Securitate și geopolitică: din Kurile la Carpaţi

Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Discutăm în această ediţie despre dezvoltările din ultima perioadă din spaţiul cuprins între Kurile şi Carpaţi, cu referire, bineînţeles, la declaraţiile făcute recent de liderul de la Kremlin, care pot avea un impact important asupra echilibrului postbelic din Europa, cu influenţă asupra securităţii şi stabilităţii euroatlantice. Vorbea Vladimir Putin de o Cutie a Pandorei, referindu-se la reconsiderarea rezultatelor celui de-al Doilea Război Mondial şi a tratatelor ce au urmat în perioada postbelică. Vom analiza aceste dezvoltări împreună cu invitatul ediţiei, dl Dorin Matei, redactor şef al prestigioasei reviste "Magazin istoric". Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI pentru a asculta "Euroatlantica". Tema ediţiei: "Din Kurile în Carpaţi".
Bună seara, dle Dorin Matei, bun venit la RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI!
Dorin Matei: Bună seara, mulţumesc pentru invitaţie!

Radu Dobrițoiu: Dle Dorin Matei, să reamintim afirmaţiile recente ale liderului de la Kremlin: "Dacă cineva este dispus să reconsidere rezultatele celui de-al Doilea Război Mondial, atunci, haideţi să discutăm. Dar va trebui să discutăm nu numai despre Kaliningrad, ci şi despre teritoriile de est ale Germaniei, despre oraşul Liov, o fostă parte a Poloniei şi aşa mai departe. Pe listă se află, de asemenea, Ungaria şi România", a declarat recent Vladimir Putin. "Dacă cineva vrea să deschidă această Cutie a Pandorei şi să ne ocupăm de ea, foarte bine, să o facem", a subliniat el. Ce putem spune despre aceste declaraţii, venite, bineînţeles, într-un context special? Dar la ce se referea liderul de la Kremlin, poate?
Dorin Matei: În primul rând, daţi-mi voie să vă spun că sunt foarte surprins de amploarea pe care au luat-o, cel puţin în mass media românească, discuţiile legate pe marginea acestei declaraţii. Am avut curiozitatea să mă duc, să văd exact transcriptul, pus pe site-ul Bloomberg, al interviului şi ca să fiu şi mai sigur, pentru că Centrul Rus din Bucureşti recomanda învăţarea limbii ruse ca să evităm confuziile pe care le pot eventual stârni necunoaşterea limbii ruse, am rugat-o pe colega mea Florentina Dorin, care ştie rusă, să verifice cele cinci rânduri şi în limba rusă.

Radu Dobrițoiu: A fost şi pe RUSSIA TODAY, după aceea, preluată această declaraţie a lui Putin.
Dorin Matei: Eu m-am dus la sursă, la Bloomberg, care şi-a luat prevederea de a-mi spune că e un transcript şi că s-ar putea ca anumite nuanţe să fi scăpat /.../ De aceea am rugat-o pe colega mea să verifice nuanţele în limba rusă. În primul rând, e vorba de un interviu de... transcriptul descărcat are 21 de pagini la un rând. În cele 21 de pagini, afirmaţiile care au stârnit atâta vâlvă ocupă cinci rânduri. E vorba de un interviu pe care postul de televiziune Bloomberg l-a luat lui Vladimir Putin la Vladivostok, cu ocazia celui de-al doilea summit asiatic, summit economic şi, aşa cum declara Vladimir Putin la începutul interviului, era o încercare a Rusiei de a convinge investitori să vină în partea asiatică a Rusiei, e o zonă mai puţin dezvoltată a Federaţiei Ruse. În acest interviu, cea mai mare amploare o ocupă problema petrolului. Contextul în care face Putin aceste afirmaţii e următorul: reporterul de la Bloomberg, despre care se pare că Putin a primit un dosar destul de consistent, pentru că în timpul discuţiei îi face tot felul de complimente şi îi spune...

