Securitatea euro-atlantică - concepte şi realităţi

Euroatlantica 12 martie, realizator: Radu Dobriţoiu
Securitatea euro-atlantică - concepte şi realităţi.

Emisiunea din aceast seară este dedicată conceptelor, studiilor şi realităţilor din spaţiul euroatlantic. În partea a doua a emisiuni vom aborda şi actualitatea europeană din această săptămână, votul de miercuri din Parlamentul European; mai exact, adoptarea unei rezoluţii în favoarea sancţionării statelor membre care nu respectă noua strategia de dezvoltare a UE pentru următorii zece ani. Aşadar, aspecte legate de securitatea economică şi financiară a spaţiului european, inclusiv intenţia de a se crea un Fond Monetar European. Acest subiect, în partea a doua a emisiunii, când vom avea şi o corespondenţă de la Strasbourg, de la Iolanda Bădiliţă. Voi discuta toate aceste subiecte cu doi invitaţi speciali în această seară, două personalităţi ale mediului academic recunoscute pentru analizele pertinente asupra istoriei recente a ultimelor evenimente din spaţiul euroatlantic, coordonatori ai unor publicaţii de prestigiu unde apar periodic articole şi studii dedicate istoriei recente: domnul colonel Constantin Hlihor, profesor la Universitatea Naţională de Apărare din Bucureşti şi la Centrul de Studii Euroatlantice, centru care editează şi revista "Euroatlantic Studies". Bună seara, dle colonel.
Constantin Hlihor: Bună seara.

Realizator: Şi alături de noi, în studio, se află domnul Dorin Matei, redactor şef la revista "Magazin istoric", cea mai veche şi cea mai cunoscută publicaţie de istorie din România, cu articole şi studii semnate de elita istoricilor de la noi din ţară. Bună seara, dle Dorin Matei.
Dorin Matei: Bună seara.

Realizator: Am înţeles că revista condusă de dvs are o nouă prezentare virtuală pe internet.
Dorin Matei: Da, am reuşit. Am promis mai demult cititorilor noştri; în sfârşit, am reuşit de la începutul acestui an să le oferim şi o versiune online, în culori, ceea ce probabil nu vom reuşi foarte curând şi în formă printată, şi avem deja abonaţi care o citesc la adresa www.magazinistoric.ro.

Realizator: Să înţelegem că se poate şi face un abonament online, ca să nu mai meargă omul la chioşc?
Dorin Matei: Da, sigur că da. Şi îl citeşte când doreşte şi punem, încet-încet, toată colecţia pe acest site.
Realizator: Este foarte important, pentru că sunt foarte multe studii, articole interesante, chiar din anii '60, după cum îmi amintesc, şi venind până în prezent. S-au strecurat chiar şi în perioada comunistă informaţii foarte bune şi revista a avut un rol atât informativ cât şi educativ, în ce priveşte...
Dorin Matei: Da, şi am reuşit în ultima vreme, cu ajutorul doamnei Liana Radu, să publicăm şi documente inedite din arhiva NATO. Cred că e primul istoric român care a reuşit să intre acolo, din câte ştiu eu - poate dl colonel, dacă ştie mai mult, mă poate corecta, dar eu aşa ştiu, că e primul istoric român care a reuşit să intre în arhiva NATO şi ne-a oferit câteva documente extrem de interesante.

