Scutul american antiracheta

Realizator: Radu Dobriţoiu - Ediţie dedicată scutului american antirachetă, cu accent pe cele mai noi etape ale acestui proiect. Demontarea primului sistem terestru AEGIS început de câteva zile la poligonul de testare al companiei Lockheed Martin din New Jersey. Toate componentele sistemului de interceptare şi ale radarului vor fi urcate în 60 de containere care vor fi transportate în România la baza Deveselu. Proiectul prinde contur şi va fi integrat treptat în sistemul de apărare NATO.

Invitat special pentru tema abordată de Euroatlantica în această seară, general-locotenent în rezervă, Alexandru Grumaz, profesor la Universitatea Naţională de Apărare, doctor în ştiinţe inginereşti militare, fost consul general al României la Shanghai, absolvent al Universităţii Naţionale de Apărare din Statele Unite. Domnule general, bine aţi venit la Radio România Actualităţi.

Alexandru Grumaz: Bună seara, domnu' Radu.

Realizator: O carieră impresionantă, putem adăuga şi activitatea de la STS, unde aţi fost un pioner.

Alexandru Grumaz: Aşa este.

Realizator: În această seară discutăm despre un proiect care se integrează în expertiza dumneavoastră atât din punct de vedere al tehnologiei, cât şi al cunoştinţelor pe care le aveţi despre Statele Unite - scutul american antirachetă, proiect integrat în sistemul antibalistic al NATO. Ce presupune dezvoltarea acestui proiect?

Alexandru Grumaz: Sistemul de apărare antirachetă care va fi desfăşurat la Deveselu, şi nu numai, este un sistem AEGIS, un sistem complex de radare şi baterii SM31B, amplasate în România, Polonia şi radarul în Turcia, radar de bandă X. Apoi, navele de război în Spania, cele care vor patrula în Mediterană. Sistemul acesta de apărare va asigura protecţia flancului sudic al NATO de posibile atacuri asupra Europei dinspre Orientul Apropiat şi Îndepărtat. În general, discutând despre Orientul Îndepărtat, vorbim despre Iran. Sigur, aşa a şi pornit acest proiect anti-balistic. Ne aducem aminte însă că în titulatura scutului Turcia a dorit să nu se menţioneze pericolul reprezentat de Iran.

Realizator: Aşa este. Turcia cu un rol important datorită poziţiei înaintate unde va fi amplasat radarul principal al acestor instalaţii, pentru că există şi radare secundare amplasate în proximitatea lansatoarelor de rachete. Ce înseamnă din punct de vedere tehnologic aceste rachete, câte baterii vor fi la Deveselu, de exemplu?

Alexandru Grumaz: Şi la Deveselu vor fi trei baterii a câte opt rachete SM1B. Din punct de vedere al radelor, că aţi pomenit de ele, ca să fim mai exacţi, vor fi desfăşurate în lume aceste radare de bandă X, produse de Raytheon, 18 bucăţi, plus cele două care sunt deja desfăşurate, unul în Israel şi altul în Japonia. Aceste radare acoperă întreg mapamondul în vederea unei eventuale descoperiri ale ţintelor care pleacă ori din Coreea de Nord, ori din Iran. Deci baza de la Deveselu practic nu modifică echlibrul strategic în Europa. Ea reprezintă doar un pilon în relaţia noastră cu NATO. Este foarte important de ce au fost alese ţările est-europene pentru instalarea acestor baterii de rachete. Datorită situaţiei care există la ora actuală în Europa, o situaţie generată de criză financiară şi economică europeană, de faptul că există o relaţie specială între Germania şi Rusia, în principal cele două ţări mari din zona est-europeană, România şi Polonia, amândouă membre NATO s-au bazat pe Parteneriatul stategic cu Statele Unite.

Realizator: Nouă Europă în interiorul Alianţei Nord-Atlantice.

Alexandru Grumaz: Noua Europă pe care Rumsfeld a declarat-o după ce Franţa şi Germania au refuzat să participe în Irak.

