentru cei care dispun de o asemenea tehnologie. Sigur că ;profitând de această chestiune, Rusia are un mare avantaj, pentru că îşi poate mişca în Marea caldă... Mediterana şi de acolo în Orientul Mijlociu flota sa şi să nu uităm că la Sevastopol şi la Novorosiisk sunt concentraţi 33.000 de militari, cam tot atâta cât aveau pe vremea URSS-ului: şapte submarine, au ateliere de mentenanţă şi au cinci baze aeriene, de asemenea, au o divizie de aviaţie pe două regimente, iar sistemul de apărare antiaeriană este extrem de bine pus la punct, cu cele mai moderne rachete S-400, dar şi radare de înaltă frecvenţă foarte puternice, deci au ochi ca să vadă în adâncime şi forţe care să o disploce la nevoie. Şi cât durează din Peninsula Crimeea, cam trei judeţe de-ale noastre ca suprafaţă şi cu vreo două milioane de locuitori, cât durează să vină de acolo sau să atace ţărmurile, să spunem aşa, sau flancul sud-estic al NATO? Foarte puţin.

Radu Dobriţoiu: Sunt 300 de kilometri aproximativ. Kaliningrad, o enclavă rusească denumită şi Mica Rusie din inima Europei, reprezintă principalul cap de pod al Moscovei, având ieşire şi port la Marea Baltică, graniţe cu Lituania şi Polonia. Armata rusă a anunţat, la începutul anului, că a fost construită în această enclavă infrastructura necesară pentru staţionarea permanentă de rachete mobile Iskander-M, capabile să transporte ogive convenţionale şi nucleare cu o rază de acţiune de aproximativ 500 de kilometri. Surse occidentale estimează că în urma unor modificări, Iskander ar putea atinge ţinte şi la distanţă de 700 de kilometri. SUA afirmă că din cauza razei lor de acţiune, Iskander reprezintă o violare a tratatului din 1987 asupra forţelor nucleare cu rază intermediară. Cum se poate apăra NATO de aceste sisteme ofensive?
Stan Petrescu: Sigur că şi NATO are sisteme de apărare şi mă refer la rachetele Tomahawk modernizate, dar şi alte tipuri de rachete, ca să facă faţă unui asemenea vector. Şi la rândul ei, în momentul când acest tratat a fost denunţat de către americani, şi-au dezvoltat şi ei rachete după acest model Tomahawk, pentru a reacţiona asupra eventualelor rachete americane. Se duce un război surd, un război declarativ, dar până la urmă, acest război se va încheia tot diplomatic, tot prin negociere, tot la masa tratativelor, pentru că această ameninţare reciprocă, această stare conflictuală în spaţiul public nu avantajează pe niciunul şi pe celălalt. Eu sunt convins că se va reveni, că America va reveni asupra acestui lucru pentru ca să ţină sub control aceste arme.

Radu Dobriţoiu: Amintesc că atât Polonia, cât şi România cumpără sisteme de rachete Patriot. Este importantă această achiziţie de sisteme ce pot fi interconectate pe flancul de est?
Stan Petrescu: Sigur că pot fi interconectate. S-ar putea ca cu această ocazie, dacă sunt tipuri foarte moderne, să fie înlocuite inclusiv cele de la Deveselu. Da, România trebuie să cumpere aceste rachete şi nu trebuie să asculte vocile altora din spate, să ia nu ştiu de unde. Întrucât suntem în NATO, trebuie să avem cam aceleaşi calibre, trebuie să avem cam aceleaşi armamente, pentru că sunt uşor de exploatat, rapid se face mentenanţa lor, rapid oricine din Polonia, din România, de oriunde, se aşază la un pupitru sau la un ecran şi poate să conducă o acţiune militară. Aşadar, România, dacă va achiziţiona aceste rachete şi am înţeles că o parte din ele sunt deja achiziţionate, ...
Radu Dobriţoiu: Sunt deja achitate două sisteme.
Stan Petrescu: ... achitate, da, să întărească flancul sud-estic şi litoralul nostru, este interconectat, este integrat şi este rapid de exploatat, ceea ce este un mare avantaj într-o stare de confruntare.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Stan Petrescu, subiectul analizat în această ediţie Euroatlantica" nu ar fi complet dacă nu am aduce aminte de războiul hibrid, condus din răsărit, cu cele două componente active şi mă refer la războiul informaţional şi cel informatic, cu social media ca teren de luptă, baionetă la baionetă, zonă online unde resimţim acţiunile de propagandă şi dezinformare ale Moscovei, domnule general.
Stan Petrescu: Păi dacă analizăm toate investiţiile pe care Rusia le-a focusat asupra acestui potenţial de război foarte puternic, foarte pervers şi foarte subtil, se poate concluziona că Federaţia Rusă dispune de capacităţi integrate, care pot dezvolta operaţii informaţionale, cibernetice, propagandistice, de război electornic, precum şi operaţii militare clasice terestre, aeriene, antiaeriene sau navale, care să confere substanţă capabilităţilor strategice evidente. Şi ele unde se află dispuse? În Peninsula Crimeea, dar şi în Kaliningrad. Şi dacă îmi permiteţi, am mai uitat de un cap de pod, pe care ruşii îl folosesc şi acesta ne doare pe noi şi este vorba de Transnistria. Transnistria să ştiţi că nu a fost uitată de către Federaţia Rusă, şi mai ales de către Biserica Rusă. Eu vorbeam de această componentă politică, prin care Kirill dă o mână de ajutor puterii de la Kremlin, să îşi întindă zona de influenţă, cum zic ei, de securitate acolo unde se pare că ea este ameninţată, cel puţin în mintea lor.

Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final. Tema emisiunii: "Securitatea euroatlantică între Kaliningrad şi Peninsula Crimeea". Invitatul ediţiei a fost generalul de brigadă în rezervă Stan Petrescu, profesor universitar doctor.
Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul Euroatlantica şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că ne-aţi ascultat la Radio România Actualităţi.