RRA: "Euroatlantica" - ''Întâlniri care vor schimba lumea"

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (10 iunie, ora 21:06) - Realizator: Nicu Popescu - Doamnelor și domnilor, bună seara! Ştiți cum se zice: numai mâine nu-i poimâine! Sigur, au început să se strângă chiar de astă seară, că pentru unii drumul a fost - sau este - lung și schimbă multe fuse orare. "Cine?" - vă veți întreba, pe bună dreptate; despre cine vorbesc? Despre participanții la întâlnirea greilor lumii democratice occidentale, care în Marea Britanie vor avea Reuniunea G7 - prima după izbucnirea, în 2020, a pandemiei COVID-19, care a determinat anularea celei programate anul trecut și care ar fi trebuit să se desfășoare în Statele Unite, și gazdă ar fi fost atunci președintele american din acea perioadă, Donald Trump. N-a fost să fie așa... Şi iată, proaspăt căsătoritul - sau, mă rog, recăsătoritul - premier britanic Boris Johnson îi primește pe coasta atlantică a Regatului Unit, la al 47-lea summit al G7, pe președinții Statelor Unite, Joe Biden, și Franței, Emmanuel Macron, pe cancelarul german Angela Merkel - la ultima sa participare de acest gen -, pe premierii italian, Mario Draghi, canadian, Justin Trudeau, şi japonez, Yoshihide Suga.
Şi imediat după - luni, pe 14 iunie -, la Bruxelles are loc summit-ul NATO cu agendă deosebită, Iar la două zile distanță - miercuri, pe 16 ale lunii -, de data aceasta la Geneva, la Villa La Grange din parcul cu același nume, întâlnirea la vârf Joe Biden - Vladimir Putin.
După această introducere, nu cred că mai e cazul să vă spun de ce am intitulat emisiunea din această seară "Întâlniri care vor schimba lumea", emisiune în care am plăcerea să îi am ca invitați pe doi universitari: doamna Alba Popescu...
Bună seara, doamnă!
Alba Popescu: Bună seara, bine v-am regăsit!
Realizator: ...și domnul Ștefan Popescu.
Bună seara, domnule profesor!
Ştefan Popescu: Bună seara, bun găsit tuturor!
Realizator: Domnule profesor, multe se vor fi punând la cale în cocheta stațiune din Cornwall Carbis Bay, mai ales acum, că statele democratice occidentale puternic industrializate se gândesc cum să aibă un start postpandemie cât mai puternic și care să ducă la revenirea completă a acestora cât mai rapid.
Ştefan Popescu: Într-adevăr, dar nu numai postpandemia este subiectul întâlnirii G7. Am putea spune că acest turneu destul de lung al președintelui american Donald Trump... pardon! Joe Biden!! - n-am ieşit încă din logica lui Donald Trump... - are drept obiectiv China, în primul rând. China pentru că China este principala prioritate a politicii externe americane, iar toate întâlnirile, atât cea a G7 cât şi reuniunea de la Bruxelles, o plasează în centru. Sigur că acest lucru trece prin relansarea legăturilor cu aliaţi, după patru ani de atitudini uneori brutale sau, în orice caz, percepute ca atare faţă de aceştia din partea predecesorului Donald Trump. Şi în centrul acestui demers - pentru că acest demers se înscrie în ideea care a emers încă din timpul campaniei electorale a lui Joe Biden -, alianţa democraţiilor în jurul Statelor Unite ale Americii. Ce înseamnă această expresie? Ne-a lămurit acum câteva zile Jack Sullivan, consilierul pentru securitate națională, spunând că democrațiile, și nimeni altcineva - nu China, nu alte autocraţii -, să rescrie regulile comerțului și tehnologiilor pentru secolul XXI. Dar acest lucru mai trece prin ceva: prin reconstruirea unui multilateralism aș spune moderat, iar nu total, pentru că avem de-a face cu un Consiliu de Securitate blocat, cu un G7 şi un G20 care şi-au arătat limitele, iar Statele Unite îşi propun să creeze formule mai suple, cu geometrii variabile care să meargă dincolo de alianțele occidentale sau asiatice, un format global care să adopte aceeași orientare în fața Chinei. Ideea nu este nouă; aduceți-vă aminte de Freedom, agenda lui George W. Bush de la începutul anilor 2000. Britanicii sunt şi ei în sintonie cu această idee - au numit-o D10 -, și vedeți că premierul Boris Johnson a asociat acestei întâlniri G7 Coreea de Sud, India, Africa de Sud. Franța, de asemenea, merge în aceeași direcție. Ea încă din 2019 a fost prima care, în timpul președinției franceze a G7, a venit cu ideea unei formule reînnoite a grupului, invitând India, dar și Rusia în marjă, având întâlnire bilaterală Macron cu Putin.