Realizator: Sigur, ne aducem aminte de această experienţă. Polonia, în schimb, a avut o contribuţie semnificativă. Avem să aflăm abia la vreo două luni după sfârşitul blitzkriegului de acolo, că Polonia a participat inclusiv la ocuparea Bagdadului cu un batalion de forţe pentru operaţii speciale. Ca urmare, a primit şi comanda unei divizii multinaţionale. Este vorba de Divizia Multinaţională de Centru Sud. De asemenea, România a avut o contribuţie semnificativă acolo. La un moment dat, ajunsesem undeva la aproximativ o mie de militari în Irak şi acum vedem în Afganistan care este determinarea României la un punct maxim de participare cu efective. Am avut în Afganistan aproape de nivelul unei brigăzi, undeva la 1.800 şi ceva de militari, ceea ce pentru o ţară ca România reprezintă un efort important semnficativ. Şi aşa cum vorbeam înainte de emisiune, domnul general, eu cred că şi aceşti militari din linia întâi, prin devotamentul pe care l-au avut, şi profesionalism, şi loialitatea de care au dat dovadă în raport cu aliaţii americani, au avut o contribuţie, cel puţin de imagine la această decizie a Washingtonului pentru a amplasa elemente ale scutului american antirachetă pe teritoriul României, respectiv la Deveselu.

Alexandru Grumaz: Tehnic vorbind, ce spuneaţi dumenvoastră mai devreme despre demontarea radarului şi pregătirea lui pentru transportul în România, el a fost montat în poligonul de testare pentru că Lockheed procedeză la fel, cu toate radarele pe care le instalează pe mapamod având în vedere că trebuie un reglaj de calibrare a acestora în vederea găsirii şi descoperirii acestor ţinte.

Realizator: Şi poligonul de fapt a simulat cu o apropiere cât mai mare condiţiile specifice de la Deveselu.

Alexandru Grumaz: Exact, a fost similar. Deci construcţia a fost similară cu cea care se va face aici. Vorbeam de etapele...prima etapă deja este în curs de desfaşurare. În Marea Mediterană a început patrularea navei USS Monterey, în 7 martie 2011. A doua etapă va fi un orizont de timp -2015 la Deveselu. A treia etapă, cu un orizont de timp 2018 va fi în Polonia. Este o bază în nordul Poloniei, Redzikowo - îmi cer scuze pentru pronunţie - o comună mică din nordul Poloniei aleasă de strategii americani, este situată la 200 de kilometri de enclava rusă Kaliningrad. Şi în aceeaşi perioadă, în aceeaşi etapă se vor instala The Precision Tracking Space System care este un sistem de achiziţionare a ţintelor şi ...

Realizator: Reglaj fin final.

Alexandru Grumaz: Da, reglaj fin şi Carbon Infrared iaraşi un sistem aeropurtat de senzori care vor fi capabili...aceste două sisteme vor fi capabile să achiziţioneze în jur de câteva sute de ţinte în acelaşi timp.

Realizator: Domnule general, în această structură complexă de tehnică şi aparatură, s-a vorbit foarte puţin de sateliţii geostaţionari care au şi ei o contribuţie importatnă la tot ce înseamnă ghidare, supraveghere, împreună cu radarele terestre.

Alexandru Grumaz: Da, s-a vorbit foarte puţin, deşi aceste sisteme practic acţionează în permanenţă. Mi-aduc aminte că acum o săptămână, aproape două săptămâni în urmă am fost la o prezentare la Banca Naţională a României a generalului Michael Hayden, fost şef al CIA, fost şef al NSA în care ne spunea ca marea problemă a timpului actual este că toate aceste date intră pe un sistem virtual care nu poate fi controlat şi care este ca o republică din Africa, complet necontrolabilă. Dânsul făcea comparaţie la un moment dat, anii '80 în Anglia, a vizitat Soho, unde găseai de toate, de la teatru, literatură, muzică, prostituţie, droguri şi ceea ce se întâmplă la ora actuală pe internet. Internetul este un fel de Soho în care găseşti de toate şi este foarte greu de controlat.

Realizator: Şi este şi foarte vulnerabil.

Alexandru Grumaz: Şi este şi foarte vulnerabil, într-adevăr.