Radu Dobrițoiu: Adică a fost verificat şi i s-a făcut fişa.
Dorin Matei: Ştia, ştia cine e, mereu îi spune: "Sunteţi un ziarist cu experienţă, dumneavoastră aţi văzut multe"...
Radu Dobrițoiu: Bun, ne referim la o medie specializată în economie.
Dorin Matei: Economie. Pentru că era un forum economic. Şi acest ziarist, la un moment dat, îl provoacă pe Putin. Îi spune: "Aţi ajuns la o înţelegere cu China pentru celebrele insule" - /.../ parcă le spune, mă rog, au diverse denumiri în chineză, în rusă, în diverse alte limbi - "aţi fi dispuşi" - pentru că la acest summit, principalul invitat era premierul nipon - "aţi fi dispus să ajungeţi la o înţelegere şi cu Japonia, să le cedaţi Kurile?"
Radu Dobrițoiu: Premierul nipon făcuse deja o serie de declaraţii pe care a insistat ulterior, în privinţa Insulelor Kurile şi în privinţa bunei înţelegeri cu Rusia.
Dorin Matei: Da, japonezii le spun "Teritoriile din Nord"...
Radu Dobrițoiu: Sunt insulele vulcanice din acea zonă.
Dorin Matei: Şi trebuie să precizăm că nici astăzi, între Rusia şi Japonia nu există un tratat de pace ratificat de ambele părţi şi acceptat.
Radu Dobrițoiu: A existat la un moment dat...
Dorin Matei: În 1956. Până la urmă...
Radu Dobrițoiu: Nu a fost aplicat.
Dorin Matei: A fost şi ratificat, dar până la urmă...
Radu Dobrițoiu: De Parlamentul de la Tokyo.
Dorin Matei: Până la urmă, au hotărât de comun acord să nu îl mai pună în vigoare. Premierul nipon a făcut o serie de declaraţii, apelând la înţelegerea lui Putin, pentru a rezolva această problemă şi a nu o lăsa în continuare moştenire celor care vin, tinerei generaţii. Faptul că între Japonia şi Rusia nu există un tratat de pace şi ar fi, într-un fel, o stare de beligeranţă în continuare.
Radu Dobrițoiu: Avansând şi ideea ca măcar una dintre aceste insule să revină Japoniei şi celelalte...
Dorin Matei: Cam cum s-a întâmplat cu China, unde şi-au împărţit teritoriul respectiv.
Radu Dobrițoiu: Tocmai de aceea a încercat să profite premierul japonez de acest context.
Dorin Matei: Nu numai premierul japonez, şi Putin încearcă să profite, pentru că ceea ce se spune mai puţin în mass media de la noi, Rusia e într-o situaţie economică destul de dificilă...

Radu Dobrițoiu: Noi am spus-o la "Euroatlantica"...
Dorin Matei: Sigur că da. Am spus că se spune mai puţin la noi. E într-o situaţie foarte dificilă şi ar fi foarte interesaţi să atragă investiţii japoneze, mai ales în zona asta...
Radu Dobrițoiu: Şi chineze, şi japoneze.
Dorin Matei: Chineze, japoneze şi din alte părţi, dacă ar putea obţine. Se pare că embargoul economic şi relativ politic impus de UE şi de NATO îşi cam face efectele. Deficitul bugetar s-a accentuat şi atunci orice investiţie e bună. Şi în acest context, reporterul de la Bloomberg îl provoacă. "Aţi fi dispus să cedaţi şi Japoniei?" Şi plusează. "Dar dacă aţi face asta, i-aţi da şi doamnei Merkel Kaliningradul?" La care Putin sigur că reacţionează şi deşi reporterul îi spune: "Ştiţi, a fost o glumă, cu Kaliningradul" - "Nu, nu, haideţi să discutăm". Şi zice: "Bun, dacă vreţi să reluăm povestea graniţelor în Europa, haideţi să punem şi asta, şi asta, şi asta".
