Rolul Forţelor Terestre în misiunile internaţionale

Ediţia din 23.01.2014 poate fi ascultată și descărcată din secţiunea Podcast.

Pagina oficială de facebook a emisiunii: www.facebook.com/euroatlantica.

Realizator: Radu Dobriţoiu - Ediţie dedicată celei mai importante categorii de forţe din Armata României. Vom discuta în această seară despre trupele de uscat - militari care reprezintă 70% din efectivele Armatei României. Forţele terestre au principala contribuţie cu efective la misiunile NATO, cele ale UE, multinaţionale sau internaţionale, la care participă România. Vorbim despre "Regina Armatei", infanteria, cu un invitat special, noul şef al Statului Major al Forţelor Terestre, generalul maior Nicolae Ciucă.

ASCULTA EMISIUNEA EUROATLANTICA

Sunt Radu Dobriţoiu şi vă rog să rămâneţi în această seară alături de "Euroatlantica" timp de 25 de minute, pentru că avem un invitat special al acestei ediţii, generalul maior Nicolae Ciucă, noul şef al Statului Major al Forţelor Terestre, doctor în ştiinţe militare, absolvent al Colegiului de Război din Statele Unite, primul comandant al batalionului românesc deplasat în Afganistan în 2002 - este vorba de celebrii "Scorpioni Roşii". Acelaşi Batalion 26 Infanterie a fost comandat de pe atunci locotenent-colonelul Nicolae Ciucă în Irak, în 2004. Colegele din regia de emisie, Adriana Nica şi Claudia Buzică, îmi confirmă că avem legătura cu generalul maior Nicolae Ciucă. Bună seara, dle general!

Nicolae Ciucă: Bună seara!

Realizator: Aveţi o agendă extrem de încărcată, de când aţi preluat funcţia. Mergeţi din garnizoană în garnizoană. Acum sunteţi la Bacău. Urmează să ajungeţi la Iaşi. Ce veţi face la Iaşi.

Nicolae Ciucă: Sunt activităţi care sunt dedicate activităţilor de autoevaluare a structurilor.

Realizator: Cam ce pondere au forţele terestre în interiorul Armatei României, atât ca funcţii militare, dar şi ca funcţii civile integrate în Armată? Am spus bine, aproximativ 70%?

Nicolae Ciucă: Nu, numărul este un pic exagerat. Discutăm de aproximativ 40%.

Realizator: Am înţeles. Asta înseamnă, ca funcţii militare, 40% din 47.000 de funcţii militare, aproximativ, în acest moment, în interiorul Armatei României. Dar, oricum, este destul de mult, pentru că celelalte categorii de forţe - este vorba de forţele navale şi de forţele aeriene - reprezintă împreună aproape cât forţele terestre.

Nicolae Ciucă: Sigur, trebuie să ţinem cont de faptul că toate aceste elemente componente ale Armatei Române nu trebuie analizate numai prin elementul dimensiunii, ci discutăm, fiecare are rolul ei, fiecare categorie de forţă are ponderea sa, are misiunea sa. Ca atare, eu de fiecare dată mă feresc să abordez orice analiză de acest fel, din punct de vedere al dimensiunii. Nu întotdeauna, dimensiunea contează.

Realizator: Eu nu mă feresc, pentru că am petrecut o bună parte din cariera mea profesională în teatre de operaţii cum ar fi Kosovo, Afganistan şi Irak şi am fost numai alături de forţele terestre, foarte rar am fost - cum a fost cazul Kabulului - /alături/ de militari din forţele aeriene şi bineînţeles, cei care ne-au acordat şi acordă sprijin în continuare, este vorba de flotila de avioane de transport mediu şi lung curier de la Baza 90, acei piloţi minunaţi care ne-au transportat în siguranţă şi ne-au adus tot timpul teferi din Irak sau din Afganistan.

Nicolae Ciucă: Sigur. Îmi daţi voie - îmi cer scuze că vă întrerup - iată, faptul că ei de fiecare dată ne-au asigurat transportul, ne-au asigurat toate cele necesare, pentru mentenanţă, pentru echipare, o serie întreagă de alte elemente necesare sprijinului logistic, contează foarte mult. Ori, fără sprijinul aviaţiei, noi nu am fi putut să ne îndeplinim misiunea. De aceea vă ziceam că nu este neapărat important să analizăm din punct de vedere al dimensiunii. Şi în afară de aceste chestiuni, ţin să precizez că în afară de forţele terestre şi forţele aeriene, sunt, de asemenea, forţele navale, care participă cu efective şi tehnică la o serie întreagă de misiuni specifice./dsirbu

Realizator: Sigur. Şi v-au ajutat, domnule general, îmi amintesc, cu transportarea tehnicii militare în 2002, în Qatar, forţele navale v-au ajutat. Este vorba de Albatrosul care a transportat până acolo transportoarele blindate, preluate de acolo cu ajutorul forţelor aeriene americane, celebrele C-17, care au adus pe aeroportul din Kandahar transportoarele blindate care în acest an şi, începând chiar de anul trecut, sunt repatriate.

