Securitate internă în contextul securităţii europene

Ediţia din 10.01.2013 poate fi ascultată și descărcată din secţiunea Podcast.

Pagina oficială de facebook a emisiunii: www.facebook./euroatlantica.

Realizator Radu Dobriţoiu: Bun găsit, vom vorbi în această ediţie despre securitate internă, în contextul securităţii europene. Vom aborda atât problematica forţelor speciale ale poliţiei, cât şi teme referitoare la principalele ameninţări la adresa securităţii interne. Ca de obicei, "Eurotlantica" se suprapune pe actualitate. Vom aborda în emisiune şi ultimele evoluţii din Poliţia Română. Teme complexe aşadar aici, la RRA, pe care le voi analiza timp de 50 de minute alături de comisarul şef Silviu Podea şi de cei doi invitaţi speciali. Ediţie pe care o realizez împreună cu colegul meu Silviu Podea de la MAI. Bună seara Silviu.

Silviu Podea: Bun găsit tuturor vă spun. Cei doi invitaţi speciali la "Euroatlantica" în studioul 31 al SRR, generalul în rezervă Decebal Ilina, fost şef al Direcţiei de Informaţii Militare, fost şef al Direcţiei Contraspionaj Militar, a fost secretar de stat în cadrul MApN, fost secretar de stat pentru armamente la Ministerul Industriilor. Bună seara domnule general şi bine aţi venit la RRA la emisiunea "Euroatlantica".

Decebal Ilina: Bună seara, bine v-am găsit.

Realizator: Al doilea invitat special în această ediţie este adjunctul şefului Serviciului pentru Intervenţii Acţiuni Speciale al Poliţiei Române, pe scurt SIA, comisarul şef Alexandru Scurtu. Bună seara domnule comisar şef şi bine aţi venit la Radio România.

Alexandru Scurt: Bună seara, bine v-am găsit.

Realizator: Vom asculta şi o corespondenţă primită de la Reşiţa, de la Marius Balint despre SAS, pentru a vedea şi cum acţionează forţele speciale ale MAI în ţară, într-o perioadă în care în alte zone şi departamente ale Poliţie se vorbeşte din păcate despre probleme. Vă invit să ascultăm un fragment de la conferinţa de presă care a avut loc cu câteva ore în urmă, la IGPR.

Adjunctul Inspectorului General al Poliţiei, comisarul şef Viorel Vasile: Vă asigur că aceste situaţii punctuale carenu caracterizează întreaga Poliţie Română sunt tratate cu atenţie şi conducerea Poliţiei Române este prima care doreşte lămurirea acestora. Referitor la stadiul cercetărilor penale de la IPJ Olt, faţă de cei doi adjuncţi, comisarul şef de poliţie Iliescu Valerian, întrucât se află în CO, cercetarea prealabilă a fost suspendată. Comisarul şef de poliţie Mladin Iulian, celălalt adjunct, prin ordin al ministrului, începând cu data de 10.01 2013 i-au încetat raporturile de serviciu cu drept la pensie. În ceea ce priveşte măsurile luate până în prezent la IPJ Ilfov: inspectorul şef a fost eliberat din funcţie şi se află la dispoziţia IGPR, până la finalizarea cercetărilor din consiliu. Faţă de comisarul şef Lefter Ionel s-a dispus pe baza propunerii Consiliului Superior aplicarea sancţiunii disciplinare de mustrare scrisă. De asemenea, a fost eliberat din funcţia de adjunct al inspectoratului şi numit adjunct al şefului Poliţiei Otopeni. Un alt caz care a suscitat atenţia publică a fost cel al şefului Centrului Chinolgic de la Sibiu. Faţă de acesta s-a dispus, la finalul lunii decembrie 2012, cercetarea prealabilă şi patru cercetări administrative. Acestea se află în curs de finalizare. Până atunci acesta a fost eliberat din funcţie şi pus la dispoziţia IGPR.

Realizator: Declaraţie consemnată de colega mea Daniela Mănuţă. Iată, probleme la poliţia din Olt, Ilfov, la poliţia din Sibiu. Silviu Podea, ce ne poţi spune despre evenimentele din ultima perioadă care, iată, au afectat negativ imaginea poliţiei.

Silviu Podea: Da, poţi spune mai întâi că a fost o zi geroasă cu ştiri fierbinţi din zona poliţiei, aşa cum spuneai. Trebuie să ştiţi că ministrul de interne Radu Stroe a dispus verificări la mai multe inspectorate judeţene de poliţie. Toate aceste schimbări sunt de fapt un efect al acestor verificări. Investigaţiile vizează respectarea principiilor de etică şi deontologie profesională şi problemele cu care se confruntă angajatele Poliţiei Române. Nu întâmplător deoarece, precum este ştiut în opinia publică, la IJP Olt, fostul inspector şef Gheorghe Barbu a fost acuzat de viol de către o subalternă, doamna Melania Renghea. La rândul său, femeia l-ar fi înjunghiat pe Barbu, susţinând ulterior că a fost în legitimă apărare.

Realizator: Asta ce s-a întâmplat la Olt.

Silviu Podea: S-a întâmplat la Olt şi incidentul s-a consumat anul trecut. La Ilfov, au existat suspiciuni în privinţa anchetei în cazul studentei japoneze ucise pe nume Yurika Masumo, iar la Centrul Criminologic Sibiu au fost reclamaţi de loviri şi hărţuire din partea doi angajaţi ai Centrului un bărbat şi o femeie.

Realizator: Dar, iată că pică numai capetele mai, numai comandanţii de acolo, comisari şefi. Iată că asta ce înseamnă că ei aveau ceva informaţii despre ceea ce se întâmplă în subordinea lor şi nu au luat măsuri sau nu au dispus ceea ce trebuia să se întâmple?

Silviu Podea: Aceasta poate însemna multe lucruri, dar precum a spus şi domnul chestor Vasile Viorel cercetările continuă. Nu se opresc probabil că schimbările nu se vor opri aici şi probabil că în zilele care vor urma vom afla şi alte detalii şi probabil şi alte concluzi.

Realizator: Scuze, chestorul Viorel Vasile şi nu comisar şef.

Silviu Podea: Am zis da, domnul chestor.

Realizator: Îmi cer scuze, colega mea mi-a dat informaţia, este bine să rectificăm.

Silviu Podea: Adjunctul şefului.

Realizator: Am spus să ne suprapune peste informaţii în derulare, domnule general Decebal Ilina de ce nu sunt astfel de informaţii şi de ce nu se întâmplă lucruri similare să spunem şi în cadrul Ministerului Apărării. Dvs. cunoaşteţi foarte bine această structură, aţi ocupat funcţii de comandă în interiorul ei ani de zile.