Radu Dobrițoiu: Cutia Pandorei.
Dorin Matei: Printre care sigur că e şi graniţa dintre România şi Ungaria, din punctul de vedere al lui Putin.
Radu Dobrițoiu: Sau poate se referea Putin, aşa cum au fost şi alte opinii, alte păreri, la Transcarpatia. De ce neapărat la Transilvania?
Dorin Matei: Nu ştiu la ce se referea. Eu aş sublinia altceva. Aş sublinia o fractură de logică în discursul lui Putin. Pentru că în acest amplu interviu, la un moment dat se discută şi despre Crimeea. Şi argumentul lui Putin este următorul: armata rusă nu a intrat în Crimeea să o cucerească, armata rusă s-a dus acolo doar pentru a asigura un referendum care să se desfăşoare în mod legal şi corect. Sunt acolo 70% ruşi, ei au votat în mod liber şi au hotărât alipirea Crimeei la Federaţia Rusă. Bun, deci dacă ăsta e argumentul tău...

Radu Dobrițoiu: Asta e opinia lui Putin, bineînţeles.
Dorin Matei: Da. Dacă ăsta e argumentul său, atunci cum pui în discuţie graniţa dintre România şi Ungaria? În afară de Harghita şi Covasna, unde s-ar putea ţine un referendum care să voteze alipirea unei părţi din Transilvania...
Radu Dobrițoiu: Mergând pe logica lui.
Dorin Matei: Pe logica lui. Populaţia... Ştiţi cum e, nu poţi să fii...
Radu Dobrițoiu: Dle Dorin Matei, dar Putin nu s-a referit clar la problemele dintre Ungaria şi România, ci la probleme privind graniţele Ungariei şi României postbelice, dar asta poate să ne trimită, adevărat, şi la Transcarpatia, la Maramureşul istoric, care e la Ucraina şi poate Ungaria /.../
Dorin Matei: Atunci trebuia să menţioneze Ucraina, nu România.
Radu Dobrițoiu: Ucraina nu mai trebuie menţionată, că se ocupă de ea dl Putin de ceva vreme.
Dorin Matei: Eu, ca istoric, mă uit întotdeauna la ce s-a întâmplat în trecut şi ştiu că din anii '40 ai secolului trecut, această problemă a fost invocată întotdeauna de Rusia în momentul în care noi am ridicat problema Basarabiei. Deci nu pot să nu ţin cont de experienţa istorică.
Radu Dobrițoiu: Sigur că da, a fost contraargumentul Moscovei la orice solicitare a României şi bineînţeles, pârghia pentru a câştiga influenţă în ceea ce priveşte relaţia cu Bucureştiul.
Dorin Matei: Şi în 1940 a fost o colaborare foarte strânsă între Budapesta şi Moscova. Budapesta spera să convingă Germania să organizeze o conferinţă mai amplă, la care să participe şi Rusia, să facă o împărţire mai amplă aici, în estul Europei - şi ştim asta din documente publicate de doi istorici ruşi...
Radu Dobrițoiu: Parcă resimţim această încălzire a relaţiilor dintre Moscova şi Budapesta.
Dorin Matei: O vedem în fiecare zi aproape.

Radu Dobrițoiu: Istoria se repetă, poate.
Dorin Matei: Poate nu se va repeta chiar la fel, să sperăm. Deocamdată nu există un context ca să se repete ca în '40. Să sperăm că vom avea norocul să nu ajungem în acelaşi context. Ca atare, deci, vă spun, toată această reacţie - nu ştiu, Putin vorbea şi de graniţele Germaniei; nu am ştiut germana, nu am putut urmări foarte îndeaproape presa germană, dar nu cred că a stârnit chiar atâta emoţie...
Radu Dobrițoiu: Noi ştim foarte bine că la finele celui de-al Doilea Război Mondial, frontierele s-au "mişcat", putem spune, cu ghilimele de rigoare, spre vestul Europei, împingând şi formându-se ca republici sovietice alte state, ştim asta foarte bine. Ucraina, pe de altă parte, din punctul de vedere clar al statalităţii, nu are o istorie foarte veche.