Nicolae Ciucă: Orice misiune pe care o execută fie forţele terestre, fie forţele aeriene, fie forţele navale capătă din ce în ce mai mult caracterul întrunit şi ele se integrează de fiecare dată pentru un scop comun, pentru o misiune comună şi în afară de aceste categorii de forţe sunt şi celelalte elemente din compunerea MApN, din compunerea Statului Major General care participă la îndeplinirea misiunii.

Realizator: Domnule general, colega mea Arina Petrovici a realizat un material despre importanţa forţelor terestre în cadrul NATO. Avem şi două surprize în această emisiune pentru dvs., surprize plăcute. Eu nu v-am făcut surprize neplăcute decât în Irak şi în Afganistan, când am fost reporter alături de dvs. şi nu ştiaţi la ce să vă aşteptaţi din partea lui Radu Dobriţoiu. Aşadar, colega mea Arina Petrovici a realizat un material despre forţele terestre în cadrul NATO.

Reporter: Cel mai important rol al forţelor militare aliate este, după cum bine ştim, acela de a menţine pacea şi de a garanta integritatea, independenţa politică şi securittea statelor membre, însă acestei abstracţiuni numite 'forţele NATO' îi conferă greutate şi consistenţă fiecare militar în parte. Forţele terestre operează într-un mediu în continuă schimbare, fiind supuse unei largi varietăţi de riscuri atât de ordin militar, cât şi non-militar, care sutn multidirecţionale şi dificil de anticipat. Forţele terestre din fiecare dintre cele 26 de state membre ale alianţei contribuie la promovarea stabilităţii în zona euroatlantică prin implicarea deopotrivă în diferite teatre de operaţii, dar şi în activităţi şi exerciţii de cooperare desfăşurate în cadrul programelor de tip Parteneriat pentru Pace ori în cele menite să adâncească relaţiile NATO cu Rusia, Ucraina sau cu ţările membre ale dialogului mediteraneean. Dat fiind caracterul comun şi multinaţional al operaţiilor aliate, coerenţa şi interoperabilitatea între militarii care provin din diverse state trebuie să fie la cote ridicate. S-a dovedit totodată imperativă adoptarea de doctrine, proceduri şi standarde comune, ca şi necesitatea unor antrenamente, precum şi implicarea în exerciţii comune, însă la fel de provocatoare sunt situaţiile umanitare pe care trebuie să le gestioneze în teren, ori cele culturale legate de civilizaţia şi mentalităţile locului.

Realizator: Domnule general Nicolae Ciucă, aducea aminte colegea mea Arina Petrovici de aceste misiuni internaţionale şi de exerciţii şi chiar a punctat anumite lucruri care trebuie să fie împărtăşite de forţele aliate şi partenere. Este vorba de doctrine, proceduri şi standarde. Ce ne puteţi spune din acest punct de vedere, pe acest palier, la nivelul forţelor terestre, comparativ cu celelalte state aliate?

Nicolae Ciucă: Încă de la semnarea Parteneriatului pentru Pace, Armata noastră i-a asumat o serie întreagă de standarde şi proceduri pe care a trebuit să le implementeze în procesul de instruire a forţelor. Ceea ce a precizat colega dvs. în material este perfect adevărat. Toate aceste proceduri sunt asumate de către ţările membre ale Alianţei Nord Atlantice, precum şi de cele care sunt semnatare ale Parteneriatului pentru Pace. De altfel, niciun exerciţiu, ca să nu mai vorbim despre misiunile reale în teatrele de operaţii, nu se pot desfăsura dacă nu există o platformă comună de comandă şi control, nu există o platformă comună de instruire, nu există nivele şi standarde comune pe care structurile trebuie să le atingă astfel încât atunci când îndeplinesc o misiune sau participă la un exerciţiu, pentru că şi un exerciţiu, la exerciţiul respectiv tot o misiune se primeşte, să poată să fie îndeplinite. Deci aceasta este esenţa în tot ceea ce înseamnă participare la o alianţă, la un program bilateral, la un program multinaţional, la un exerciţiu de asemenea în comun sau la o misiune în teatrul de operaţii.