Decebal Ilina: Păi eu cred că astfel de lucruri se întâmplă în toate structurile de stat ale României. ealizator: Şi în foarte multe instituţii probabil. ecebal Ilina: Şi în foarte multe instituţii, dar, atunci când se iau măsurile necesare astfel de lucruri nu ajung la urechile presei, eu spun din propria experienţă pentru că o instituţie care este condusă şi care nu rămâne că toată lumea crede că dacă am intrat în economia de piaţă totul rămâne la dispoziţia legilor economiei de piată. Nu se întâmplă aşa. Instituţiile ascestea trebuie să fie instituţii conduse, instituţii care să se spună unor rigori, iar şefii că întrebaţi dvs. că de ce se iau măsuri numai împotriva şefilor şi nu şi împotriva celor mici. Păi împotriva celor mici i-au şefii ăia de la Olt, de la Ilfov, de la Sibiu. ealizator: Care au intrat în concediu medical. ecebal Ilina: Dar împotriva lor nu lua nimeni şi atunci Ministerul de Interne a luat măsuri împotriva acestora. Deci, eu cred că lucrurile acestea nu se întâmplă într-o instituţie care este condusă şi mai ales că într-o instituţie militară în care oamenii trebuie să-şi apere onoarea mai presus decât averea şi se constată tocmai invers că toţi umblă după tot felul de avantaje proprii şi de cele mai multe ori abandonându-şi eu ştiu undeva la o garderobă crezând că atunci când ies /.../ principiile şi onoarea în general şi eu cred că e foarte bine că se asanează astfel de întâmplări pentru că asta nu e caracteristică întregului corp de poliţie. Sunt foarte mulţi oameni poate zeci de mii de oameni oneşti care lucrează în condiţii foarte grele atunci când plouă, când ninge, când e viscol, când noi nici nu deschidem geamul la maşină ei stau în mijlocul străzii să dirijeze circulaţia. Deci, eu am avut o experienţă propie când eram şeful Direcţiei Informaţii ducându-mă într-o vizită la MI 6 Marea Britanie într-o masă mă rog prietenoasă la un moment dat am spus bancuri. Şi spuneam bancuri despre poliţie şi la un moment dat soţia şefului MI 6 ca să înţeleagă lumea foarte crispată şi foarte crispată şi foarte nemulţumită de atitudinea noastră ne-a spus că ei niciodată nu fac glume şi bancuri la adresa poliţiştilor că o dată pe an când e ziua poliţiei zidesc cadorui în jurul lor pe stradă pentru că ei se bucură de respectul cetăţenilor. Probabil că şi ei făceau mai mulţi ...

Realizator: Acei poliţişti care nu au decât un baston şi un fluier în Marea Britanie.

Decebal Ilina: Da, probabil că şi ei făceau mai mult ca să capteze şi să se bucure de respectul oamenilor, dar probabil că şi noi ar trebui să avem mai mult respect şi să nu credem că toată Poliţia Română e plină de agresAAori de ăştia sexuali.

Realizator: Înainte să ne îndreptăm ţinta întrebărilor spre comisarul şef Alexandru Scurtu domnule general încă o întrebare pentru a ne apropia de tema emisiunii de astzi "Securitatea internă" în ce msură astfel de evenimente pe care le putem încadra tot la problematica corupţiei afectează securitatea internă?

Decebal Ilina: Păi eu aş putea să şi aş vrea să începem prin a da o definiţie ce înseamnă securitatea naţională. Ce înseamnă securitatea unui stat? Este mă rog o definiţie relativ simplă. Este un raport direct între riscurile şi ameninţările care se confruntă statul respectiv la un anume moment şi capacitatea statului respectiv de a le descoperi la timp, de a le interpreta corect şi obiectiv şi de a le contracara eficient. Trăim în secoul XXI care are propriile sale reguli de securitate. Dacă vreţi are propria sa etică cu ghilimelele de rigoare. Deci lumea s-a obişnuit că noi nu ne mai aşteptăm la conflicte armate. Acestea sunt mult mai păguboase petnru secolul acesta. Regulile care sunt astăzi sunt reguli atipice, deci pentru asta şi măsurile trebuie să fie atipice. Sigur că dacă toate aceste lucruri contribuie într-un fel la slăbirea securităţii naţionale, pentru că instituţiile astea au propriile lor misiuni şi ele în loc să se ocupe de misiunile pentru care sunt plătite, şi în slujba cărora ar trebui să-şi subordoneze toate eforturile, se ocupă de lucruri secundare care fac ca şi isntituţiile superioare deci ministerele, să-şi piardă vremea, să-şi cheltuiască energiile, uneori şi resursele, pentru că ascultam la radio că nu ştiu câte sute de oameni pleacă în controale la toate inspectoratele judeţene de poliţie. Asta presupune timp pierdut, presupune costuri, presupune tot felul de eforturi care ar fi putut fi îndreptate spre alte, spre rezovlarea unor alte interese.

Realizator: Sunt sigur că ascultaţi asta la Radio România Actualităţi.

Decebal Ilina: Cu siguranţă. Stau pe Radio România tot timpul în maşină.

Realizator: Domnule general, eu cred că ceea ce se întâmplă se datorează în mare măsură şi salarizării şi impactului pe care problematica financiară o are asupra acestui personal, mă refer la, nu la nivelul comisarilor şefi, ci la cei din subordine. Ne îndreptăm spre comisarul şef Alexandru Scurtu, adjunctul şefului Serviciului petnru intervenţii şi acţiuni speciale al Poliţiei Române. Domnule comisar şef, aveţi o misiune dificilă pentru că ne aducem, structura dumneavoastră este solicitată de fiecare dată când sunt probleme la care, iată, poliţiştii obişnuiţi nu pot răspunde. La ce tipuri de provocări este chemat SIAS-ul să răpundă?