Cu alte cuvinte, iată o formulă care asociază, care combină, care face o sinteză între valori şi interese comune. Iar această idee o regăsim, repet, în cadrul agendei preşedintelui american la G7, în cadrul reuniunii NATO de la Bruxelles, unde se discută deci tot despre China, deşi NATO nu are o dimensiune globală./cvanatoru
Aș spune o logică de realpolitik, pentru că democrația nu este o ecuație matematică, este o nuanță de culoare. Unde încadrăm Turcia, aliat în cadrul NATO, în alianța democrațiilor? Dar India și politicile ultranaționaliste ale lui Narendra Modi?
Realizator: Doamnă Alba Popescu, iată, astăzi, când a venit și a ajuns în vestul Marii Britanii, Prima Doamnă a Statelor Unite, Jill Biden, care îl însoțește pe preşedinte, a ales să transmită lumii un mesaj simplu: "Love", scris pe spatele sacoului pe care l-a purtat la întâlnirea cu premierul Johnson și soția acestuia. După cum transmitea în cursul serii Reuters, doamna Biden a zis că: "Ei bine, cred că aducem dragoste din America. Aceasta este o conferință globală și încercăm să aducem unitate pe glob, și cred că e nevoie acum ca oamenii să simtă un sentiment de unitate din partea tuturor statelor și să simtă o speranță după acest an de pandemie". Doamnă Popescu, cred că...
Alba Popescu: Un mesaj frumos, indiscutabil, mă rog, și un joc de imagine al doamnei Biden, care până acum a rămas într-un con de umbră. Știm foarte bine că americanii pun accent foarte mult pe rolul Primei Doamne în ceea ce reprezintă, reprezentarea statului american, și un mesaj de unitate. Pentru că, așa este, această vizită are ca obiectiv China; acesta este clar întregul tur diplomatic încărcat al preşedintelui american în Europa. Vizează viitorul relațiilor globale vizavi de această putere emergentă răsăriteană, care intră tot mai mult în competiție cu hegemonul american. Și aici eu aș spune un lucru: faptul că este posibil să asistăm la preludiul unui clisaj către bipolaritate. Tot acest efort diplomatic american în Europa vizează practic crearea și renașterea acelui front, care, la un moment dat, s-ar putea opune unui eventual bloc euroasiatic, să-i spun așa. Un front care, desigur, trebuie să armonizeze o serie de aspecte și care este foarte greu de realizat. Un front care se va coagula în jurul acestui nucleu al puterilor maritime. Nu întâmplător, prima vizită - și, iată, cumva și pronia a aranjat lucrurile astfel încât G7 să fie acum condus de premierul britanic... Deci, o coagulare a forțelor occidentale în jurul acestui nucleu. Și e o coagulare care vizează în mod explicit statele flancului estic, din care facem și noi parte. Iată cum zona în care ne aflăm devine o zonă de importanță strategică deosebită și sunt convinsă că pe parcursul emisiunii vor discuta despre acest aspect.
Realizator: Păi, este clar că se vor pregăti și pentru reuniunea NATO de luni, de la Bruxelles, pentru că dintre cele șapte state prezente acum la Carbis Bay doar Japonia nu face parte din Alianța Nord-Atlantică, dar să nu uităm că și în Extremul Orient strâng rândurile după ascensiunea mai mult decât puternică și provocator de periculoasă a revendicavei Chine, domnule Popescu.