Dorin Matei: Nu are şi, mai mult, Molotov a bătut cu pumnul în masă ca să introducă Ucraina şi Belarusul ca state membre ONU.
Radu Dobrițoiu: Ştim asta foarte bine. Ucraina, pe de altă parte, din punctul de vedere clar al statalităţii, nu are o istorie foarte veche.
Dorin Matei: Nu, deşi mai mult, Molotov a bătut cu pumnul în masă ca să introducă Ucraina şi Bielorusia ca state membre ONU, pentru ca iată, după o jumătate de secol, tot de la Kremlin să vină ciopârţirea Ucrainei. De asta spuneam că dreptul internaţional, şi am remarcat ce a recomandat preşedintele Klaus Iohannis ambasadorului Federaţiei Ruse la Bucureşti respectarea dreptului internaţional, pentru că de multe ori la Kremlin dreptul internaţional este un soi de cocă, care poate fi pusă în vasul care convine şi ia forma vasului.
Radu Dobrițoiu: Sau poate fi întinsă.
Dorin Matei: Poate fi întinsă, poate fi pusă în vase rotunde, în vase pătrate, după cum cere momentul.

Radu Dobrițoiu: Vladimir Putin, invitat special la summitul G20 din China, a profitat din nou de un eveniment internaţional pentru a lansa noi mesaje. Liderul de la Kremlin a făcut declaraţii la adresa Ucrainei, dar şi în legătură cu relaţiile Rusiei cu UE.

Reporter - Alexandru Beleavschi: Summitul G20 s-a încheiat pentru preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, cu un evdent succes de imagine şi câteva achiziţi în plan politic şi economic. Mediile ruse au pus accentul pe postura de invitat special conferită dlui Putin de gazdele sale chineze, în contrast cu primirea rece acordată preşedintelui american Barack Obama. Beijingul şi-a exprimat astfel nemulţumirea faţă de implicarea americană în disputele teritoriale din Marea Chinei de Sud, planurile privind desfăşurarea unui scut american antirachetă în Coreea de Sud sau proamericanul pact comercial transpacific. În mod aşteptat, preşedintele Putin şi-a reafirmat sprijinul faţă de poziţia chineză. La summit însă, interesul liderului rus s-a conenctrat mai mult pe numeroasele sale întâlniri bilaterale. Cea mai aşteptată a fost întâlnirea de peste o oră cu preşedintele Barack Obama, probabil ultima dintre cei doi, care a permis să se contureze anumite speranţe în deblocarea situaţiilor din Siria şi Ucraina. Cel de-al doilea subiect central discutat de Putin şi Obama a fost Ucraina şi blocajul în care se află de luni de zile implementarea acordurilor de la Minsk. Luna trecută, Putin a acuzat autorităţile ucrainene de încercarea de a trimite terorişti în Crimeea, declarând că în asemenea condiţii negocierile în formatul normand - Franţa, Germania, Rusia, Ucraina - nu îşi mai au sensul. Reanimarea formatului normand a fost principalul subiect al convorbirilor separate pe care Vladimir Putin le-a avut la Huangzhou cu Francois Hollande şi Angela Merkel, preşedintele rus a fost de acord cu menţinerea formatului normand şi s-a declarat gata să discute din nou cu liderul ucrainean Petro Poroşenko. Imediat, Parisul s-a grăbit să anunţe o primă reuniune la vârf a cvartetului normand. Astăzi însă, ministrul german de externe, Frank Walter Steinmeier şi un înalt diplomat ucrainean au declarat că o reuniune a cvartetului nu are sens dacă nu vor exista subiecte de discuţii şi perspectiva unui rezultat. Paradoxal, este aceeaşi poziţie pe care liderul rus a exprimat-o la conferinţa sa de presă de al Huangzhou.