Alexandru Scurtu: În primul rând trebuie ştiut că serviciile de intervenţie ale Poliţiei Române şi unitatea lui centrală reprezentată de SIAS sunt servicii care susţin şi ajută unităţile operative care de fapt desfăşoară o muncă titanică, nevăzută, nebănuită, o muncă care poate fi atinsă de anumite suspiciuni şi care provoacă anumite suspiciuni atât cetăţenilor cât şi şefilor poliţiştilor antrenaţi în aceste cercetări. SIAS-ul, ca şi grupă de intervenţie, ca forţă de ripostă pentru actul infracţional, profesionalizat şi în plină dezvoltare ca şi mod de manifestare în viaţa socială, contribuie la ultima parte a rezolvării unei cauze penale, respectiv situaţia în care infractorul, infractorii, grupul de infractori este reţinut şi dus în stare legală de deţinere către organele de cercetare petnru finalizarea cercetărilor şi pentru deferirea acestora justiţiei. Ce pot să vă spun, este doar că unităţile acestea sunt compuse din nişte oameni devotaţi pentru care conceptul de lege, curaj şi onoare este un crez adevărat. Suntem poliţişti şi suntem mândri că suntem poliţişti şi că putem să facem şi să contribuim cu ceva la siguranţa cetăţenilor. Ceea ce spune toată lumea când unităţile speciale de intervenţie ale poliţiei apar, respectiv mascaţii, nu este exact lucrul pe care ni l-am dori noi, dar dacă dânşii se simt confortabil cu lucrul acesta este O.K.

Realizator: E şi un folclor urban despre mascaţi. Au apărut şi melodii în folclorul urban. În fine, este bine totuşi că se tem de cineva în cele din urmă, adică de poliţistul de pe stradă nu se tem atât de mult, dar în momentul în care apar, în ghilimele, mascaţii, se face linişte şi lumea îşi vede de treabă. Sunteţi, înţeleg, ultimul argument la care poate apela Ministerul de Interne şi numai în cazuri speciale.

Alexandru Scurtu: Suntem ultimul argument şi suntem mândri că suntem ultimul argument. Ne pregătim pentru ca acest argument să fie viabil tot timpul şi îmi pare bine că această unitate în sfârşit este deschisă publicului larg pentru că înăuntrul ei lucrează oameni, oameni care vor să facă bine societăţii şi care chiar sunt pasionaţi de ceea ce fac pentru că înăuntrul ei lucrează oameni, oameni care vor să facă bine societăţii şi care chiar sunt pasionaţi de ceea ce fac, respectiv să asigure o ripostă fermă a societăţii împotriva răului care se întâmplă, respectiv actele antisociale desfăşurate de anumite elemente ale societăţii.

Realizator: Noi nu am avut o tradiţie în acest sens. Exista la un moment dat numai acea unitate USLA, dacă îmi aduc aminte, domnule general. Probabil că a existat un schimb de experienţă cu structuri similare, ştiu eu, SWAT sau alte structuri care au aceleaşi misiuni în Uniunea Europeană. Cum s-a făcut acest transfer de experienţă, că sunt sigur că a existat un transfer de experienţă şi de la ei spre noi, poate şi de la noi spre ei.

Alexandru Scurtu: Iniţial, la nivelul Poliţiei Române, după schimbarea care a avut loc în '89, a existat o singură unitate de intervenţie la nivelul Poliţiei Române, o unitate foarte mare care era responsabilă de tot ceea ce înseamnă restabilirea ordinii publice, bine ştiut fiind faptul că erau foarte multe manifestări sociale, foarte multe demonstraţii şi unitatea aceea s-a construit pe scheletul fostelor forţe de ordine şi intervenţie, denumindu-se în final Brigada de Asigurare a Ordinii şi Liniştii Publice. Din această unitate au plecat în '93 din cauza faptului că actul infracţional devenea profesionalizat şi aveam mari probleme cu foştii militari din ţările ex-sovietice, exista fenomenul de racketeering, şi toată lumea îl ştie foarte bine...

Realizator: Şi e venit din Ucraina, ştim foarte bine...

Alexandru Scurtu: Exact.

Realizator: ...sau din Transnistria pe filiera Moldova.

Alexandru Scurtu: Şi pe baza acestei situaţii operative, s-a decis în anul '93 să se formeze un nucleu incipient de crimă organizată, în cadrul căruia existau 15 oameni dedicaţi intervenţiilor, să le spunem, speciale. Tactica folosită atunci era o tactică rudimentară. Miliţia nu era pregătită pentru...

Realizator: Logistica probabil că era cea veche.

Alexandru Scurtu: ...Logistica, evident, era cea veche, preocupările şi riscurile nu intrau în spectrul nostru vizibil, pentru că nu eram învăţaţi să le vedem. Nu vorbesc de analize de risc, pentru că ele lipseau cu desăvârşire. Eram cu pieptul de aramă în faţa unui fenomen, care oricând putea să provoace anumite evenimente negative. Acest nucleu s-a dezvoltat prin informaţiile pe care le-am primit într-o primă fază de la colegii francezi şi ulterior de la unităţile speciale nemţeşti. S-au pus bazele unor tactici moderne de abordare a problemelor şi iată că, în ziua de astăzi, am ajuns să fim în grupuri informale la nivelul Uniunii Europene, care reunesc unităţi de elită din sfera intervenţiilor şi acţiunilor speciale. Am ajuns să concurăm în competiţii internaţionale alături de state cu tradiţie în acest sens şi să ocupăm locuri foarte bune, şi putem spune că această unitate ştie şi unde trebuie să se ducă, ştie şi ce trebuie să o facă şi o face cu mândrie şi dăruire. ealizator: Cum sunt plătiţi aceşti oameni?

Alexandru Scurtu: Aceşti oameni nu pot fi plătiţi la valoarea muncii pe care o desfăşoară ei...

Realizator: Sigur că da, cu siguranţă că nu, sigur, şi la valoarea riscurilor la care se expun bineînţeles, dar pe o piaţă a muncii, dacă ne referim la ea, sunt plătiţi bine, sunt plătiţi slab sau dacă ne putem referi din aceste puncte de vedere.

Alexandru Scurtu: Nu există o salarizare separată pentru unităţile speciale.

Realizator: Am înţeles!

Alexandru Scurtu: Ca orice poliţist, un luptător din unităţile de intervenţie şi acţiuni speciale are aceleaşi drepturi salariale, cu nimic mai mult. Nu există, din punctul ăsta de vedere, o...

Realizator: Clasificare...

Alexandru Scurtu: ...clasificare sau o remuneraţie mai bună.

Realizator: o grilă diferită.

Alexandru Scurtu: Nu, nu există. Tot ceea ce diferă este crezul acestor oameni că trebuie să facă cineva şi acest lucru, şi din punctul ăsta de vedere, bănuiesc ca şi în armată, sunt probleme cu găsirea personalului, pentru că...

Realizator: Foarte mulţi pleacă probabil.

Alexandru Scurtu: Foarte mulţi pleacă, pentru că au apărut tentaţiile mediului privat. Toată lumea vrea să ia...

Realizator: Sunt firme private de securitate, care vor să ia ori instructori de aici ori şefi /.../ sau ş.a.m.d. să se folosească de această expertiză obţinută /cu/ trudă şi ani şi pe banii statului până la urmă, pentru că ei sunt instruiţi pe logistica statului.