Realizator: Că poate fi accesat de oriunde cu nişte intrumente şi cu o tehnologie care nu trebuie să fie foarte dezvoltată./eradu/fcostea

Alexandru Grumaz: Revenind la: de ce Deveselu nu este o ameninţare pentru sistemul rusesc de rachete balistice, aş vrea să spun un singur lucru, faptul că toate rachetele balistice ruseşti au traiectoria peste Polul Nord. Ele sunt aşteptate de un...

Realizator: Adică nu peste Europa...

Alexandru Grumaz: Nu peste Europa, foarte puţine trec nordul...

Realizator: ...pleacă la verticală, de fapt...

Alexandru Grumaz: ...deasupra Balticii, foarte puţine trec care atacă coasta de est a Americii. Dar este un grup impresionant de fregate olandeze, daneze, norvegiene, germane, americane, care aşteaptă aceste rachete în...

Realizator: Să le prindă în plasă!

Alexandru Grumaz: Să le prindă în plasă în oceanul Atlantic. Şi ştiţi foarte bine că, odată cu venirea lui Putin, problema forţelor strategice a fost pe primul plan în dezvoltarea forţelor armate ruseşti.

Realizator: A fost şi unul dintre punctele principale ale, să spunem aşa, proiectelor sale...

Alexandru Grumaz: Da.

Realizator: ...implicarea şi dezvoltarea sistemelor militare, inclusiv ajungându-se până la soldele militarilor, care au fost mărite.

Alexandru Grumaz: Da, este... Cred că vă aduceţi aminte că în octombrie 2013 Putin a ordonat un test de verificare inopinată a rachetelor... a forţelor de descurajare nucleară. Foarte important, pentru că se pare că ruşii au schimbat algoritmul de derulare a lansării acestor rachete.

Realizator: Sigur, şi au lansat şi o rachetă, testând, într-un fel, şi sistemele NATO. Ne aducem aminte, de fapt, n-a fost o greşeală, n-a fost o ţintă trasă în vânt, aşa, pur şi simplu, ei au vrut să vadă dacă există informaţie şi dacă se reacţionează.

Alexandru Grumaz: Ca să fim mai exacţi, au lansat, aşa, un RS12M Topol de la Centrul Spaţial Pleseţk, au lansat un RS20 Voevoda de la Dombarovski, la graniţa cu Kazahstanul, au lansat două 29RMU Delta de pe submarinele Delta III şi Delta IV, din imersiune, şi au lansat, într-adevăr, au folosit împotriva unor rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, au folosit sistemele antibalistice S300 Favorit şi S400. Şi încă o chestie tehnică, pe care vreau să v-o spun, este vorba de faptul că aceste rachete balistice /.../ ruseşti au lansat pe timpul zborului generatoare de antiscut, de generaţia a treia. Este vorba de ţinte false, sistemul Terek, în spectrul caloric, care, mă rog, reproduc semnătura unor rachete similare. De asemenea, rachetele balistice ruseşti mai dispun şi de emiţătoarele de microunde de mare putere, aşa-numitul echipament Atropus, care orbesc sistemele de detecţie ale rachetelor SM3 Block I.

Realizator: Revenim la AEGIS, potrivit site-ului defensenews, sisteme AEGIS, adaptate pentru uz terestru, AEGIS Ashore urmează să fie la baza de la Deveselu până în 2018. Ritmul de lucru este uimitor - a declarat directorul responsabil de testele antirachetă la Compania Lockheed Martin. Prima dintre cele patru nave militare americane dotate cu sisteme antibalistice conectate la dispozitivul de interceptare al NATO a ajuns de câteva zile în portul spaniol Rota, unde va fi staionat pentru apărarea Europei - a anunţat Alianţa Nord-Atlantică. France Presse anunţă că nava USS Donald Cook, echipată cu interceptoare antirachetă de tip AEGIS a părăsit pe 31 ianuarie portul Norfolk, din Statele Unite, şi a ajuns la baza navală spaniolă Rota, situată în sudul Spaniei. Despre această etapă, a contruirii protecţiei antibalistice transmite, pentru "Euroatlantica", din Spania, Annamaria Damian.