Ștefan Popescu: Într-adevăr, este și sensul invitării asiatice. În primul rând, India. Pentru că India, în 2023 sau 2024, va depăși în termeni demografici China, iar acest lucru, psihologic, va reprezenta foarte mult. Pentru că India va observa că...
Realizator: Adică, să nu spuneți că... domnule profesor, să nu spuneți că de-aia au dat drumul chinezii la trei copii.
Ștefan Popescu: Dar și de-asta, desigur, pentru că au o populație îmbătrânită, iar prognozele demografice arată că la jumătatea secolului populația Indiei va fi mai mare cu peste 200 de milioane de locuitori. Iar acest lucru știți foarte bine că sociologii spun că o populație tânără este mai mult orientată spre viitor, privește viitorul cu mai multă încredere./asalar
Istoria ne-a arătat din secolul al XIX-lea în a doua jumătate cum privea imperiul german Franţa, Franţa care intrase într-un declin demografic, dar dincolo de această paralelă istorică, populaţia Indiei sub 25 de ani reprezintă 65% din totalul populaţiei, deci India se va reîncerca o anumită echilibrare, o echilibrare a investiţiilor spre India, spre alte zone, spre Vietnam, pentru că este foarte importantă... SUA doresc să oprească această emergenţă a Chinei, dar există aici şi o mare problemă, pentru că atunci când Washingtonul vorbeşte de decuplarea de China, europenii preferă să discute de diversificarea surselor de aprovizionare, mă rog, nu toţi europenii, ţările lider, ţările-pivot ale UE şi se încearcă de asemenea să construiască cu India şi Australia, este chiar o iniţiativă a Franţei, o a treia cale, un pol nealiniat între China şi SUA, dar această idee surâde Indiei, gândiţi-vă că India, de la Nehru are în structura, în ADN-ul ei nealinierea, chiar dacă îşi manifestă, desigur, armonia pe foarte multe subiecte cu SUA, totuşi India, o putere care are perspective foarte mari, doreşte să fie ea însăşi un pol de putere.
Realizator: Noi am mai spus aici, la "Euroatlantica", despre această perspectivă economică a Indiei, dar vreau să trec către doamna Alba Popescu şi să comentăm un pic ce spunea secretarul general al NATO, Stoltenberg, zilele trecute într-un interviu acordat cotidianului italian "La Repubblica", şi anume că apropierea politică şi militară dintre Rusia şi China creează noi pericole pentru NATO şi constituie o ameninţare pentru multilateralism - asta spunea domnul Stoltenberg. Acum două zile.
Alba Popescu: Da, mă bucur că, în sfârşit, în discursul liderilor NATO apare şi China, pentru că, ştiţi foarte bine, până de curând marea ameninţare la adresa Alianţei era Rusia. China apărea şi eventual tangenţial. Acum se vede anvergura, amploarea prezenţei chineze şi în Eurasia, şi nu doar în Eurasia, ci la nivel global. Acum se înţelege inclusiv marea strategie a Chinei, visul Chinei, cel care a fost iniţiat în perioada imperială, în perioada în care China era trăia acel secol al umilinţei, şi, care, ulterior, a fost implementat pas cu pas de toată administraţiile comuniste care au ajuns la conducerea acestei mari puteri. Ei, ce spune acest mare vis al Chinei? Spune că marea superputere de la Est trebuie să devină superputere globală şi că pentru acest lucru ea trebuie să-şi întinerească populaţia, ea trebuie să-şi recupereze teritoriile pierdute în timpul secolului umilinţei şi ea trebuie să devină superputere economică gloabă - acestea sunt cele trei direcţii. Şi ele trebuie raportate anul acesta în iulie, de către preşedintele chinez Xi Jinping, cu ocazia celebrării Partidului Comunist Chinez, şi de aici încep să apară marile probleme, pentru că există un mare subiect numit Taiwan, care sigur că este marea provocare la adresa Chinei şi la adresa stabilităţii în Pacific. Apoi este acest subiect al Drumului şi al Centurii Mătăsii, care s-a apropiat foarte simţitor de zona noastră; China este extrem de prezentă în regiunea Mării Negre, de exemplu.