Alexandru Scurtu: Corect. Marea problemă nu sunt firmele private care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, ci contractorii externi, care...

Realizator: Irak, Afganistan, cunoaştem, da.

Alexandru Scurtu: ...ţintesc spre aşa ceva, pentru că iei un operator care este pregătit în diferite tactici... şi tehnici speciale, şi bineînţeles că poţi să-l utilizezi oriunde, pentru că pregătirea noastră este potrivită oricărui teatru de operaţii care ţintesc spre aşa ceva, pentru că iei un operator care este pregătit în diferite tactici şi tehnici speciale şi bineînţeles că poţi să îl utilizezi oriunde, pentru că pregătirea noastră este potrivită oricărui teatru de operaţii pentru ceea ce înseamnă protecţie, luptă urbană ş.a.m.d., nu intrăm pe teritoriul armatei, care are alte pregătiri şi alte tactici, nu discut asta pentru că...

Realizator; Au şi dânşii forţe speciale, mă refer aici la Batalionul de Forţe Speciale de la Târgu Mureş, care, sunt sigur, domnule general Decebal Ilina, că şi aceşti oameni, ca şi salarizare, la fel ca şi în MAI, nu beneficiază de o grilă separată, diferită, să spunem, subofiţerul de intendenţă sau de la infanterie sau de la transmisiuni faţă de subofiţerul din Batalionul de Forţe Speciale.

Decebal Ilina: Aşa este şi nici nu cred că ar fi bine să se creeze astfel de diferenţe pentru că ei se consideră toţi militari, noi ne rotim toţi prin tot felul de posturi prin tot felul de structuri de-a lungul timpului şi este bine să se creeze sentimentul acesta de gelozie, sentimentul acesta de invidie între diferitele structuri. Sigur că munca acestor oameni aşa cum spunea şi colegul nostru de platou nu poate fi niciodată răsplătită pentru riscurile pe care şi le asumă. Eu personal mă mândresc că ţara are astfel de oameni, care sunt, a căror valoare este recunoscută şi pe plan extern, dar este recunoscută de către noi, de către fiecare român care ne mândrim şi care primim un sentiment de linişte, de confort atunci când îi vedem pe aceşti oameni existând. Sigur, pentru ei cel puţin eu ştiu din trupele speciale pe care MApN le are şi sunt convins că şi la MAI este la fel, pentru oamenii ăştia nu există un loc de muncă, pentru ei locul de muncă este o stare de spirit...

Realizator: Este o profesie, da...

Decebal Ilina:...până la urmă dacă...

Realizator: Şi eu sunt obişnuit să spun, sunt oameni care un loc de muncă şi oameni care au o profesie.

Decebal Ilina: Şi sigur că ei sunt curtaţi şi dacă vreţi de la legiunile străine până la nu ştiu ce structuri din exterior, pentru că sunt oameni cu pregătiri speciale, sunt oameni foarte modeşti, oameni conştiincioşi, oameni devotaţi, oameni care în principal sunt pregătiţi aş putea spune într-o viaţă de om, deci deprinderile acestea pe care ei şi le formează şi antrenamentele la care se supun...

Realizator: În care statul a investit până la urmă...

Decebal Ilina:...în fiecare zi. Sigur că da, că statul a investit...Sigur că pe de altă parte există tentaţii şi probabil că uneori mai există şi slăbiciuni şi mai sunt oameni care nu rezistă acestor tentaţii şi mai pleacă. Dar trebuie să spunem că aceste structuri sunt structuri de elită şi să nu ne ferim să spunem astfel de lucruri, atât din MAI cât şi în MApN, care trebuie să existe şi care descurajează tot felul de riscuri şi de ameninţări pe care noi, de cele mai multe ori nici nu le percepem că există.

Realizator: Sigur că da, şi eu voiam să ajung, domnule general Decebal Ilina, ameninţări pe care deseori noi nici nu le percepem că există, cum aţi spus dvs mai devreme, dar şi în urma contribuţiei pe care o au forţele speciale româneşti pe teatrele de operaţii, cum a fost în Irak şi acuma în Afganistan, unde, iată, avem un detaşament de forţe speciale pe de o parte, care se confruntă direct cu luptătorii talibani, cu insurgenţii şi cu celulele teroriste din Al Qaeda, pe de altă parte, să ne referim de ce nu şi la Brigada de Informaţii Militare, care are acolo nişte specialişti devotaţi, foarte bine instruiţi, care au o contribuţie esenţială la protecţia trupelor atât româneşti cât şi din SUA, şi alături de infanterie, care reprezintă grosul trupelor de acolo din Afganistan, iată aceşti militari, în număr de aproximativ 1700, au o contribuţie esenţială la securitatea internă, chiar dacă ei se află la 2600 de km departe de ţară. Pe de altă parte, domnule general, participarea noastră la astfel de misiuni nu ne-a dus undeva în linmia întâi a ţărilor de risc?

Decebal Ilina: Există în viaţă foarte multe oportunităţi pe care dacă o ţără ştie să le folosească poate beneficia pe termen lung de aceste oportunităţi sau poate trece pe lângă ele şi oportunităţile respective să nu se mai repete niciodată. România a avut foarte mult de câştigat prin aceste participări şi România a fost extrem de voluntară. Amintiţi-vă din Somalia, Angola, Albania...

Realizator: Angola, vorbeam înainte de emisiune, misiunea Alba cu generalul Sorin Ion...

Decebal Ilina: În Albania, când...când cine se dusese în Albania la vremea respectivă? Se dusese Italia şi Grecia, fiecare având propriile interese. O parte din populaţie era catolică şi de mă rog foarte apropiată de italieni şi alta era ortodoxă, care erau foarte apropiaţi de greci. Şi România care nu avea nici un interes. Pentru carile puteri spun întotdeuna că peste tot pe unde sunt prezente şi îşi exercită influenţa că ei se duc acolo nu în numele interesului ci în numele principiului. Eu nu cred acest lucru, nu există ...

Realizator: Era vorba de eforturile pentru ...

Decebal Ilina: Dar România s-a dus tocmai prin credinţa ei sinceră că cu astfel de şerfe că până la urmă sunt nişte jertfe noi pe toate teatrele am avut pierderi umane.

Realizator: Cel mai mult în Afganistan.