Radu Dobrițoiu: Să amintim o declaraţie făcută în această după-amiază de ministrul german de externe. El aprecia că mai este mult efort şi trebuie făcute o serie de demersuri, este mult de lucru, pentru a se ajunge la o adevărată implementare a încetării focului în estul Ucrainei, unde forţele guvernamentale ucrainene se confruntă cu separatiştii susţinuţi de Rusia. Se tot vorbeşte despre Ucraina şi despre ceea ce se întâmplă chiar în ultima perioadă acolo. Luptele continuă în ciua acestui acord Minsk II, care se pare că este mai puţin respectat de forţele pro-ruse sau cele susţinute de Rusia.
Dorin Matei: Da, din păcate în ultima lună au venit ştiri din ce în ce mai îngrijorătoare de acolo, se vorbeşte de concentrări de forţe ale Federaţiei Ruse, Federaţia Rusă a acuzat Ucraina de tentative de subminare a autorităţii în Crimeea şi în zonele respective, de infiltrare a unor elemente teroriste şi aşa mai departe, adică zăngănit de săbii din ce în ce mai puternic din partea aceea, ceea ce sigur că nu e o ştire care să ne liniştească prea mult, pentru că e foarte aproape de noi şi pentru că e foarte aproape şi de Chişinău.
Radu Dobrițoiu: Se doreşte se pare şi implicarea pro-activă a SUA. SUA ar trebui să devină un poliţist global şi să îşi întărească prezenţa în procesul de soluţionare a conflictului din Donbas. Această declaraţie a fost făcută într-un interviu acordat publicaţiei ucrainene Apostrof, de consilierul preşedintelui Ucrainei, fostul secretar general al NATO Andres Fogh Rasmussen. Iată că se doreşte o apropiere din ce în ce mai mare între Ucraina şi SUA, ceea ce sigur va deranja Kremlinul.
Dorin Matei: Preşedintele Ucrainei a făcut de curând o declaraţie că niciodată nu au fost relaţii mai strânse între Ucraina şi NATO. Însă nu văd o evoluţie în sensul dorit de Kiev decât după alegerile din SUA. Cred că până vom şti cine câştigă alegerile şi vom afla cum viitorul preşedinte controlează politica externă a SUA, mi-e teamă că nu se va întâmpla nimic concret. Acuma, dacă îmi permiteţi, revenind puţin la corespondenţa dlui Beleavschi, eu crec că a mai fost ceva foarte important acolo, întâlnirea dintre Putin şi reprezentantul Arabiei Saudte. Se pare că au ajuns la un acord, sau cel puţin aşa au declarat, că sunt dispuşi la un acord în privinţa limitării producţiei de petrol. Vom afla poate mai multe la întâlnirea de la Alger din 2016, 28 septembrie, dacă înr-adevăr reuşesc să se pună de acord în privinţa asta. Putin are mare nevoie de un acord în acest sens, pentru că spunea acum câţiva ani că dacă scade sub 20 de dolari barilul, e o problemă şi trebuie oprită producţia. Or barilul rămâne în continuare sub 50 de dolari. Aceasta afectează bugetul.
Radu Dobrițoiu: Sigur că da; asta pe piaţa oficială. Ştim însă că există şi o piaţă neagră a petrolului, care duce undeva la 22 - 25 de dolari. Dacă ne referm la acest spaţiu, adevărat, extrem de vast între Kurile şi Carpaţi, tema ediţiei din această seară, nu putem să nu amintim măcar de ceea ce se întâmplă în Marea Chinei de Sud, chiar şi pe relaţia cu Moscova. Rusia parcă este mulţumită de ceea ce se întâmplă acolo, pentru că există o încordare a forţelor, bineînţeles, chineze cu cele coreene, cu cele din SUA...
Dorin Matei: Şi cu Japonia.
Radu Dobrițoiu: Şi cu Japonia. Acolo este o situaţie extrem de complexă şi de complicată, alimentată se pare şi de Rusia măcar în planul relaţiilor diplomatice.
