Securitatea energetică europeană

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (28 martie, ora 21:05) - Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Securitatea energetică reprezitnă un pilon important pentru stabilitatea euroatlantică. Roate conflagrațiile din istoria recentă au scos în evidență importanța resurselor energetice care se dovedesc în prezent arme redutabile într-un război hibrid ce combină mai multe tipuri de acțiuni. Dependența de resurse energetice atât pentru populație, cât și pentru industrii, poate fi folosită ca armă de presiune asupra guvernelor europene. Pare că Federația Rusă dorește să își impună punctele de vedere și cu ajutorul propriilor resurse energetice gestionate de Gazprom, resurse de care depind mai multe țări din Europa. Discutăm în această ediție despre securitate energetică europeană ce poate fi afectată de ultimele decizii ale Rusiei. În acest context, vom aduce aminte și de importanța României pentru stabilitatea securității energetice europene. Invitatul ediției este profesorul universitar Ștefan Popescu, doctor în istoria relațiilor internaționale contemporane. Sunt Radu Dobrițoiu sşi vă invit să rămâneți alături de Radio România Actualități pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica", tema ediției: securitatea energetică europeană. Bună seara, domnule profesor Ștefan Popescu!

Ştefan Popescu: Bună seara! Bun găsit tuturor!

ASCULTAŢI AICI ÎNREGISTRAREA EMISIUNII

Radu Dobriţoiu: Domnule profesor, istoria a demonstrat că un război economic e poate produce pagube la fel de importante ca un război clasic și deseori interesele economice au condus la confruntări militare. Suntem în secolul al XXI-lea, cu o Rusie posesoare de importante resurse energetice și o Europă dependentă de resursele energetice ale Federației Ruse, în combinație cu un abil joc diplomatic, dar și cu acțiuni militare cum sunt cele din estul Ucrainei sau din Siria, Moscova reușește să își impună punctul de vedere. Vom vorbi în această seară și despre Gazprom. Cât de importantă este această piesă pe tabla de șah a Rusiei?

Ştefan Popescu: Într-adevăr, aveţi dreptate! Resursele energetice au jucat un rol important, au provocat războaie, au dus și la acțiuni pozitive. Gândiți-vă că înființarea Uniunii Europene, a fost o Uniune care a pus în comun resurse energetice - era uniunea şi capacități de producție. Avem de-a face, în 1957, cu Uniunea Europeană a cărbunelui și oțelului. Deci, iată că resursele...

Radu Dobriţoiu: Planul "Shumann".

Ştefan Popescu: Planul "Shumann". Deci, au existat, resursele energetice au reprezentat întotdeauna o miză. Ele reprezintă o miză nu numai în războiul economic, reprezintă un element important în lumea contemporană al competitivității economice, pentru că atunci când nu /.../ de surse de energie, /.../ sunt mai... Şi trebuie să obții din import... Produsele tale sunt mai puțin competitive. Fără îndoială că arma energetică este o armă folosită foarte mult. Este folosită de Federaţia Rusă, cum aţi spus, este folosită de Statele Unite ale Americii, care doresc și ele să... Care trăiesc acum o revoluție gazieră, vedeți gazele de șist, punerea în producție a unor situri cu bogate zăcăminte gaziere. Statele Unite au devenit principalul exportator de gaz din lume, deci vedem că Uniunea Europeană însăşi îşi găsește noi resurse. Aţi amintit cazul României, dar v-aş aduce aminte de recentele descoperiri din largul Ciprului, din Grecia. Avem deja anumite zăcăminte în Marea Nordului, avem un zăcământ care va ajunge la epuizare în Olanda, la Groningen, acolo se află şi cel mai important zăcământ de gaz din Europa. Deci, este o situaţie, aş spune, în mișcare, faţă de care nu trebuie să fim nici pesimiști, dar nici excesiv de optimiști şi în care România, aşa cum bine aţi spus, are un atu important.

Radu Dobriţoiu: Cât de mult va controla Rusia prin Gazprom furnizarea de gaze naturale Europei și prin ce rute principale?

Ştefan Popescu: Vedeţi că aici nu intră numai energia, în momentul când statele îşi fac calcule, pentru că strategiile energetice ţin de fiecare stat./ilixandru/ Chiar dacă vorbim de o uniune a energiei, fiecare ţară are câte un model de dezvoltare diferit şi are interese diferite, pe care le pune, cum să spun, le contabilizează, atunci când decide să dezvolte un anumit proiect şi exemplul este probabil că şi dvs. v-aţi gândit la North Stream, North Stream I, North Stream II.