Decebal Ilina: Prin astfel de jertfe România a putut să se alăture comunităţii internaţionale, ţărilor civilizate, democraţiilor consacrate din Europa şi din lume. Deci, efortul acesta şi jertfele care au fost eu cred că au meritat şi România a avut de câştigat şi are de câştigat în continuare. Faptul că aceste unităţi ale noastre fie că vorbim de Iran, Irak, fie că vorbim de Afganistan şi aş vrea să spun că în Irak noi am avut comandanţi şi aş vrea să-i menţionez pe generalul Neagoe şi pe Radu Ghica care au fost comandanţi în teatrele respective având în subordine şi americani şi englezi şi ceea ce spune foarte mult despre trecutul acestor oameni.

Realizator: I-am cunoscut acolo, ei deţineau funcţia de locţitor al şefului Statului major al Coaliţeii Multinaţionale.

Decebal Ilina: Exact.

Realizator: Pentru alte trupe decât cele britanice şi americane.

Decebal Ilina: Iar despre trupele noastre să le spunem ca să înţeleagă oamenii de informaţii aceştia s-au bucurat în tate teatrele de acţiuni de aprecierile partenerilor pentru că au fost oameni oneşti, oameni cu o anume pricepere, oameni cu deprinderi formate care au ştiut să culeagă informaţii şi care au adus informaţii utile comunităţii internaţionale.

Realizator: Pornind de la Irak unde i-am cunoscut pe aceşti oameni şi am stat alături de ei domnule general ştiţi pornind de la Babil unde arau după aceea la Dionia, Alkud şi peste tot unde avem detaşamente era acel detaşament special cu misiuni de /.../ şi unde am avut şi trei avioane de cercetare fără pilot, în fine au rămas doar două operaţionale în cele din urmă, dar comandanţii americani pentru că am asistat la briefinguri alături de comandanţii americani acolo şi polonezi pentru că acolo noi acţionam în subordinea unei divizii multinaţionale comandate de Polonia, comandanţii americani au avut numai cuvinte de apreciere şi am aflat că iarăşi în Afganistan recent ştiţi foarte bine că noi am primit acolo printre misiuni şi aceea de a opera acele baloane tip zepelin cu care se culeg informaţii cu camere în timp real au reuşit militarii români din brigada de informaţii care a operat un astfel de balon să salveze recent de la moarte un pluton american datorită informaţiilor furnizate în timp real. Dar, acest lucru se întâmplă tot tiplul şi poate de aceea domnule general ar trebui să subliniem şi să întărim informaţia şi ideea că prin participarea noastră la luptă directă acolo în linia întâi îl ţinem într-un fel pe duşmanul cu pată acolo şi cei care se confruntă cu ei sunt specializaţi în lupta cu terorismul. Şi această contribuţie militară a noastră are o influenţă specială şi directă asupra securităţii interne nu?

Decebal Ilina: Cu siguranţă. Dincolo de faptul că oamenii aceştia se intruiesc într-un câmp de luptă real ceea ce nu s-ar întâmpla în poligoanele româneşti sau pe terenurile de intrucţie româneşti, contribuţia noastră într-un fel la consolidarea pe plan internaţional al climatului de siguranţă şi de securitate este esenţială. Din punctul acesta de vedere eu cred că am meritat că în orice efort pe care îl face o comunitate sau dacă vorbimd espre armată sau despre România există un raport post-beneficiu. Eu cred că raportul acesta post-beneficuu a fost un raport care a meritat să fie făcut.

Realizator: Chiar cu preţul jertfei umane a 22 de eroi români aflaţi acolo plus foarte mulţi răniţi.

Decebal Ilina: /.../ altă parte îţi asumi astfel de riscuri şi oamenii când pleacă la râzboi îşi asumă sigur voluntariatul acesta că există principiul voluntariatului în astfel de misiuni. Oamenii ştiu că pot pleca şi că s-ar putea să nu se mai întoarcă din păcate.

Realizator: Participăm noi astăzi direct nu numai la securitatea naţională ci şi la securitatea europeană domnule general?

Decebal Ilina: Cu siguranţă că participăm şi la realizarea unui coneficient de securitate europeană pentru că fenomenul acesta terorist care poate acţiona oricând şi oriunde nu poate fi descurajat decât dacă e şi în primul rând ar trebui să se acţioneze de cele mai multe ori în combaterea fenomenului terorism s-a plecat de la combaterea efectului şi nu a cauzei pentru că tot timpul după ce se întâmplă un asememenea eveniment care crează nişte efecte care într-un fel irită comunitatea internaţională. Care într-un fel irită comunitatea internaţională se trece imediat la acţiune, dar combătându-se efectul şi fără să se caute cauza. Eu cred că soldaţii români şi în Afganistan şi în Irak, dincolo de misiunile acestea de luptă pe care le-au îndeplinit, aportul pe care l-au adus ei societăţii respective, fie că vorbim de societatea afgană, fie că vorbim de societatea irakiană, participă, eu ştiu la realizarea unor poduri, la realizarea unor drumuri, la acordarea asistenţei medicale într-o zonă îndepărtată care nu se bucură de asistenţă medicală prin medicii militari şi aşa mai departe. Tot felul de apropieri din acestea de comunitatea internaţională i-a făcut să fie iubiţi totuşi în spaţiile respective şi să nu fie consideraţi nişte inamici aşa cum au fost consideraţi militarii altor armate.

Realizator: Peste tot pe unde au fost. Da.

Decebal Ilina: Pentru că de cele mai multe ori războaiele n-au făcut altceva decât să adâncească ura, să îndepărteze speranţa, să multiplice suferinţa şi să lase generaţiilor care vin dorinţa de răzbunare. Ori, armata română a fost mesagerul păcii, al binelui şi al speranţei, în spaţiile în care s-a dus.

Realizator: Să ne îndreptăm din nou spre SIAS şi din nou despre securitatea internă. Silviu Podea, vorbeam înainte de emisiune, îmi povesteai despre cum i-au numit mascaţii poate şi peiorativ dar poate şi într-un sens bun. Discovery, cunoscutul canal Discovery, a realizat un documentar şi a participat la acţiunea mascaţilor.