Reporter: Cooperarea în materie de securitate între Statele Unite şi Spania nu a fost niciodată mai strânsă - a spus ambasadorul James Costos, citându-l pe preşedintele american. Prezenţa distrugătorului Donald Cook în baza militară navală Rota, din sudul ţării, este o dovadă cât se poate de clară a acestei relaţii. Urmează până în 2015 sosirea altor trei nave, care vor completa scutul antirachetă amplasat în Spania. Prima navă dotată cu sistemul AEGIS de apărare antirachetă va efectua misiuni şi diverse exerciţii. Fără să insiste prea mult pe funcţionarea primului element din scutul antirachetă, oficialii americani au subliniat impactul pozitiv din punct de vedere economic al prezenţei în golful Cadiz. Baza spaniolă Rota este coloana vertebrală a protecţiei pe care alianţa noastră o va oferi populaţiei europene împotriva ameninţării proliferării de rachete balistice - a subliniat James Costos. Puţinele informaţii despre misiunile distrugătorului american au fost suplinite de reafirmarea poziţiei strategice a bazei spaniole Rota, situate în apropierea strâmtorii Gibraltar. Sistemul antirachetă de pe această primă navă americană, AEGIS, un nume simbolic, ce aminteşte de scutul protector folosit de zeii greci, este unul foarte eficient - s-au limitat să mai afirme oficialii care au participat la ceremonia de primire a navei. Salvarea economică pare să stea în întreţinerea navelor americane care, în total, ar putea însemna contracte de aproximativ 200 de milioane de dolari./mtone/ilapadat

Realizator: Din Spania a transmis pentru "Euroatlantica" Annamaria Damian. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a amintit că nava “USS Donald Cook” echipată cu interceptoare antirachetă de tip AEGIS reprezintă doar o etapă a complexului proiect antirachetă. Arina Petrovici a sintetizat declaraţia secretarul general al Alianţei.

Reporter: Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a salutat sosirea navei, subliniind că, pentru prima dată, un distrugător al Forţelor Navale Americane, echipat cu sisteme antibalistice AEGIS este staţionat permanent în Europa. El a precizat că venirea acestei nave marchează o nouă etapă pentru Alianţă, pentru securitatea europeană şi pentru cooperarea transatlantică.

Anders Fogh Rasmussen: În Marea Mediterană, navele NATO continuă să patruleze şi să monitorizeze activităţile teroriste. Totodată, în zona Cornului Africii, Alianţa desfăşoară operaţiuni împotriva piraţilor, în cooperare cu Uniunea Europeană şi cu alţi factori internaţionali. În ambele teatre, continuăm să ne protejăm oamenii şi interesele comune, contracarând ameninţările şi ajutând la păstrarea în siguranţă a culoarelor de transport. În viitor, forţele maritime aliate vor dobândi tot mai mare importanţă. Acum câteva zile, prima din cele patru nave americane echipate cu interceptoare antirachetă de tip AEGIS a ajuns în Spania. Este o parte din contribuţia Statelor Unite la dezvoltarea sistemului NATO de apărare antirachetă. Mi-aş dori să văd tot mai multe state europene membre ale Alianţei că îşi modernizează dispozitivele de interceptare şi că vin cu alte contribuţii la apărarea comună.

Realizator: Declaraţia secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, consemnată de Arina Petrovici. În fine, SUA dau asigurări că proiectul Deveselu, inclus în sistemul antirachetă se va derula conform calendarului convenit între SUA şi România. Carmen Gavrilă are mai multe informaţii despre acest subiect.