Realizator: E prezentă nu numai pe această iniţiativă, care, dacă ne uităm pe hartă, ajunge până în zona Georgiei, deci fix în partea cealaltă de România...
Alba Popescu: Nu, a depăşit. A depăşit...
Realizator: Eu vorbesc de desenul pe hartă, că nu e... Încă e scandal în zona de frontieră Ucraina-Rusia şi Turcia cred că vrea mai mult decât are, dar să nu uităm că au avut în premieră de curând nave militare care au ajuns în Mediterană, au interese în zona arctică, n-au acces la Arctica, dar.../avladucu
Alba Popescu: Da, sigur că da. Deci, acum dezvoltă și Drumul Polar al Mătăsii, dezvoltă exerciții militare comune cu rușii. Acum câțiva ani niște fregate chineze ancorau în portul Novorossiisk. Au avut exerciții în Mediterana. Sigur, zona arctică, acolo problema e un pic mai complicată și acolo cred că rușii ridică serios sprânceana atunci când se uită la această strategie /.../
Realizator: Da, am vorbit chiar în emisiunea trecută.
Alba Popescu: ...care începe să-i cam înconjure și de-o parte și de alta și începe să semene cu acea strategie Anaconda de care se discuta, acel containment de care se tot discuta în perioada celuilalt Război Rece. Ei, și pe lângă toate chestiunile acestea, este această mare strategiei a Chinei, de transformare în superputere navală și maritimă globală. China la ora actuală controlează mare parte din strâmtorile și punctele de constricție maritimă globala. China a dezvoltat aproape o forță paralelă care acționează ca un fel de batalioane de asalt, alcătuită din această flotă de pescuit și care acționează într-un mod, cum să spun, complementar marinei militare. Și acum vorbind despre Taiwan, trebuie să amintesc că aici este mai mult decât o problemă de mândrie națională recuperarea acestui spațiu de către China. Este și o problemă strategică, o problemă care va preocupa NATO în mod clar, pentru că acolo coasta chineză, știți foarte bine, este o coastă cu ape de joasă adâncime, de adâncime scăzută, unde submarinele nucleare, de exemplu, nu pot fi andocate, în timp ce Taiwanul beneficiază de porturi de mare adâncime, perfecte pentru andocarea acestor submarine. Acesta este un subiect pentru China, o mare problemă. Din acest motiv China își construiește insulele prin arhipelagul Spratly și Paracel sau își face baze militare navale, baze navale prin Oceanul Indian, tocmai pentru a-și pune la adăpost această flotă de adâncime. Pe de altă parte, și-a construit 322 de noi nave. Este deja în construcție al cincilea port-avion. Sigur, nu se compară cu flota militară americană, nu se compară cu bazele militare, dar este un program de înarmare și de dezvoltare tehnologică, și de cercetare științifică. Coroborat cu aceste mari strategii economice care nu pot să nu ridice semne de întrebare în legătură cu intențiile acestui stat, care, de exemplu, așa cum vă spuneam, în regiunea Mării Negre joacă în tandem cu rușii. Rușii sunt puterea dominantă militară, iar China devine puterea dominantă economică a acestui /.../
Realizator: Domnule profesor Ștefan Popescu să balansăm un pic din zona insulară. Am trecut și pe la NATO și am văzut, inclusiv acum doamna Alba Popescu zicea de zona noastră și ne ducem la întâlnirea care va avea loc la Villa La Grange. Am văzut că e ceva mai mică decât Cecilienhof. O putem asemăna?
Ștefan Popescu: Da, trebuie spus însă că aspirațiile... Vreau să fac anumite precizări față de ceea ce s-a spus înainte. Aspirațiile Chinei de a fi o putere cunoscută sunt absolut legitime. Lucrul acesta nu trebuie să ne îndoim. Ceea ce neliniștește este viziunea foarte ierarhică asupra relațiilor internaționale. Gândiți-vă cazul Muntenegrului. Doamna Alba Popescu a spus de prezența economică a Chinei în regiune, dar în cazul Muntenegrului este un caz tipic de imperialism, de subordonare practic al unui stat prin finanațrea unor infrastructuri.