Radu Dobriţoiu: Şi interesele germane de acolo.

Ştefan Popescu: Sunt interese mari şi industriale în materie de export, piaţa rusă reprezentând o piaţă foarte importantă pentru produsele industriale germane plus competiţia globală pentru o lume multipolară, deci tendinţele de autonomie strategică ale nucleului dur din UE, toate acestea se pot adăuga la această ecuaţie, care este mult mai complexă. Fără îndoială că economia rusă de care aminteaţi, ea rămâne în continuare dependentă de două mari resurse: resursele energetice, exportul lor şi industria de armament, chiar dacă şi ruşii vor să facă eforturi pentru a scădea această dependenţă, pentru că vedem că preţurile sunt foarte fluctuante, mai ales odată cu descoperirea pe care am amintit-o de rezerve extraordinare în SUA, care au propulsat SUA pe primul loc în lume la producţia de gaz şi la producţia de petrol şi în acelaşi timp de această revoluţie energetică pe care noi nu trebuie să o scăpăm din vedere, chiar dacă noi n-o trăim în România, această revoluţie către noile tehnologii. Vedeţi că tehnologia bazată pe energia solară, pe energia eoliană, pe alte surse de energie, cum este biomasa, gazeificarea deşeurilor agricole, în care Franţa şi Germania joacă un rol de pionier încep să-şi spună cuvântul. Tehnologiile vor ajunge în următorul an la maturitate şi aceasta va reprezenta o nouă dată importantă în ecuaţia energetică mondială.

Radu Dobriţoiu: Dle profesor, Ştefan Popescu, aţi adus aminte de North Stream, să aducem aminte o informaţie importantă pentru ascultătorii noştri, Germania este o interfaţă importantă pentru gazele ruseşti pentru Europa, de exemplu România cumpără gaze ruseşti prin intermediul Germaniei, de fapt, noi cumpărăm din Germania.

Ştefan Popescu: Aţi subliniat şi aţi adus aminte de o problemă foarte importantă, şi anume competiţia, dacă ne referim numai la UE, a multor state de a juca rolul de hab, de platfomă logistică energetică. Prin urmare, nu este una dintre mize numai a avea resursa, ci de a avea conducta şi de a exporta mai departe, inclusiv capacitatea de a utiliza resursa unui alt stat şi de a o transforma în produse finite, Germania aş putea adăuga, Ungaria, Austria, toate aceste ţări, Bulgaria, chiar vecinii noştri de la sud care au creat interconectori cu Turcia şi cu Serbia, ambiţionând să ducă ceea ce vine prin Turkish Stream şi Blue Stream către Europa Centrală. Iată că actorii în acest segment se înmulţesc.

Radu Dobriţoiu: Compania GAZPROM controlată de Rusia face paşi siguri spre separarea Ucrainei de resursele ruseşti de gaze. Ultimele decizii anunţă pe de o parte oprirea în viitor a transportului de gaze pe teritoriul Ucrainei şi pe de altă parte, începând din ianuarie 2020, sistarea tranzitului de gaze spre Bulgaria. Aceste decizii luate de GAZPROM vor afecta nu doar Ucraina, ci şi Republica Moldova, România şi Bulgaria. Arina Petrovici a realizat o sinteză pentru "Euroatlantica" cu aceste decizii ale Companiei GAZPROM.