Realizator: Pe internet suntem şi noi. Ne puteţi asculta online la romaniaactualitati.ro. Există pe site-ul România Actualităţi şi o arhivă a ultimlor ediţii ale emisiunii "Euroatlantica", arhivă pe care am realizat-o cu ajutorul colegilor de la RRA online şi, bineînţeles, al Agenţiei RADOR. Domnilor invitaţi, o temă inepuizabilă în această seară: aceea a conceptelor, studiilor, analizelor pe tema securităţii euroatlantice. Domnule profesor Hlihor, ce noutăţi aveţi în acest domeniu?
Constantin Hlihor: De aproape zece ani, în spaţiul universitar s-au deschis linii de cercetare în domeniul securităţii euroatlantice. Prin urmare, au apărut studii şi lucrări valoroase. În 1997, la Universitatea Bucureşti, dl profesor Constantin Buşe are o iniţiativă extraordinară, şi anume aceea de a crea un centru de studii euroatlantice. După ştiinţa mea, a fost unul dintre primele centre specializate în studiul academic al securităţii în relaţiile internaţionale contemporane. Domnia sa a fondat şi coordonează în continuare revista pe care tocmai aţi amintit-o. Revista este destinată şi spaţiului universitar occidental, pentru că ea apare în limbi de circulaţie internaţională şi iată că Universitatea Bucureşti, prin Centrul de Studii Euroatlantice, prin inţiativa dlui profesor Constantin Buşe, s-a interconectat la dezbaterea de idei din spaţiul euroatlantic, privind această problemă care a marcat sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI. De altfel aş vrea să mai amintesc aici că în prima parte a acestui an în ianuarie în cinstea distinsului profesor Constantin Buşe a făcut 70 de ani anul trecut în septembrie, colaborator de la Centrul de Studii Euroatlantic dar nu numai şi prietenii domniei sale au editat un volum în prima parte acest volum are un consistent capitol de relaţii internaţionale, multe dintre studiile care sunt publicate în acest volum, au ca temă studii de securitate, probleme ale evoluţiilor raportului de putere din spaţiul euroatlantic ceea ce arată că iată şi atunci când nu este vorba de o cercetare aploicată lumea imte nevoia şi să se aplece asupra problemelor de securitate. Deci, prin urmare, avem tot mai mult implicat şi segementul academic într-o problematică ce a ţinut timp de 20 de ani, iată două decenii agenda media pentru a determina schimbări majore în atitudine şi comportamentul românilor faţă de problemele eurotlantice. Cred că s-a reuşit, dar cred că acum trebuie cum discutam şi înainte de emisiune să facem un salt de la nivelul de informare sau suorainformare uneori pe momente pe campanii la cel de selectare şi aducerea în spaţiul public în conştiinţa opinei publice alcelor idei care sunt de interes pentru întreaga comunitate.

Realizator: Domnul profesor Buşe prin acest proiect a venit şi cu ceva inedit pentru că a reuşit între coperţi să adune şi articole ale foştilor săi studenţi cum ar fi dacă nu mă înşel deputatul George Scutaru?
Constantin Hlihor: Nu este numai domnia sa, domnul profesor Buşe cred că poate fi considerat un formator de şcoală în domeniul relaţiilor internaţionale ...
Realizator: ... a fost şi profesorul meu.
Constanbtin Hlihor: Sigur. Da este un om care cu modestia şi cu acribia, cu seriozitatea la care a muncit o viaţă întreagă la catedră a reuşit să formeze un nucleu de oameni. Pe lângă George Scutaru poate fi amintit George Angliţoiu care este o prezenţă notabilă în peisajul publicistic şi academic, pentru că este lector la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Alexandru Mironov care tocmai a susţinut o teză de doctorat.
Realizator: Mi-a fost coleg de grupă...
Constantin Hlihor: Da... Cu o teză excelentă. Un alt tânăr despre care se va vorbi mai ales în relaţiile mai ales sunt foarte buni profesori ale celor conectate spaţiului euroatlantic este vorba de Laurenţiu Constantiniu care deja şi-a format să spunem o tehnică interdisciplinară şi interesantă de analiză a spaţiului fost sovietic de securitate aşa numita analiză a grases-ului de securitate pe care la- urmărit cu obstinaţie Impereiul Sovietic şi multe din elementele acele ale să spunem gândirii strategice în privinţa securităţii formate la Kremlin se regăsesc şi astăzi în alte variante cu alte să spunem mijloace şi modalităţi de exprimare, dar sunt aşa numitele linii de continuitate din istoria relaţiilor internaţionale contemporane.