Silviu Podea: Da, da. Să zicem episodul episoadelor. Discovery. Performanţele luptătorilor poliţiei noastre, a SIAS-ului sunt apreciate, iată într-un alt mod, cel documentar-artistic, pentru că ne-am obişnuit stimaţi ascultători, cu imaginile mascaţilor în acţiune, difuzate pe jurnalele televiziunilor autohtone. Poate puţini ştiu că în septembrie 2011 o echipă complexă de la Discovery Channel s-a aflat în România. Profesioniştii englezi, printere care s-au aflat doi cameramani prestigioşi, Simon Ray şi Danny Atheridge din echipa lui Bell Grills, fără Bell Grills desigur, au filmat intervenţiile SIAS şi SPIR. Rezultatul a fost producerea a şase episoade din seria Ultimate Cops adică poliţişti de elită cum au fost ele difuzate în ţara noastră. Mi se pare semnificativă rermarca unuia dintre profesioniştii străini care a spus că dacă în general poliţia este cu un pas în urma infractorului, luptătorii români sunt la un sfert de pas de prinderea răufăcătorilor. Şi aceasta în condiţiile în care SIAS-ul şi SPIR-ul au fost alese de cineaştii străini alături de alte două forţe redutabile, aş putea să spun. OMON-ul rusesc şi forţele similare din Polonia. Ce i-a uimit foarte mult pe oaspeţi a fost capacitatea de improvizaţie în situaţii neprevăzute. Ştim că orice acţiune a SIAS-ului se desfăşoară după un plan însă există factorul de risc sau factorul necunoscut, iar acolo ai noştri se descurcă admirabil, au spus englezii. Încă un amănunt şi cu aceasta aş vrea să închei acest episod, celor de la..

Realizator: Discovery.

Silviu Podea: Discovery, da. Le-au plăcut antrenamentele luptătorilor noştri în sensul că au o notă inedită. Aşa au remarcat ei, aparte faţă de pregătirea altor forţe similare. La ce credeţi că s-au referit domnule comisar şef Alexandru Scurtu?

Alexandru Scurtu: Atunci când începi să simulezi o acţiune reală în poligoanele de instrucţie, de regulă îţi trebuie un suport logistic foarte, foarte bun. Poliţia română în ansamblul ei, se confruntă cu un suport logistic uşor

Decebal Ilina: Depăşit.

Alexandru Scurtu: Nu, nu aş spune depăşit, dar..

Realizator: Incomplet şi îmbătrânit.

Alexandru Scurtu: Incomplet şi de multe ori eşti forţat să improvizezi, lucru care se vede. Avem abilităţi la a improviza atunci când mergem în misiuni şi trebuie să lucrezi cu mai multă imaginaţie pentru a reuşi să dai acel stimul de care are nevoie luptătorul în pregătirea sa şi atunci orice exerciţiu care înseamnă viteză de reacţie, focusare, încercarea de a-l disturba în acţiunea pe care o face trebuie să îl improvizezi şi de asta sunt lucruri atipice făcute în poligoanele pe care SIAS-ul îşi desfăşoară prergătirea. Nu ai cum să simulezi o schimbare de nivel acolo unde nu ai suporţii pentru a face acest lucru decât punând luptătorul în diferite alte poziţii. Deci dacă nu am suportul diferit, atunci îl mut pe el în diferite alte poziţii şi realizez ceea ce am de realizat. Important e să ştii ce vrei să faci, să pui pe hârtie şi să-ţi planifici şi să-ţi obiectivizezi acţiunile şi mai important să le şi faci.

Realizator: Sunt sigur că această imaginaţie aplicată pozitiv, domnule general Decebal Ilina, există şi în interiorul armatei României pentru că aşa cum spunea domnul comisar şef Alexandru Scurtu, noi la început ne-am dus în Afganistan cu pieptul de aramă. Sunt sigur că această imaginaţie aplicată pozitiv, domnule general Decebal Ilina, există şi în interiorul armatei României, pentru că, aşa cum spunea domnul comisar şef Alexandru Scurtu, noi la început ne-am dus în Afganistan cu pieptul de aramă şi a trebuit să improvizăm foarte mult. Am trăit foarte multe episoade de genul acesta, cum luptătorii din Delta Force veneau la atelierul nostru mecanic al Batalionului 26, să le repare radiatoarele de la celebrele Humvee-uri, pentru că ei erau obişnuiţi doar să le înlocuiască şi să le schimbe, şi până venea cel nou din ţară, ei aveau nevoie să funcţioneze. Am văzut cum Hercules-ul merge reparat cu sârmă de balot, de făceau americanii - nu-şi fac cruce, dar şi-au dat cu mâna peste frunte, cum fac ei şi zic: "O, my God!" şi încă zburaţi cu avionul ăsta. Sunt celebrele Hercules-uri primite gratuit pe timpul domnului Paşcu, care sunt operate şi acuma...

Decebal Ilina: Tinca.

Realizator: ...domnul Tinca şi după aceea finalizat de domnul Paşcu, dacă nu mă înşel, şi care unul dintre ele a făcut şi războiul din Vietnam. Tot timpul noi am... suntem obişnuiţi ca români să improvizăm, şi probabil că prin asta am impresionat şi să improvizăm, cum am spus, într-un mod pozitiv şi să facem bici din anumite lucruri în momentele critice. ecebal Ilina: Da, asta a constituit şi un avantaj, pentru că cei care au o dotare impecabilă, de cele mai multe ori nu fac eforturi foarte mari, pentru că tehnica îi susţine în eforturile respective. E ca în medicină... ealizator: Vă aduceţi...

Decebal Ilina: ...medicina românească a fost performantă, pentru că a avut aparatură slabă şi atunci ei au trebuit să fie foarte buni diagnosticieni ş.a.m.d. chirurgi, tăind cu bisturiu vechi ş.a.m.d., dar din alt punct de vedere sigur că România ar trebui să-şi definească clar priorităţile. Care sunt genurile de misiuni pe care le cere NATO României? Păi, astea sunt, de menţinere a păcii, de impunere ş.a.m.d., deci trupe terestre. Păi, acolo trebuie făcut. Se vehiculează de vreo zece ani...

Realizator: Acolo să investim, sigur că da.

Decebal Ilina: ...şi în România, şi asta e valabil şi în trupele speciale ale Ministerului de Interne şi la noi, aşa-zisul concept al soldatului viitorului, care presupune de la armă, sisteme de vizionare din cască.

Realizator: În timp real a comunicaţiei...

Decebal Ilina: ...display, să vadă ce se întâmplă...

Realizator: ...roboţi care îl însoţesc, drone...

Decebal Ilina: ...roboţi, ţinută încălzită ş.a.m.d., un concept pe care alte ţări, cum e Franţa, cum e Germania, Marea Britanie, SUA, deja l-au implementat...

Realizator: Şi dau bani de cercetare pentru asta.

Decebal Ilina: ...şi l-au implementat la unităţi de masă. Ei bine, dacă România nu are, cel puţin la unităţi de masă, măcar la unităţile acestea de elită care îşi riscă viaţa în fiecare moment prin misiunile pe care le îndeplinesc şi care rămân de regulă nişte anonimi, faţă de care noi nici nu ne putem manifesta recunoştinţa. Noi ne manifestăm recunoştinţa, noi vorbim în general faţă de ăştia care apar toată ziua la televizor şi se străduiesc să ne convingă că ne vor binele. Deci...