Reporter: Gigantul rus GAZPROM a înceut să notifice oficila ţările din vecinătatea Ucrainei că de la începutul anului viitor va opri transportul de gaze prin teritoriul acestei ţări. Decizia afectează direct Republica Moldova, care este extrem de vulnerabilă în cazul negocierilor unui nou contract de livrare cu gigantul rus /lcoman/, în contextul în care proiectul unei surse alternative de gaz, gazoductul Iași-Chișinău, trenează. Încă de la începutul anului trecut, autoritățile de la Chișinău au decis urgentarea construcției gazoductului Ungheni-Chișinău, ca să poată cumpăra gaze naturale din sau prin România, prin conducta Iași- Ungheni, dată în folosință în 2014. Se pare că până la urmă gazoductul Ungheni-Chișinău va fi gata până la sfârșitul acestui an. Experţi din Republica Moldova apreciază că totuși Rusia nu va sista în totalitate tranzitul de gaze prin Ucraina, deoarece ar lăsa fără gaz state ca: Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia. Și totuși, la începutul acestei luni, la Sofia, Gazprom Export a informat în mod oficial guvernul bulgar că va sista, tot de anul viitor, tranzitarea de gaze din Turcia spre Bulgaria. Acest lucru era de așteptat abia după intrarea în funcțiune a gazoductului TurkStream, cele două conducte care traversează Marea Neagră, și expirarea contractului de tranzit cu Ucraina, la sfârșitul acestui an. Lucrurile sunt complicate între aceste două țări. Rusia se folosește de Bulgaria pentru a obține derogări de la reglementările europene care, în ultimă instanță, asigură securitatea energetică a Europei, iar Bulgaria are de plătit restanțe Rusiei pentru indecizia în construcția Centralei nucleare electrice de la Belene și vrea să construiască un hub energetic, deși nu dispune de hidrocarburi.

Radu Dobriţoiu: Iată, domnule profesor Ștefan Popescu, acțiuni importante ale Gazprom, cum aminteam, un pion important pe tabla de șah a Rusiei, acțiuni ce vor afecta cu siguranță și România într-o oarecare măsură, dar, iată, mai ales, Republica Moldova, Bulgaria, dar și Ucraina.

Ştefan Popescu: Cu o mențiune: dependența este nu numai a celui care cumpără, dar și a celui care vinde, pentru că și cel care vinde are nevoie de cumpărători. Sigur că situația este o situație foarte serioasă, însă, aici, România are o carte importantă de jucat. Resursele românești, atât onshore, cât şi cele offshore - dar şi onshore, pentru că s-au descoperit în zona Buzăului, am văzut comunicate din partea companiei Romgaz, din partea companiei OMV - pot reprezenta o soluţie nu numai la independența..., pentru a asigura României o independență totală în materie energetică, dar pentru a fi un furnizor de energie, dar și de securitate și, de ce nu?, de a afirma rolul României în regiune, importanța ei către Republica Moldova, către Ucraina și către Bulgaria.

Radu Dobriţoiu: Cât de mult credeți că va fi Rusia deranjată de importanța pe care o va avea în viitor România prin aceste resurse extrem de importante, îndeosebi în Marea Neagră, pe care le va exploata și își va asigura probabil suficiență, dar și exportul pentru Europa?

Ştefan Popescu: Absolut, este... Oricine ar vrea să fie singurul furnizor, nu? Singurul furnizor, iată de ce Federaţia Rusă este implicată și în anumite proiecte care merg spre China: celebrul gazoduct 'Forţa Siberiei', care își propune să facă din China una dintre piesele importante pentru a echilibra, deci probabil că şi Moscova sesizează faptul că, pe viitor, punerea în valoare a resurselor din România, a celor din Cipru, a celor din Grecia, care au fost anunțate, probabil zăcământul Leviathan din Israel, pentru că şi Israelul vizează piața europeană; apoi terminalele de LNG...

Radu Dobriţoiu: Gaz lichefiat.

Ştefan Popescu:... cu finanţare americană, gaz lichefiat, care îşi propun, inclusiv piața germană este vizată de o asemenea lucrare de infrastructură și am auzit declarațiile chiar ale președintelui, dl Donald Trum. Mulţimea acestor actori determină Federația Rusă să se îndrepte și spre Asia, dar și aici apare o anumită problemă, pentru că vorbeam de această revoluție în materie de energie, în materie de tehnologii, există și tehnologia gazeificării cărbunilor, fără să-i mai extragi. China dispune de resurse importante din acest punct de vedere pe care le explorează.

Radu Dobriţoiu: O directivă europeană urmează să impună noi reguli privind transportul gazelor naturale care vizează în principal gazoductul care va ajunge din Rusia în Germania, fără să mai traverseze Ucraina.