Realizator: Domnule Dorin Matei discutam înainte emisiunii şi vă refereaţi dvs. la interesul acordat în ultima perioadă acestui domeniu al securităţii euroatlantice.
Dorin Matei: Ca să fiu mai sincer şi mai precis mă refeream mai ales la lipsa interesului acordat acestui domeniu. Prin natura profesiei eu sunt mult mai sensibil la modalitatea în care se comunică rezultatele cercetării lumii academice către publicul larg. Şi cred că aici e un mare deficit la noi. Dacă ar fi să mă i-au după o declaraţie a unor oameni politice ar fi nevoie ca mediul academic să se îndrepte numai către publicul larg. Am să vin cu un exemplu practic. A circulat acum câtăva vreme pe internet o suită de imagini în power point care prezentau modul în care populaţia care a ieşit să întâmpine primii soldaţi canadieni care au căzut pe un teatru de luptă, mi se pare că în Irak, nu mai ştiu dacă în Irak sau în Afganistan ...
Realizator: În Afganistan vă spun pentru că am fost acolo în 2002, îmi aduc aminte, a fost un friendly fire cu americanii şi au murit vreo 4 militari canadieni din
Dorin Matei: Oricum ei au căzut în luptă şi cineva a pus acele poze într-un power point şi le-a trimis pe internet - era cineva din Franţa sau nu mai ştiu de unde - şi chiar şi persoana respectivă îşi exprima regretul că la el în ţară nu se procedează la fel! Erau imagini impresionante pe tot traseul de la aeroportul unde a aterizat avionul care îî aducea pe soldaţi şi până în oraşul în care au fost îngropaţi populaţia canadiană a ieşit pe marginea drumului şi i-a salutat pe eroi: poliţişti, pompieri, oameni simpli şi acele poze erau date ca un exemplu de tip de reacţie într-o asemenea problemă. Ei, comparaţi reacţiile care au loc la noi faţă de prezenţa militarilor români pe teatrele de operaţiuni din Irak sau Afganistan şi veţî vedea diferenţa.

Realizator: Cu tristeţe vă dau dreptate şi foarte mulţi dintre români îi caracterizează pe militarii care pur şi simplu au o profesie şi reprezintă ţara şi interesul naţional acolo spun că s-au dus pentru bani. Nu toţi s-au dus pentru bani sau cum se tot vorbea că 'Domnule, este un război care nu este al nostru', este foarte greu să îi facem pe oameni să înţeleagă că ...
Dorin Matei: Nu ştiu, eu nu i-aş acuza foarte mult pe cei care au asemenea reacţii, atâta vreme cât cei care ar trebui să facă lucrul ăsta nu le explică ce caută militarii respectivi acolo. Noi judecăm încă problemele de securitate în termenii de dinainte de 1989, în termenii războiului rece, ori lumea s-a schimbat fundamental. Ar trebui ca populaţiei, publicului larg să i se explice de ce este nevoie să asiguri securitatea României, de exemplu, prin prezenţa unor militari români în Irak sau în Afganistan. Ce ameninţări vin de acolo, pentru că nu mai avem de-a face numai cu clasicile ameninţări cu armele de distrugere în masă, cu războiul clasic, avem la ora actuală nişte ameninări mult diversificate şi capacitatea de a ameninţa, de a produce ameninţări la adresa siguranţei unui stat a crescut enorm tocmai pentru că armele s-au miniaturizat, tocmai pentru că indivizi izolaţi pot să pună în pericol siguranţa unui stat.
Realizator: Şi iată această dezvoltare a tehnicii care vine în avantajul omenirii, dar uneori vine şi se întoarce ca un bumerang ...
Dorin Matei: Depinde cum o foloseşti, că săraca tehnică nu are nici-o vină!