Realizator: De aia, e bine să ascultăţi România Acualităţi, domnule general.

Decebal Ilina: Da, deci din punctul acesta de vedere, eu cred că ar trebui îmbunătăţită dotarea, cel puţin a acestor trupe.

Realizator: Dar nu credeţi că dacă mergem prea departe cu acest upgrade al dotării şi îmbunătăţirea dotării, scade capacitatea luptătorului, pentru că îmi aduc aminte şi vă dau un exemplu, că mi-aţi spus mai devreme şi vă completez, în Afganistan aerul condiţionat din transportoare, la un moment dat, pentru... era considerat o ameninţare. De ce? Luptătorul stând în confortul aerului condiţionat, când acolo erau temperaturi foarte mari, ieşea mai greu, părăsea mai greu blindatul, chiar şi atunci când era necesar să iasă foarte repede. În schimb, noi care am avut aer condiţionat pus mai târziu pe transportoarele blindate ieşeam mult mai repede. Iată şi... Toate aceste upgrade-uri, toate aceste îmbunătăţiri, aşa cum aţi spus, şi la noi în medicină nu conduc, în cele din urmă, la slăbirea capacităţii luptătorului şi a independenţei lui faţă de aceste mijloace tehnice?

Decebal Ilina: Nu, pentru că asistăm la război care se duce în general în spaţiul cosmic şi cibernetic, deci din punctul ăsta de vedere nu trebuie să rămânem la echipamentele...

Realizator: Sigur că da...

Decebal Ilina: ...primitive şi noi avem un element de comparaţie. De exemplu, dacă vorbim despre aerul condiţionat, cum aţi ridicat dumneavoastră, deci noi avem, putem compara comportamentul militarilor că aerul condiţionat, s-au dus unii specialişti de la Moreni şi le-au instalat în teatrul de acţiuni militare, da.

Realizator: Eram acolo, domnule general, sigur că da. Domnul secretar de stat Maior /.../

Decebal Ilina: Exact, şi atunci putem compara care a fost, să zicem, contribuţia, vigilenţa militarilor când aveau şi când nu aveau aer condiţionat. ealizator: Şi când nu aveau, sigur că da. ecebal Ilina: Sigur că nu o să ajugem noi niciodată cu dotările atât de departe...

Realizator: Dar vă dau alt exemplu practic...

Decebal Ilina: ...încât oamenii să nu-şi mai poată folosi propriile calităţi fizice.

Realizator: Domnule general, vă dau alt exemplu practic, pentru că vorbim de forţele noastre speciale, de băieţii de la /.../, care au executat misiuni în Afganistan şi în Irak. Noi eram foarte legaţi de busolă şi de hartă, ceea ce americanii nu prea mai folosesc. Când le-a căzut GPS-ul, sunt în întuneric.

Decebal Ilina: Exact.

Realizator: Iată totuşi că mergând mai departe şi uitând să foloseşti busola şi harta de poţi rătăci oricând şi îţi creşte vulnerabilitatea. Vă rog, domnilor invitaţi, stimaţi ascultători, să ascultăm un material despre forţele speciale care sunt în subordinea directă a inspectorului şef al inspectoratului de poliţie judeţeană, SAS. Acţiunile lor includ ridicarea şi reţinerea de la domiciliu a persoanelor considerate periculoase, a urmăriţilor general, persoane care se baricadează în locuinţele lor, luări de ostatici, jafuri, escortarea prizonierilor, escortarea şi protecţia magistraţilor şi nu numai, pe scurt, "mascaţii" intervin acolo unde poliţistul obişnuit ar fi prea expus. Cum acţionează în teritoriu aceste forţe aflăm în corespondenţa transmisă de la Reşiţa pentru "Euroatlantica" de Mario Balint.

Redactor, Mario Balint: "Mascaţii", SAS (Serviciul poliţiei pentru Acţiuni Speciale), mitul urban al ultimului deceniu. Reprezintă ormaţiunea de luptă a poliţiei iar misiunea lor se poate rezuma în doar trei cuvinte: venit, rezolvat, plecat. "Mascaţii" sunt în subordinea directă a inspectorului şef al inspectoratului de poliţie judeţean, nu pleacă în misiune ără ordinul acestuia şi reprezintă principala forţă de lovire a Poliţiei Române în misiunea acesteia de a asigurare a ordinii publice şi securităţii interne.

Şeful Inspectoratului de Poliţie Caraş Severin, comisar şef dr. Grigore Stolojescu: SAS, cum îi spune acum, în trecut îi spunea Serviciul de Intervenţie Rapidă, sau "mascaţii" cum se spune în popor, este în ordonarea şefului de inspectorat şi participă la ordin la diferite intervenţii, controale, filtre, pe perioadă limitată, în diferite zone, medii cu potenţial criminogen, ori cu criminalitate ridicată.

Redactor: Misiunile lor includ ridicarea şi reţinerea de la domiciliu a persoanelor considerate periculoase, a urmăriţilor general, persoane care se baricadează în locuinţe, luări de ostatici, jafuri, escortarea prizonierilor, escortarea şi protecţia magistraţilor şi nu numai. Pe scurt, "mascaţii" intervin acolo unde poliţistul obişnuit ar fi prea expus pericolului. Colaborează cu toate departamentele inspectoratului de poliţie. Cu cine au colaborat mascaţii din Caraş Severin în 2012?

Comisar şef dr. Grigore Stolojescu: Am folosit SAS la mai multe activităţi împreună cu colegii de la Serviciul de Investigaţii Criminale, la solicitarea colegilor de la Serviciul de Investigarea Fraudelor, a celor de la Crimă Organizat, pe acţiuni punctuale, /.../ se desfăşoară pe timp limitat.

Redactor: Luptătorii detaşamentului sunt împărţiţi în echipe tactice de câte 4 sau 8. Numărul total al membrilor SAS este secret, la fel ca şi identităţile acestora. Însă o echipă tactică este gata de intervenţie la orice oră. Pregătirea fizică a celor de la SAS înseamnă cel puţin 10 ore pe săptămână de antrenament, cursuri de alpinism, scufundări, trageri cu armamentul din dotare, tehnici de luptă corp la corp. Altă componentă este pregătirea tactică făcută după modelul trupelor americane SWAT. Armamentul individual se compune dintr-un pistol Glock de calibru 9 mm, semiautomat. Apoi urmează armament de asalt sub forma pistoalelor mitralieră AK 47 de calibru 7,62 mm şi a unor pistoale mitralieră de calibrul 9 mm de producţie românească. În altă categorie intră armele cu lunetă sau puştile de vânatoare, muniţia de cauciuc ori gazele lacrimogene. Din dotarea unei echipe tactice de intervenţie nu lipsesc barosul şi berbecul de spart uşi, extrem de telegenice, dar care bagă spaima în infractorii din întreaga ţară. Cât de des intervin "mascaţii"? Ori de câte ori situaţia o impune.