Amalia Bojescu: Directiva privind gazele naturale așteaptă votul Parlamentului European, cel mai probabil săptămâna viitoare pentru a fi transpusă apoi în legislație. Asta după ce președinția română la Consiliul Uniunii Europene a obținut luna trecută acordul statelor membre. Dosarul privind modificarea directivei se afla în discuții la nivel european de mai bine de un an din cauza disensiunilor dintre Franța și Germania în ceea ce privește adoptarea unor noi reguli privind transportul gazelor naturale care vizează în special proiectul gazoductului Northstream II. Conducta este în prezent în construcție între Rusia și Germania și urmărește să asigure transportul gazelor naturale rusești spre centrul Europei fără să mai treacă prin Ucraina. Franța și Germania au reușit să ajungă la un compromis care a permis deblocarea negocierilor ce aduc garanții că regulile uniunii energetice se vor aplica și în cazul conductelor de gaze către și din țările terțe până la frontiera teritoriului statului membru și a mării teritoriale a acestuia și va oferi securitate juridică atât investitorilor în infrastructura de gaze cât și utilizatorilor rețelelor. O altă modificare adusă directivei prevede posibilitatea acordării de derogări pentru conductele existente; derogările se vor aplica pentru o perioadă limitată de 20 de ani, cu posibilitatea prelungirii atunci când se consideră necesar și just. Comisia Europeană va autoriza încheierea acordului interguvernamental cu condiția ca acesta să respecte regulamentele în vigoare ale pieței interne de energie.

Radu Dobriţoiu: Dle profesor Ştefan Popescu, pare să beneficieze și Rusia de viitoarea directivă europeană.

Ştefan Popescu: Chiar dacă lucrurile sunt, și acesta a fost unul dintre marile succese ale președinției române a Consiliului Uniunii Europene, modificarea directivei 73 din 2009 care prevede separarea gestiunii activităților de transport și de furnizare în privința gazoductului Norhstream II. Dar trebuie să fim și realişti, din 1.200 și ceva de kilometri 800 au fost deja construiţi.

Radu Dobriţoiu: Credeți că Ucraina va fi direct afectată de deciziile Rusiei? Va fi încorsetată de aceste decizii de a opri transportul de gaze pe teritoriul său?

Ştefan Popescu: Cred că va exista /.../ , trebuie şi aici să fim realiști, dar, pe de altă parte, cum am spus, niciodată să nu fim nici execesivi de pesimişti - oricând se găsesc vânzători şi de mai ales al unei asemenea resurse care este o resursă abundentă. Totuşi, gazul lichefiat reprezintă o soluție dacă România nu va demara vreo lucrare de infrastructură pentru a duce imensele sale rezerve sau importante, nu aş spune imense, dar totuși importante, care pot ţine câteva decenii către această piață interesantă pentru noi, piaţa ucraineană.

Radu Dobriţoiu: Aţi adus aminte de gazele lichefiate. Cum pot SUA interveni, bloca acţiunile Rusiei sau, altfel spus, susține Europa în acest proces de furnizare de energie?

Ştefan Popescu: Am văzut în cazul Lituaniei. În cazul Lituaniei terminalul de gaze lichefiat asigură o alimentare cu această sursă de energie pentru țările baltice și, prin urmare, ele au găsit un substitut, numai că au făcut această lucrare de infrastructură. Aş vrea totuşi să spun următorul lucru, că asemenea lucrări pentru gaz lichefiat totuşi trebuie să ţină seama, trebuie să fie echilibrate, astfel încât să nu intre în concurenţă cu resursele europene, cum ar fi resursele din România. Ele trebuie să se dezvolte într-o manieră complementară.

Radu Dobriţoiu: Să aducem din nou aminte de jocurile Rusiei pe această piață; Rusia în Siria - unde a încheiat un acord cu guvernul de la Damasc pentru a controla resursele de gaze ale Siriei. Cât de importantă este și această înțelegere în plan economic pentru resursele de gaze ale Siriei?

Ştefan Popescu: În primul rând, eu văd acesta şi ca pe o plată pentru angajamentul militar, care costă foarte mult, și, mai ales, în perspectiva reconstrucției siriene pentru că am văzut că ultimul bastion al Statului Islamic a fost cucerit; prin urmare, trebuie să ne aşteptăm anul acesta la demararea procesului de reconstrucţie./apuscasu/cpodea/ Or, acesta costă foarte mult. Rusia nu îşi poate asuma singură...

Radu Dobriţoiu: Reconstrucţia Siriei.

Ştefan Popescu: Acest cost al reconstrucţiei şi cred că probabil anumite ţări, precum China interesate de o asemenea resursă, iată că...

Radu Dobriţoiu: Vor cumpăra gazul sirian, dar prin intermediul Rusiei, probabil, când se va întâmpla acest lucru.

Ştefan Popescu: Absolut.

Radu Dobriţoiu: Şi Rusia va beneficia.