Realizator: Vă reamintim că ne puteţi asculta online la adresa romaniaactualitati.ro, invitaţi dl Constantin Hlihor, profesor la Universitatea Naţională de Apărare şi la Centrul de Studii Euroatlantice şi dl Dorin Matei, redactor şef al revistei "Magazin istoric". Aşa cum spuneam la începutul emisiunii, vă propun, dlor invitaţi, să abordăm şi actualitatea europeană. Parlamentul European vrea sancţiuni împotriva statelor care nu respectă noua strategie de dezvoltare a UE pentru următorii zece ani. Comisia Europeană ar trebui, susţine legislativul de la Strasbourg, să aplice sancţiuni financiare dacă statele membre nu cooperează pentru utilizarea corectă a subvenţiilor europene. Deputaţii europeni au adoptat în această săptămână o rezoluţie. Să ascultăm corespondenţa primită de la Strasbourg de la Iolanda Bădiliţă.

Reporter: Preşedintele Comisiei Europene a reamintit că dacă statele membre, între care şi Germania, ar fi dost de acord cu ani în urmă să acorde eurostat şi atribuţii de auditare, situaţii ca cea din Grecia nu ar fi fost posibile. José Manuel Barroso: Am propus în precedentul mandat Consiliului un regulament pentru a da eurostat puteri de auditare. Din nefericire, a fost respinsă de statele membre. Îmi face plăcere să vă spun că prima decizie a noii Comisii a fost să înaintăm iar această propunere şi, după informaţiile mele, de această dată câteva dintre acele ţări care au votat împotrivă acum o susţin. Pentru acoperirea datoriei publice imense pe care o are, Grecia are nevoie de bani, mulţi s-au întrebat de ce nu apelează, ca şi îm România, Letonia sau Ungaria, la FMI. Spre deosebire de unguri, letoni şi români, grecii folosesc moneda europeană unică, fac parte din zona euro. Pentru Banca Central-Europeană ar fi fost inacceptabil ca o ţară din zona euro să apeleze la ajutor din afara spaţiului european, adică la FMI. O lovitură de imagine pentru moneda europeană, grea încercată de când cu criza grecească, aşa încât, la iniţiativa Germaniei se vorbeşte despre crearea unui fel de FMI european. Fondul Monetar European, fapt confirmat şi de José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene.
Preşedintele Comisiei Europene, Manuel Barosso (traducere) : Propunerea a fost făcută de Germania, fără să primim însă mai multe detalii cu privire la o astfel de instituţie. În schimb, vă pot spune că lucrăm la câteva iniţiative cu privire la întărirea coordonării politicilor economice şi de supraveghere a economiilor statelor membre. eporter: În orice caz, se poate spune că judecând după rezoluţia votată, evenimentele din Grecia care au pus în lumină slăbiciunile zonei euro, au obligat blocul comunitar să se gândească serios la o creştere a coordonării economcie între capitalele europene.

Realizator : Aşadar, un fond monetar european. De ce s-a ajuns la această dorinţă de a înfiinţa un bastion de apărare pentru moneda euro ?
Constantin Hlihor: Eu aş încerca să răspund aici, contiuând ideea distinsului nostru invitat şi anume că asistăm la o schimbare de esenţă nu numai în paradigma studierii războiului ci însăşi în esenţa acestui fenomen extrem de complex. Cine crede că se poate apăra astăzi aplicând strategiile din secolul 20 de a apăra teritoriul de invazii masive şi a asista la războaie de tipul celui de al doilea război mondial cred că se înşeală şi deja l-a şi pierdut, pentru că astăzi vorbim de războaie economice în care armele letale sunt poate mai letale decât celelalte, sunt încărcate cu muniţie financiară, cu muniţie imagologică şi războaiele devin comermciale şi războaiele devin confruntări în care mecanismele, caracteristicile, altădată comerţului, pot fi utilizate în sensuri mai puţin înţelese de cei care gândesc în mod clasic. Iată de ce cred că Uniunea Europeană trebuie să-şi ia măsuri de securitate economică într-o paradigmă non-clasică.