Realizator: În acelaşi context, domnule general Nicolae Ciucă, cât de mult au contat misiunile reale de luptă la care au participat trupele româneşti pentru asimilare şi apoi întărirea acestor proceduri şi standarde NATO?

Nicolae Ciucă: Rezultatele pe care.../gpodea

Nicolae Ciucă: Rezultatele pe care noi le-am obţinut de-a lungul timpului - şi, iacătă, se împlinesc 12 ani de când am desfăşurat primul batalion din teatrul de operaţii din Afganistan - toate acestea s-au desfăşurat sub auspiciile dedicaţiei, a profesionalismului şi a faptului că militarii noştri au fost foarte bine instruiţi. Au fost bine instruiţi atât în programele proprii de pregătire şi în mod deosebit în programele şi în exerciţiile pe care le-am desfăşurat cu partenerii, fie că discutăm de ţări membre NATO, fie că discutăm de celelalte parteneriate şi programe bilaterale la care noi am participat. Experienţa acumulată în misiunile de luptă, de fiecare dată ea a fost după aceea revăzută, a fost filtrată şi toate lecţiile învăţate pe care noi le-am desprins din această experienţă au fost transpuse în programele de pregătire, în toate exerciţiile pe care noi le-am desfăşurat ulterior şi am făcut ca ele să devină standarde pentru structurile care au fost destinate să participe la exerciţii şi misiuni internaţionale.

Realizator: Mai mult decât atât, în ultimii ani, pregătirea misiunii din Afganistan include şi un exerciţiu în comun, la care participă, pe teritoriul Europei, militarii români ce urmează să fie deplasaţi în Afganistan, cu militarii americani cu care urmează să colaboreze pe timpul misiunii din Afganistan.

Nicolae Ciucă: A fost o decizie cât se poate de bună, pentru că au fost exersate o serie întreagă de proceduri, au fost întărite relaţiile de interoperabilitate între structuri, înainte de a fi desfăşurate în teatrul de operaţii. S-a realizat un limbaj comun. Putem spune că s-a ajuns la un nivel de coeziune şi sinergie acţională foarte bune, astfel încât în momentul în care au fost puşi în faţa faptului împlinit, în situaţii dificile specifice teatrului de operaţii, liderii noştri de la baza carierei precum şi statele majore ale unităţilor au fost în măsură să gestioneze foarte bine situaţiile şi aproape de fiecare dată am ieşit foarte bine din toate situaţiile dificile care ne-au fost puse în faţă.

Realizator: Domnule general, prima surpriză pregătită pentru această seară. Vă invit să ascultaţi o corespondenţă transmisă de un reporter Radio România Actualităţi din Irak în 2004.

*

Reporter: În câteva ore, brigada italiană a preluat controlul obiectivelor ocupate în Nassiriya de miliţiile clericului radical Muqtada al-Sadr. La operaţiuni au participat şi cele două detaşamente româneşti, care au executat cele mai complexe misiuni de la sosirea militarilor români în Irak. Practic, până la 5:00 dimineaţa, punctele de rezistenţă ale miliţiilor şiite au fost eliminate. Trupele italiene au folosit în lupte şi autotunurile de 105 milimetri. 80 de infanterişti din Batalionul 26, cu 10 transportoare blindate, au blocat accesul grupurilor înarmate în Nassiriya. Pe timpul deplasării, coloana a fost atacată în două puncte obligatorii de trecere. Militarii români au acţionat în conformitate cu regulile de angajare, au deschis focul asupra agresorilor şi au ieşit din ambuscade contraatacând cu puşti automate şi mitraliere de 14,5 milimetri de pe blindate. Asupra infanteriştilor au fost trase cel puţin 10 proiectile de aruncătoare de grenade şi mortiere. În oraş, poliţiştii militari au fost atacaţi cu foc puternic de armament automat şi aruncătoare de grenade. Infanteriştii şi poliţiştii militari români au dat dovadă de profesionalism şi devotament şi au reuşit să încheie operaţiunile fără răniţi sau pagube importante. Putem spune că astăzi, de Ziua Poliţiei Militare, trupele româneşti din Irak au avut o aniversare fierbinte. Din Nassiriya a transmis Radu Dobriţoiu.

*

Realizator: Precizez că se desfăşura în noaptea de 14 spre 15 mai 2004. Ziua Poliţiei Militare este pe 15 mai./lcrisan/dsirbu

Realizator: Dle general, vă mai aduceţi aminte de acea luptă la care aţi luat parte şi în care v-aţi comandat personal militarii?