Reporter: Anunţul că SUA modifică o parte din proiectul scutului antirachetă a trezit controverse. Explicaţia venită de la Departamentul de Stat a fost că, în urma atitudinii tot mai agresive a Coreei de Nord, SUA vor să modifice faza a IV-a a proiectului scutului ca să-şi apere teritoriul. În ce fel ar fi afectat rolul României în cadrul proiectului? În niciun fel spun americanii, asta pentru ca tipul de interceptor care urma să fie introdus în uz, în cursul fazei a IV-a, cea care va fi modificată, nu a fost niciodată planificat să fie instalat la baza Deveselu. Aici va fi amplasat tipul de interceptor Standard Missile 3IB. Oficialii americani au avut grijă să anune mai întâi autorităţile române de modificări şi abia apoi să facă publică vestea. Şi Ministerul român de Externe şi cel al Apărării au discutat cu partea americană, iar concluzia a fost că proiectul sistemului american de apărare antirachetă, care va fi instalat în România în faza a II-a, a aşa-numitei abordări adaptive, în etape privind apărarea antirachetă din Europa, la baza Deveselu nu este în niciun fel afectat. Proiectul din România se va derula în continuare conform calendarului convenit cu partea americană şi urmează să devină operaţional în 2015. În plus şi partea financiară este asigurată, aşa cum reiese din discuţiile autorităţilor române cu cele americane.

Realizator: Domnule general Alexandru Grumaz, aducea aminte colega mea Carmen Gavrilă de o nouă necunoscută în această ecuaţie, Coreea de Nord. În ce măsură modifică acest proiect complex defensiv balistic intenţiile şi pericolul reprezentat de Coreea de Nord?

Alexandru Grumaz: În ceea ce priveşte Deveselu nu modifică absolut nimic. Deveselu este şi rămâne un pilon de apărare în flancul sudic al Alianţei NATO pentru Europa. Americanii au 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă pe coasta de vest. Ceea ce vor să facă americanii la Fort Greely, în Alaska şi la Vandenberg, în California. Deci, ceea ce vor să facă ei până în 2017 vor să mai construiască încă 44 de rampe de interceptori. De asemenea, Departamentul Apărării, deci Pentagonul, încearcă, a solicitat Congresului suplimentarea fondurilor, 4,5 miliarde, pentru a construi un sistem similar pe coasta de est, în partea de nord a Americii. Deci, iată, nu este vorba de o modificare a ceea ce se întâmplă la Deveselu. Şi vreau să vă spun că această negociere pe care România a făcut-o în cadrul Parteneriatului strategic, pentru că Deveselu este plecat pe o relaţie bilaterală cu SUA....

Realizator: Sigur, şi după aceea a apărut dezvoltarea şi proiectul NATO.

Alexandru Grumaz: Exact. A fost preluat la Lisabona.

Realizator: Summitul Alianţei de la Lisabona.

Alexandru Grumaz; În virtutea conceptului lansat acolo, de Smart Defence.

Realizator: Cu siguranţă că Deveselu, bineînţeles şi cu Parteneriatul strategic ce există între Romania şi SUA, au adus ţara noastră pe o poziţie mult mai bună la, să spunem, masa celor puternici din Alianţă Nord Atlantică.

Alexandru Grumaz: Exact, aşa este.

Realizator: Contează foarte mult.

Alexandru Grumaz: Şi asta ne-a adus la formare de securitate. A dus la formare de securitate. Suntem împreună cu Polonia stâlpii flancului estic al NATO. Resurgenţa Rusiei este evidentă la ce se întâmplă în Ucraina, la ce a fost în Georgia, la ce se întamplă în fostele state sovietice. Deci, iacătă, avem o garanţie pe care trebuie să o înţelegem ca atare, o garanţie de securitate, mai ales că trupele americane din Afganistan tranzitează pe la baza Kogălniceanu.

Realizator: Sigur, şi utilizează aeroportul Kogălniceanu şi a fost folosit aeroportul Kogălniceanu, ne aducem aminte, şi în timpul campaniei din Libia pentru că de acolo se ridicau avioanele utilizate pentru alimentarea în zbor.

Alexandru Grumaz: Domnule Radu, dumneavoastră sunteţi şi jurnalist de război. Aţi fost în teatrele de operaţii, cunoaşteţi foarte bine situaţia. România a devenit extrem de importantă datorită militarilor români, nu numai în teatrele de operaţii, ci şi datorită bazelor pe care le are în zona aceasta şi a poziţiei noastre geostrategice. Am reuşit să devenim un partener nu numai credibil, dar un partener necesar în NATO.

Realizator: Aşa cum am spus, la masa celor puternici din NATO, iată Romania vine cu Deveselu, dar a demonstrat...