Ştefan Popescu: Aşa trebuie citită într-adevăr acțiunea Federației Ruse în Siria, da.

Radu Dobriţoiu: România poate deveni un actor important pentru securitatea energetică a Europei prin resursele proprii de gaze naturale, atât cele deja exploatate, cât și cele din zona Mării Negre. Arina Petrovici revine și are mai multe informații despre rezervele românești din subsolul Mării Negre.

Reporter: Rezervele de gaze din Marea Neagră se ridică la 200 de miliarde de metri cubi în perimetrele unde au fost efectuate foraje, iar acest lucru ar permite ca producția totală a României să se dubleze timp de 20 de ani. Anul trecut, Sorin Gal, director general în cadrul Agenției Naționale de Resurse Minerale, susținea că atunci când vor funcționa la maximum din Marea Neagră vor veni 9 - 10 miliarde de metri cubi de gaze pe an, vreme de 20 de ani, care s-ar traduce în aproape trei miliarde de euro redevență pentru statul român. La o conferință de specialitate, Sorin Gal explica faptul că în 2025 România va produce în total aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaze dacă vor fi dezvoltate toate proiectele din Marea Neagră. În prezent în România se extrag circa 11 miliarde de metri cubi de gaze pe an, iar consumul național este tot în jurul acestei valori. Reprezentantul ANRM a făcut și un bilanț al investițiilor: Exxon Mobile și OMV Petrom au investit în perimetrul Neptun circa două miliarde de dolari, Lukoil peste 500 de milioane de dolari în perimetrul Trident, iar Black Sea Oil and Gas 200 de milioane de dolari în perimetrele Midia și Pelican. OMV Petrom şi americanii de la Exxon Mobile au finalizat cu succes a doua campania de foraj în perimetrul Neptun din Marea Neagră, unde cele două companii au investit în total 1,5 miliarde de euro din 2008 și până în prezent. Primele estimări arată că în perimetrul Neptun ar putea fi între 42 și 84 de miliarde de metri cubi de gaze pe zi. Petrom produce deja din Marea Neagră un miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Radu Dobriţoiu: Domnule profesor Ștefan Popescu, vă rog să vă referiți la aceste resurse şi cât vor conta ele pentru stabilitatea României, dar și pentru securitatea energetică europeană?

Ştefan Popescu: Aș vrea chiar să completez cele spuse de colega noastră mai devreme, pentru că avem și zăcăminte nu numai offshore, dar şi onshore. Anul trecut au fost anunţate descoperiri la Padina, în județul Buzău, de zăcăminte chiar mai mari decât cel de la Neptun; apoi avem zăcămintele deja exploatate în Transilvania, în Podișul Getic, care prin investiții suplimentare pot fi, li se poate prelungi durata de exploatare. Absolut nu numai economia românească poate ieși întărită, dar mai ales devenim un furnizor de securitate și din punctul de vedere al energiei, nu numai din punct de vedere al apartenenţei noastre la NATO şi, prin urmare, importanţa ţării noastre în Europa nu poate fi decât tot mai mare, dacă știm să jucăm această carte și dacă ne vom face temele la timp din punctul de vedere al investițiilor.

Radu Dobriţoiu: Aţi anticipat următoarea și ultima întrebare, dacă știm să jucăm această carte este important să facem de acum pași pentru viitorul acestor resurse?

Ştefan Popescu: Absolut, acum pentru că să știți că timpul pierdut nu se întoarce. Fac alții pași, sunt resurse, vă spuneam în Grecia, în Cipru, în Israel, în Marea Nordului, vin, iată, din Federația Rusă, vin gaze din Statele Unite ale Americii, se construiesc infrastructuri. Gândiţi-vă că sunt infrastructuri de miliarde de euro, ele nu pot fi deviate în momentul în care tu ai pierdut o anumită rută, ai pierdut-o cam pentru totdeauna.

Radu Dobriţoiu: Mulţumesc foarte mult! "Euroatlantica", la final. Tema emisiunii - securitatea energetică europeană, invitatul ediție a fost profesorul universitar Ştefan Popescu, doctor în istoria relațiilor internaționale contemporane. Sunt Radu Dobrițoiu, realizatorul "Euroatlantica", și, alături de producatorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulțumesc pentru că ați fost alături de noi pe frecvențele de Radio România Actualități.

Transcriere RADOR

* * * * *