Nicolae Ciucă: Asta da surpriză! Dacă este una dintre cele două pe care aţi zis că le-aţi pregătit, este o surpriză foarte mare. Sigur că mi-aduc aminte. Astfel de momente nu se pot uita...

Realizator: Şi v-aduceţi aminte că nu aţi vrut să mă luaţi în noaptea aia. M-aţi lăsat în tabără, cu inima cât un purice. N-am dormit două zile, să transmit la radio atunci tot ce se întâmplă.

Nicolae Ciucă: Atunci v-am făcut şi noi o surpriză!

Realizator: Da. Vă mulţumesc acum. Aş fi fost ca un sac de cartofi pe care trebuia să-l căraţi în spate. Mi-aduc aminte, am spus eu de o cifră, am amintit o cifră, dar cred că... Câte lovituri de AG şi de mortiere au fost trase asupra patrulei pe care o comandaţi atunci?

Nicolae Ciucă: Este greu să-mi aduc aminte acum cifra exactă. Cineva zicea, numărase peste 20 de lovituri de AG.

Realizator: Cam 26 de lovituri am...

Nicolae Ciucă: Da, aşa au numărat. Cert este că acest reportaj nu mă determină decât să le fiu recunoscător militarilor care au acţionat în acea noapte. De asemenea, poliţiştilor militari şi, nu în ultimul rând, trebuie să aduc aminte de camarazii noştri italieni, cu care am reuşit să gestionăm foarte bine situaţia foarte dificilă de la vremea respectivă şi, iacătă, noi ne desfăşuram activităţile de pregătire cu militari italieni pentru o serie întreagă de misiuni pe care le executam în Kosovo; practic, până în anul 2003 am avut două subunităţi din Batalionul 26 care executaseră misiuni de sprijin al păcii în Kosovo sub comandă italiană. Aveam experienţa aceasta. Vorbeam un limbaj comun. Acestea au fost elementele sau acestea sunt elementele care, practic, vin să susţină ceea ce colega dvs prezenta în materialul anterior.

Realizator: Dle general Nicolae Ciucă, vă promiteam o surpriză. Colegul meu Cătălin Purcaru a realizat un interviu pentru "Euroatlantica" cu generalul Sorin Ioan, unul dintre cei mai emblematici comandanţi din istoria forţelor terestre.

*

Reporter: Dle general, unde se situează forţele terestre în interiorul Armatei Române?

Sorin Ioan: Forţele terestre reprezintă o categorie foarte complexă, cu arme şi specialităţi variate, care lucrează integrat şi întrunit, împreună cu celelalte categorii de forţe, în misiunile cele mai complexe pentru apărarea ţării, pentru apărare colectivă şi pentru misiuni umanitare. De altfel, vedeţi, şi valoarea forţelor terestre care participă la misiuni internaţionale în Afganistan la ora actuală şi cele anterioare, din Irak, din Balcani; e o categorie de forţe foarte importantă.

Reporter: Câte de importantă este contribuţia trupelor noastre de uscat pentru colaborarea în cadrul NATO?

Sorin Ioan: Forţele terestre sunt integrate aproape total în activităţile ţărilor membre NATO, categoriilor de forţe similare din NATO şi participă în fiecare an la un număr mare de exerciţii complexe, împreună cu militarii din celelalte armate, dar şi la misiuni reale, în teatre de operaţii, aşa cum bine cunoaşteţi.

Reporter: Aţi coordonat mai multe misiuni în Afganistan, Irak şi în Balcanii de Vest. Cum apreciaţi cooperarea dintre militarii noştri şi cei ai altor state, aliate sau nu, atât în teatrele de operaţii, cât şi cu ocazia diferitelor misiuni şi exerciţii comune?

Sorin Ioan: Eu apreciez colaborarea fiind foarte bună. Colaborarea începe înainte de misiune. Avem un limbaj comun în interiorul NATO, cu forţele terestre în celelalte armate şi continuă pe timpul misiunilor. Spiritul militar este unul de echipă şi el se manifestă şi la nivelul Alianţei. Indiferent cu ce militari, din ce ţară membră NATO, a UE sau în afara alianţelor, această cooperare şi colaborare au fost foarte bună.

Reporter: După experienţa acumulată în teatrele de operaţii este pregătit militarul român pentru noi provocări?