Alexandru Grumaz: Şi cu Kogălniceanu.

Realizator: Şi cu Kogălniceanu, dar de asemenea a demonstrat că este capabilă să pună la dispoziţia Alianţei oricând forţe la nivel de brigadă, ceea ce este foarte important să ai o brigadă capabilă să fie....

Alexandru Grumaz: Aşa este. În condiţiile în care toată lumea reduce bugetele şi diminuează forţele.

Realizator: Sigur, şi să ai o brigadă luptătoare, cu experienţă acumulată în teatrele de operaţii dificile cum a fost Irakul şi cum este Afgansitanul. Şi mai mult decât atât, să ai şi capacitatea să proiectezi această forţă cu ajutorul propriilor avioane de transport.

Alexandru Grumaz: C 130.

Realizator: C 130 şi de asemenea şi mediu-curier Spartan, acuma, depinde de zonă. Adică avem anumite capacităţi pe care alte state.....

Alexandru Grumaz: Nu le au.

Realizator: State vechi din NATO nu le au şi nu au investit şi nu au depus eforturi pentru a le dezvolta. Aşadar, România spre deosebire, părerea mea, de UE, unde mai are teren de câştigat, în NATO, şi-a câştigat o poziţie bine meritată în rândul celor mai importante state aliate.

Alexandru Grumaz: Winston Churchil spunea la un moment dat: un singur lucru este mai rău, decât să lupţi cu aliaţii, să lupţi fără ei. Deci pentru noi este foarte importantă această participare. Şi vedeţi, ordinea de intrare a fost în NATO, după care am intrat, ne-am asigurat din punct de vedere al securităţii, am asigurat zona limitrofă din punct de vedere al securităţii, cu tratate între noi şi statele riverane. De asemenea, după aceea am intrat în UE, ceea ce nu s-a întamplat cu Ucraina în 2008.

Realizator: Este un subiect pe care probabil o să-l abordăm în ediţia viitoare. Un episod complex şi ne aducem aminte că Ucraina la un moment dat era foarte determinată să intre în NATO, să se apropie de UE. După aceea, brusc, a schimbat această strategie de politică externă. Iată că România a fost determinată şi a mers de la bun început de când, ne aducem aminte, a fost primul stat care a semnat Parteneriatul pentru Pace.

Alexandru Grumaz: Era 2004, domnul ministru Meleşcanu.

Realizator: Era 2004, domnul ministru Meleşcanu, a semnat atunci din partea României Parteneriatul pentru Pace.

Alexandru Grumaz: A semnat Parteneriatul pentru Pace. A semnat imediat după aceea, în 2006, Acordul de la Wassenaar care ne-a permis controlul armelor şi crearea....

Realizator: Distrugerea....

Alexandru Grumaz: Distrugerea armamentului suplimentar pe care-l aveam la vremea respectivă. De asemnea, un moment foarte important, a fost vizita subsecretarului de stat pentru achiziţii, Paul Kaminski. Atunci am auzit pentru prima dată, la o discuţie cu generalii de la înzestrare, despre avioanele fără pilot. Atunci am discutat despre C 130. Deci, iacătă, au fost momente care au marcat o evoluţie şi acestea sunt parte ale MApN, ale militarilor de acolo.

Realizator: Şi care ne-au adus în acest moment pe această poziţie importantă pe care România o are în cadrul NATO, iată prin sistemul de la Deveselu, integrat în sistemul complex de apărare antirachetă şi cum aminteam, chiar şi cu militarii din linia întâi şi capacitatea României de a pune la dispoziţie o brigadă completă de infanterie, inclusiv cu forţe pentru operaţii speciale, cu intelligence, cu avioane de cercetare fără pilot. o chestie extrem de complexă şi....

Alexandru Grumaz: Militarii români au reprezentat cu forţă şi demnitate în Alianţă.

Realizator: Cu siguranţă. Am fost alături de ei şi reprezintă şi o mândrie pentru România.

Alexandru Grumaz: Aşa este.

Realizator: Euroatlantica la final. Vă mulţumesc pentru atenţie!

Realizator Radu Dobritoiu, producator Nicu Popescu, transcriere RADOR