Comisar şef dr. Grigore Stolojescu: Vă asigur că au fost folosiţi de fiecare dată când a fost nevoie şi din câte reţin eu anul trecut au fost folosiţi cel puţin de două-trei ori pe lună.

Redactor: Serviciul de Acţiuni Speciale: o legendă urbană în slujba cetăţeanului.

Realizator: Mario Balint cu o corespondenţă foarte reuşită pentru "Euroatlantica" de la Reşiţa. Domnule comisar şef Alexandru Scurtu, pentru a nu îi induce în eroare pe ascultători să facem această definire a termenilor: ce este SIAS, ce este SAS?

Comisar şef Alexandru Scurtu: La nivelul Poliţiei Române, unitatea centrală şi de referinţă atunci când vorbim despre intervenţii şi acţiuni speciale este SIAS, unitate care are cea mai mare vechime în acest domeniu, cel mai bun suport logistic, care se ocupă de procedurarea şi standardizarea tehnicilor şi tacticilor speciale de intervenţie şi care are toată gama de specializări foarte bine asezonată cu specialişti.

Realizator: Adică scafandri, să spunem, pentru anumite /zone/...

Comisar şef Alexandru Scurtu: Avem alpinişti intervenţie, scafandrii de luptă, lunetişti şi sunt specialişti dedicaţi, oameni care se pregătesc special în aceste ...

Realizator: Numai pe nişa respectivă.

Alexandru Scurtu: Nu, care fac pregătire specială pe această nişă alături de pregătirea generală pe care trebuie să o aibă orice luptător. Dar, tot ceea ce înseamnă infracţiune foarte gravă care intră în sfera crimei organizate care înseamnă ripostă eventual armată, care înseamnă baricadări şi luări de ostateci sunt ca şi competenţă la nivel central, la nivelul S.I.A.S-ului în aceste momente echipele teritoriale aflate la nivelul judeţelor serviciile de acţiuni speciale respectiv trebuind să suplinească şi să ajute echipa S.I.A.S-ului în executarea misiunilor. De aceea eu o să vă spun aşa selecţia la nivel teritorial este una foarte riguroasă, dar cea mai grea este selecţia oamenilor care intră în S.I.A.S. Pentru că aici vă dau exemplul de anul trecut au fost testaţi 300 de oameni şi au fost admişi 4. Este draconic sistemul de selecţie şi cine rezistă în S.I.A.S este un luptător adevărat.

Realizator: Şi sunt sigur că nu apar probleme de nivelul aranjamentelor aşa cum am auzit recent tot aşa cu două tinere poliţiste, tinere absolvente ale promiţiei 2012.

Alexandru Scurtu: O să vă dau un singur exemplu: dacă vine cineva la S.I.A.S întânplător şi va intra în procesul de pregătire sau va întreba de curiozitate în timpul misiunilor cine este acolo să vedeţi că de la director în jos toată lumea participă la misiuni, toată lumea face pregătire şi nimeni nu îşi permite să coboare standardele impuse de comanda unităţii. Suntem colegi, putem avea o atmosferă colegială foarte bună, dar când vine vorba de muncă nu există compromisuri.

Realizator: Nu aş vrea să fiu răutăcios în ultimul context cu Poliţia Română avem şi femei?

Alexandru Scurtu: De-a lungul existenţei acestei unităţi au fost doar două femei luptător, avem două colege care lucrează la secrtariat, respectiv la biroul de pregătire de luptă, dar ...

Realizator: Dar nu participă la misiuni bănuiesc.

Alexandru Scurtu: Poate fi participante la misiuni pentru că are un bagaj minim de pregătire atunci când eventual trebuiesc asigurate măsuri de protecţie.

Realizator: Pentru anumite femei probabil sau doamne.

Alexandru Scurtu: Da, Dar, nivelul de pregătire al luptătorilor S.I.A.S. din păcate a exclus sau nu a găsit încă o femeie care să se potrivească cerinţelor noastre. Pentru că acolo toată lumea este egală şi trebuie să performeze în acelaşi fel. Să ştiţi că similar se întâmplă dacă nu mă îşel domnule general Decebal Ilina şi la forţele pentru operaţii speciale româneşti. ecebal Ilina: Pentru că e fieresc femeile au abilităţi pentru posturi pentru care bărbaţii nu au, nu mai e ca pe vremea comunismului îmi aduc aminte că pe vremea comunismului bărbaţii de 1,80 metri - 2 metri făceau pe coafezii şi pe frizerii şi femeile erau pe tractor la aparatul de sudat şi la strung. Şi nu mi se părea normal.

Realizator: Am văzut şi la televizor câteodată.

Decebal Ilina: Dacă sunt meserii pe care le pot face femeile ...

Realizator: Întrecerea socialistă sigur că da participau umăr la umăr da.

Decebal Ilina: Exact. Şi exact cum spunea domnul comisar şef nu e o meserie pentru femei atâta timp cât eforturile pe care oamenii ăştia trebuie să le facă în fiecare zi şi uneori 7 zile pe săptămână sau în fiecare zi dintr-o lună sau dintr-un an sunt foarte mari şi femeile nu ar putea rezista. Sunt mult mai multe alte meserii în care femeile sunt mult mai performante decât bărbaţii şi ele trebuie eu ştiu îndreptate spre zonele şi arealurile respective.

Realizator: Domnule general mai avem un minut până la sfârşitul emisiunii, iată timpul trece foarte repede mai ales când avem astfel de subiecte interesante de dezbătut. Vă rog dvs. să trageţi o concluzie pentru că discutam de securitate internă în contextul securităţii europene cum stăm la acest capitol şi câtă contribuţie avem la securitatea europeană asigurându-ne noi înşine securitatea?

Decebal Ilina: Am putea spune că noi din punct de vedere al securităţii interne stăm bine pentru că însă-şi faptul că strategia asta de securiatte naţională pe care o elaborează preşedinţia deci are în vedere toate domeniile şi de la politic da scurt. Şi din acest punct de vedere eu cred că România stă bine din două motive: una că are şi oameni foarte bine pregătiţi şi structuri care din unct de vedere al pbţinerii inform,aţiilor şi al contracarării acţiunilor stau foarte bine şi în acelaşi timp cred că am putea să avem şi avem o contribuţie importantă şi esenţială şi la securitatea europeană.

Realizator: "Euroatlantica la final".