Sorin Ioan: Este pregătit, fiindcă experienţa militarilor din forţele terestre de aproape 12 ani în operaţii de dificultate apropiate de cele cu acţiuni de luptă a însemnat o accentuare a profesionalizării militarilor./csimion/dsirbu

Sorin Ioan: Trebuie să ne imaginăm că militarii s-au rotit şi unii, care sunt de mai mulţi ani în sistemul militar, au participat la două, trei, patru, chiar cinci misiuni. Ei au devenit maturi, mult mai responsabili, pregătiţi pentru misiunile pentru care sunt destinate forţele terestre.

Reporter: Generalul maior Nicolae Ciucă este noul şef al Statului Major al Forţelor Terestre. Ce sfaturi aveţi să-i daţi?

Sorin Ioan: A, nu dau sfaturi, cum nici mie nu mi-ar fi plăcut să îmi dea altcineva sfaturi, deşi m-am consultat cu cei cu mai multă experienţă decât mine. Nu dau sfaturi. Doresc de la început să-l felicit pentru investirea în această funcţie, o funcţie de mare răspundere. Contează foarte mult când o persoană, pe lângă autoritatea legală a numirii, prin experienţa sa, se suprapune şi cu autoritatea, prin competenţă profesională şi domnul general Ciucă este unul din ofiţerii care au trecut prin toate funcţiile de comandă şi a cunoscut şi experienţa teatrelor de operaţii, atât din Afganistan, cât şi din Irak. Şi aşa cum îl cunosc eu, este un om plin de energie, este un om capabil să mobilizeze colaboratorii, subordonaţii, pentru atingerea obiectivelor. Deşi nu va fi deloc uşor, dacă am în vedere numai precaritatea înzestrării şi dotării cu unele categorii de tehnică. Sper că va avea la dispoziţie şi resurse financiare, măcar minime, pentru a demara măcar unele din programele de înzestrare din cele care sunt prioritare.

*

Realizator: Generalul Sorin Ioan, fost şef al Statului Major al Forţelor Terestre, cum spuneam, unul dintre cei mai emblematici comandanţi din istoria trupelor de uscat. Domnule general Nicolae Ciucă, sper că a fost o surpriză plăcută această intervenţie a domnului general Sorin Ioan.

Nicolae Ciucă: Sigur că da. Daţi-mi voie să-i transmit salutul meu. Am onoarea să vă salut, domnule general. Sigur, dânsul a zis că nu ne dă sfaturi, în schimb, eu pot să afirm că de fiecare dată, dânsul ne-a dat tot ceea ce a putut să însemne pentru un ofiţer dedicaţia, sacrifiul, dorinţa lucrului foarte bine înfăptuit şi nimic absolut nu conta pentru dumnealui şi pentru noi cei care eram sub comanda dânsului, decât să avem grijă de oameni, să ne îndeplinim misiunea şi toate aceste chestiuni pentru mine reprezintă mult mai mult decât sfaturi, reprezintă elementul de experienţă pe care noi trebuie să o preluăm de la mentorii noştri.

Realizator: Îmi aduc aminte de domnul general Sorin Ioan, în Afganistan, eram împreună şi cu dumneavoastră, acolo unde a fost vara fierbinte din 2002, o adevărată provocare şi pentru dânsul şi pentru "Scorpionii Roşii". Şi ajungem la o întrebare, pe o notă mai gri, putem spune, domnule general. Aducea aminte domnul general Sorin Ioan de precaritatea înzestrării. Şi ştim foarte bine că vă vin înapoi din Afganistan TAB-urile 77 pe care dumneavoastră le-aţi transportat acolo, de asemenea, MLI-urile sunt ele noi, dar au fost şi ceva probleme, le cunoaşteţi, aţi fost comandant la Brigada 282. Ce ne puteţi spune, pe scurt, despre înzestrare? Pentru că este o adevărată provocare pentru Forţele Terestre.

Nicolae Ciucă: Starea această, amintită de domnul general Ioan Sorin, nu poate fi negată. Există o serie întreagă de elemente care trebuie revăzute şi o serie întreagă de programe, aşa cum preciza şi domnia sa şi preciza toate aceste chestiuni în cunoştinţă de cauză, pentru că nu cu mult timp în urmă, domnia sa a predat comanda Statului Major al Forţelor Terestre. Şi atunci, pentru noi este foarte important ca programele care au fost începute să fie duse până la capăt şi în funcţie de fondurile disponibile, cu echilibru, să putem să demarăm alte programe, astfel încât să ajungem la un nivel de înzestrare cu tehnică şi echipamente moderne care să fie în măsură să facă faţă tuturor provocărilor care stau în faţa forţelor terestre şi în faţa Armatei Române.

Realizator: Domnule general Nicolae Ciucă, mult succes!