Realizator: Spunea cineva că în războiul modern şi în această perioadă, a istoriei recente, contemporane, nu mai este nevoie să ocupi o ţară cu trupe ci poţi să o ocupi economic.
Constantin Hlihor : Cu garnizoane comerciale.

Dorin Matei: Ştiţi că atunci când era secretar de stat, Kissinger avea o vorbă. Dacă vreau să vorbesc cu Europa, pe cine sun? Ei, problema asta încearcă Europa s-o rezolve de cîţiva ani buni. Un pas a fost şi Tratatul de la Lisabona şi să nu uităm că pentru prima oară, apropo de ce spuneaţi, sancţiuni pentru cei care nu respectă proiectul european pentru prima oară s-a prevăzut şi posibilitatea ca un stat membru să iasă din Uniunea Europeană prin Tratatul de la Lisabona, ceea ce până acum nu exista. Proiectul aesta de realizare a Uniunii Europene presupune şi foarte multe constrângeri nu numai avantaje. Şi probabil că la Bruxelles s-a ajuns la concluzia că cei care nu vor să se supună acestor constrîngeri în interesul comun al proiectului european trebuie să şi plătească.
Realizator: Sau sunt liberi să plece.
Dorin Matei: Sau sunt liberi să plece. Da.

Realizator: O altă informaţie venită de la Parlamentul European, care ne priveşte direct. Sistemul scutului american anti-rachetă ar trebui să ţină seama de o abordare comună a statelor Uniunii Europene în privinţa apărării Europei împotriva ameninţărilro balistice, încurajând participarea industriei europene de apărare la realizarea scutului, se arată într-un comunciat recent la Parlamentului european. Potrivit eurodeputaţilor, noua versiune a scutului anti-rachetă preconizată de administraţia ameircană ar trebui studiată în profunzime şi verificată, iar în cazul realizării acestui sistem el ar trebui să ţină seama de o abordare comună a ţărilor europene în privinţa apărării, se precizează într-una dintre cele două rezoluţii privind politica externă şi de securitate adoptate miercuri de Parlamentul European. Cum putem comenta această decizie. Se poate anticipa un conflict la nivel diplomatic între Statele Unite şi Uniunea Europeană ?
Dorin Matei : Eu aş fi foarte bucuros dacă această rezoluţie ar fi completată de o alta care să prevadă şi o participare a Europei la cheltuielile pentru scutul anti-rachetă. Ştiţi că dacă vrei să participi numai la beneficii prin comenzi economice, e una, dar dacă trebuie să-ţi asumi puţin şi cheltuielile , mai ales că dacă tot vorbim de o securitate euroatlantică, să nu uităm că ea se bazează în continuare pe forţa militară a Statelor unite, pentru că 70% din forţele terestre europene nu au capacitatea de deplasare în afara graniţelor naţionale. Uniunea Europeană discută de mulţi ani despre crearea unei forţe militare comune dar nu dispune de capacităţi de transport...
Constantin Hlihor: Capacitatea de a proiecta forţe la distanţă...
Dorin Matei: Nu dispune de sistem de sateliţi pentru urmărire...
Realizator: Nici măcar pentru navigaţie foarte performantă.
Dorin Matei: Da, exact. Şi atunci, sigur că este foarte bine să-ţi pui problema să participi la beneficii, dar trebuie să participi şi la cheltuieli.