Dorin Matei: Da, sugur că da, îi convine. Acuma, Chian nu e o ţară care să exceleze prin...sau cel puţin acum s-a manifestat foarte agresiv. Însă lumea se schimbă şi măsurile luate de chinezi de a crea un soi de portavioane fixe prin acele insule artificiale sigur că sunt de natură să sporească tensiunile din zonă. Aş face o comparaţie între situaţia economică din zonă, foarte...dificilă să îi spunem a Rusiei şi agresivitatea din plan diplomatic a Rusiei, care parcă e menită să acopere dificultăţile economice. Adică avem o Rusie care dă senzaţia că e din ce în ce mai puternică prin agresivitatea pe care o manifestă...
Radu Dobrițoiu: Pentru că e vocală şi se înarmează şi investeşte foarte mult în zona militară.
Dorin Matei: Da, dar e o Rusie ale cărei principale venituri vin din gaze şi din petrol, ale căror preţuri au scăzut foarte mult şi o Rusie care are probleme structurale foarte mari. Sigur, foarte multă lume care cunoaşte istoria Rusiei spune că rusul nu ieste în stradă foarte uşor şi că ei au mai trecut prin blocade şi...dar şi rusul s-a mai schimbat, lumea s-a globalizat, are acces la internet...Rămâne de văzut cât va mai accepta să îi scadă nivelul de trai şi până unde poate să meargă această criză economică care pare să continue acum.
Radu Dobrițoiu: Să aducem aminte şi de Coreea de Nord, pentru că în timpul summitului G20 din China Coreea de Nord a lansat 3 rachete balistice în mare, pe coasta sa de est. Rachetele au fost lansate dintr-o zonă situată la sud de capitala Phenian. SUA au condamnat asta, dar să nu uităm că vorbim despre China, care este de partea Coreei de Nord în privinţa unor opinii şi atitudini.
Dorin Matei: A unora şi mai puţin a altora.
Radu Dobrițoiu: Sigur că da /.../ singurul aliat din zonă.
Dorin Matei: Da, dar un aliat care se pare că e din ce în ce mai deranjat de ce se întâmplă la Phenian. Cred că Coreea de Nord e un risc geostrategic doar...ar putea fi doar printr-un accident.
Radu Dobrițoiu: E greu de controlat.
Dorin Matei: E greu de controlat, dar nu cred că e o ameninţare foarte puternică. Mai curând ar putea stârni o cascadă de evenimente care să ducă la o tensionare a situaţiei, dar nu cred că Coreea de Nord e un risc pentru NATO sau pentru SUA.
Radu Dobrițoiu: Dar este o cehstiune imprevizibilă.
Dorin Matei: A, indiscutabil.
Radu Dobrițoiu: Să ne apropiem de Carpaţi din acea zonă. Tiraspolul reprezintă o problemă pe care Rusia poate presa, în dorinţa de a-şi scoate din propria Cutie a Pandorei - pentru a-l cita din nou pe Putin - propriile obiective după ocuparea Crimeei. De la Radio Chişinău - post al Societăţii Române de Radiodifuziune - transmite Victor Pogor.
Victor Pogor: La mai bine de zece ani de la referendumul din 2006, în care majoritatea populaţiei din stânga Nistrului s-a pronunţat pentru independenţa regiunii secesioniste şi aderarea la Federaţia Rusă, liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a decis legiferarea plebiscitului şi punerea în aplicare a rezultatelor acestuia. În conformitate cu decretul lui Şevciuk, legislaţia transnistreană urmează de urgenţă să fie adusă în conformitate cu cea a Rusiei, sugerând Sovietului Suprem de la Tiraspol şi executivului regional să-şi coordoneze activităţile în acest scop. Autorităţile de la Chişinău nu au comentat deocamdată decretul liderului de la Tiraspol. În acelaşi timp, mai mulţi experţi, printre care şi directorul executiv al Asociaţiei Promo-Lex, Ion Manole, califică iniţiativa drept una populistă, în condiţiile în care în decembrie vor avea loc aşa-zise alegeri prezidenţiale, iar în acest fel, Evgheni Şevciuk încearcă de a-şi face capital electoral.