Realizator: Da, o autostradă care să ducă spre zona montană, să depășească către Serbia și-au ajuns cam în incapacitate de plată.
Ștefan Popescu: Absolut, China a venit cu credite, Muntenegru a acceptat și...
Alba Popescu: E un format pe care l-au aplicat și în Turcia, cu podul Yavuz Sultan Selim, al treilea pod peste Bosfor.
Ștefan Popescu: Absolut.
Alba Popescu: Da, este un format pe care China îl aplică. Chestiunea nu este legată de legitimitate Chinei. Analiza mea s-a referit la situația de fapt. La ora actuală China este un competitor strategic și un competitor efectiv, un challenger al Statelor Unite în ceea ce privește poziția de putere dominantă globală. Asta este /.../
Realizator: Și foarte expansivă, ca s-o spunem...
Ștefan Popescu: Absolut, și foarte expansivă. Există în același timp, pentru că trebuie spus, deși există o alianță tactică cu rușii, foate multe mișcări tactice, trebuie spus că totuși marea necunoscută este către ce se va îndrepta Rusia./eradu
Pentru că Rusia sunt convins că realizează această disproporție și pericolul satelizării față de China. Este și motivul pentru care ei au pledat pentru intrarea Indiei în Organizaţia /pentru Cooperare de la Shanghai/, care un fel de antiteză a NATO în Asia și unde ei au insistat foarte mult să intre India pentru a contrabalansa China.
Revenind acum reuniunea NATO, reţin două întâlniri foarte importante pe care le va avea președintele Joseph Biden: una cu preşedintele Erdogan și alta cu preşedintele Emmanuel Macron. Cei doi aliați importanţi - două state-pivot, am putea spune, ale alianței -, între care relațiile nu mai merg deloc, care se află, de altfel, și într-o competiție extraordinară în Libia, în Africa francofonă, în Sahel. Prin urmare, președintele Biden vom vedea cât va reuşi să dea un suflu nou acestei organizații, mai ales în cazul Turciei, care a fost oprită, am văzut, eliminată din programul aeronavelor de generația a 5-a F-35 şi care nu renunță la sistemele de apărare antiaeriană rusești S-400 - am văzut că dinspre /Turcia/ se doreşte chiar să se achiziţioneze sisteme S-400 din Federaţia Rusă şi într-adevăr care, prin acest comportament, pune în pericol unitatea Alianței, capacitatea ei de a-și îndeplini rolul în Mediterana de Est, în Marea Neagră - pentru că reziliența Turciei, trebuie să spunem foarte limpede, este afectată nu numai prin achiziționarea acestor sisteme de apărare /.../ din programul F-35, dar şi prin cooperare /economică/ extraordinară cu Federaţia Rusă, prin dependenţa în materie energetică de Federaţia Rusă - şi chiar tehnologică, dacă ne referim la cooperarea nucleară.
Realizator: Am să vă rog pe fiecare: câte un minut, ca să terminăm totuși cele trei întâlniri... câte un minut fiecare despre întâlnirea Biden-Putin. Domnule profesor! Ca să continuaţi ideea...
Ştefan Popescu: Întâlnirea Biden-Putin cred că va fi dominată foarte mult de retragerea americană din Afganistan. Americanii au nevoie să amenajeze baze militare în Asia Centrală. Cred că şi în această logică au fost ridicate sancţiunile pe Nord Stream II.
Realizator: Doamna Alba Popescu?
Alba Popescu: Cred că, contrar părerii multora că în cursul acestei întâlniri se vor tranșa lucruri, eu nu cred că se va tranșa ceva. Rușii au interesul să păstreze status-quo-ul, să nu devină balamaua nici a americanilor și a europenilor, nici a chinezilor. Ei doresc o trilaterală care să rămână în formatul acesta și la ora actuală au poziție privilegiată, pentru că își vor negocia simpatiile și cu chinezii și cu americanii. Iar subiectul central al discuţiei, desigur, va fi Marea Neagră - Ucraina, în speţă, Belarus şi eventualele poziţionări ale Rusiei vizavi de această dispută care stă să înceapă în Pacific în legătură cu Taiwanul.
Realizator: Vă mulțumesc pentru participare! Bună seara!