Realizator: Au văzut probabil foarte repede o ocazie de a obţine de la SUA contracte...
Dorin Matei: Comenzi.
Realizator:...comenzi, pentru industria de apărare europeană, îndeosebi cea germană, cu toate că aceste instalaţii vin mai mult pe teritoriul României şi ar trebui să se facă, în primul rând, să existe o cooperare cu România chiar şi în acest...
Dorin Matei: Şi UE ar trebui să-şi pună, totuşi, problema şi a unei politici comune externe....
Constantin Hlihor: Asta vroiam să subliniez şi eu....
Dorin Matei:...pentru că, la ora actuală, dacă luăm numai pe domeniul energetic avem o poziţie a Germaniei, o poziţie a Italiei, o poziţie a Franţei, n-avem o poziţie europeană.
Realizator: A fost o rezoluţie în acest sens, dar nu foarte clară, nu foarte bine conturată, chiar săptămâna...
Dorin Matei: Eu aş vrea să văd acţiuni concrete, nu rezoluţii.
Constantin Hlihor: Eu aş vedea şi partea bună, dincolo de această reacţie, şi anume că se conştientizează faptul că este nevoie de un consens în politici majore şi politica de apărare este o politică majoră. Nu poate exista un actor credibil în relaţiile internaţionale, dacă nu ai coerenţă şi consistenţă într-o politică majoră şi securitatea este o problemă. Este adevărat că în jumătate de secol, în secolul trecut Europa s-a dezvoltat, a crescut economic sub umbrela de securitate americană, dar acum este şi problema cât şi ce resurse trebuie să consume America, pentru a extinde această umbrelă la nivel global - este posibilitatea de supra întindere şi pentru americani. Sigur că avem dreptate toţi, dar toţi aşteptăm ca America să pună, şi America are, dispune de capacităţi tehnologice, de capacităţi financiare, economice, de proiectarea forţei, dar cred că şi Europa aici trebuie să facă, aşa cum spunea şi domnia voastră, mai mult pentru a-şi mai cheltui...

Dorin Matei: Şi mai intervine ceva, Europa nu mai simte pericolul rusesc din perioada războiului rece şi atunci, începe să aibă impresia că se poate descurca şi fără umbrela asta americană.
Realizator: Nu numai că nu simte acest pericol, dar există şi nişte relaţii foarte bune sau cel puţin în plan economic, între anumite state din vechea Europă şi Rusia. Şi revenind şi cu o punte foarte clară înapoi, către ce discutasem noi mai devreme, la acest fond monetar european, iată că pe bursa valutară, pe piaţa valutară dolarul câştigă teren în faţa monedei euro şi, de asemenea, iată ce se întâmplă în Grecia. Dle Dorin Matei, cum comentaţi această intenţie de creare a unui fond monetar european, gândindu-ne şi la ce se întâmplă acum în Grecia?
Dorin Matei: În ştirea din care aţi citat se dădea şi o explicaţie, nu se poate ca euro să se împrumute de la FMI, ar fi o..., eu o puneam mai mult, nu atât din raţiuni economice, cât din raţiuni de prestigiu. Şi dacă tot spuneaţi că dolarul creşte, îmi aduc aminte de recomandarea pe care o făcea guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, 'economisiţi în dolari'.

Realizator: Da, să vedem ce se va întâmpla în viitor. Şi revenind, pentru a încheia discuţia cu acest scut antirachetă, făcând o paralelă de la actualitatea europeană, cât de important credeţi că va fi amplasarea acestui sistem pe teritoriul ţării noastre?
Constantin Hlihor: Este o decizie politică. Nu poţi - aşa cum spunea şi Kissinger - a evalua o măsură politică şi diplomatică, mai ales în domeniul militar, la un timp foarte scurt, pentru că nu au trecut decât câteva luni de la anunţ şi încă nu s-a implementat politica, dar pentru noi, pentru români, este o oportunitate de a, să spun, dezvolta aici, în mod concret, un spaţiu de securitate şi stabilitate.
Dorin Matei: Sper să avem capacitatea politică să profităm din plin de acest avantaj enorm pe care îl reprezintă amplasarea unei părţi a scutului la noi.
Realizator: Cu alte cuvinte, aliaţii din SUA, partenerii noştri în teatrele de operaţii, nu ne-au uitat şi contează foarte mult acest sistem, să subliniem, defensiv.

Realizator Radu Dobriţoiu
Producător Nicu Popescu
Transcriere: RADOR