Ion Manole: El se orientează acum deoarece sunt alegeri. S-ar putea acest subiect să fie pregătit şi în contextul alegerilor din Chişinău de către Federaţia Rusă. Nu ne rămâne decât să sperăm că comunitatea internaţională va rămâne unită în apărarea valorilor şi principiilor /.../
Victor Pogor: Decretul lui Şevciuk vine pe fundalul unei crize profunde pe care o traversează regiunea controlată de regimul separatist de la Tiraspol, ceea ce a dus la o scădere dramatică a popularităţii liderului transnistrean. După cum se mai menţionează în document, toate actele juridice adoptate din 2006 încoace şi care sunt contrare principiilor fundamentale ale legislaţiei ruseşti urmează a fi considerate nule şi nu vor mai fi aplicate.
Radu Dobrițoiu: Domnule Dorin Matei, resimţim parcă o presiune din ce în ce mai mare pe Transnistria: Au fost acele exerciţii militare de amploare. Iată, acum se apropie alegerile prezidenţiale de acolo, Rusia încearcă din ce în ce mai mult să se implice în ceea ce se întâmplă în Transnistria şi să vină cât mai aproape de Carpaţi.
Dorin Matei: Da, Transnistria e echivalentul sudic al Kaliningradului, dar mult mai turbulent. Aş remarca însă, în acelaşi timp, că cel puţin la un moment dat, atitudinea Rusiei se schimbase uşor faţă de Tiraspol, adică sumele de bani trimise de la Moscova către Tiraspol nu mai erau la fel de substanţiale, sprijinul politic pentru fostul lider de la Tiraspol fusese parţial retras, însă sigur că Rusia nu va abandona uşor această zonă, pentru că de acolo poate încurca şi poate controla foarte multe, şi Ucraina şi Basarabia şi un avanpost al Crimeei ş.a.m.d.
Radu Dobrițoiu: Din Crimeea, ei continuând, ruşii, spre Donbas şi tot despre Republica Moldova vorbind, vedem că se încearcă o enclavizare şi în zona de sud, fostele judeţe Ismail, Cahul şi Bolgrad, probabil tot cu ...
Dorin Matei: ... se face apel şi la comunitatea bulgară, se face apel şi la găgăuzi. E ca în jocul de Go, ştiţi, jocul acela japonez în care câştigă cel care ocupă mai mult teren, mai multe puncte şi reuşeşte să-şi facă puncte de sprijin pe care apoi le leagă şi-şi crează un teritoriu. E un punct de sprijin foarte important Tiraspolul şi sigur că de câte ori creşte tensiunea - şi am constatat mai devreme că la graniţa dintre Ucraina şi Rusia creşte foarte tare tensiunea - creşte şi la Tiraspol.
Radu Dobrițoiu: Bineînţeles că Rusia nu va renunţa niciodată la dorinţa de a ajunge spre gurile Dunării...
Dorin Matei: În mod sigur.
Radu Dobrițoiu: Şi tocmai de aceea, iată că, probabil, discursul lui Putin şi declaraţiile ce au fost - nu ne referim numai la interviuri, la Bloomberg ci şi la ce declaraţii au făcut şi oficialii, deci şeful diplomaţiei ruse şi alţi oficiali ruşi - ştim foarte bine că suntem într-un război informaţional care se derulează de peste un an de zile şi probabil că Putin ştie cum să speculeze toate aceste lucruri.
Dorin Matei: Da, ar trebui să subliniem că nu e nimic nou, pentru că în secolul XIX, un filozof /.../ spunea exact lucrul ăsta: "Drumul nostru o să fie spre Istanbul, cuiul sunt românii".