Republica Moldova, între NATO şi Rusia

Radu Dobrițoiu - "Euroatlantica" din această seară priveşte peste graniţa de est a României: Republica Moldova, între NATO şi Rusia. Noi dezvoltări şi perspective pe tema presiunilor făcute de Rusia, inclusiv în zona propagandei, cu un nou satelit mediatic dezvoltat de Moscova peste Prut. Un exerciţiu important militar se desfăşoară în această perioadă în Republica Moldova, cu participarea trupelor din SUA. Vom avea informaţii de la Chişinău, de la Moscova, dar şi analize în susţinerea temei din această seară.

În legătură cu subiectul analizat astăzi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, declara în urmă cu două zile la Bruxelles, cu ocazia întâlnirii cu premierul Dacian Cioloş, că România îşi oferă susţinerea pentru Moldova, Georgia şi Ucraina, ajutându-le să-şi consolideze capacităţile de apărare. La rândul său, premierul Cioloş a spus că a vorbit cu Jens Stoltenberg despre implicarea pe care România o are pentru a sprijini Republica Moldova, inclusiv în cooperarea pe care Chişinăul şi-o doreşte cu NATO. Vom avea cele două declaraţii pe parcursul emisiunii.
Invitatul ediţiei este generalul locotenent în rezervă Alexandru Grumaz, analist militar, fost consul general al României la Shanghai.
Bună seara, domnule general! Bun venit la RRA!
Alexandru Grumaz: Bună seara! Mulţumesc de invitaţie!

Radu Dobritoiu: Vorbim în această ediţie despre Republica Moldova - un subiect apropiat atât de sufletele românilor, cât şi de graniţele naţionale. O criză economică generată de devalizarea băncii centrale de la Chişinău, un echilibru politic extrem de fragil, totul sub lupa Kremlinului.
Alexandru Grumaz: Drumul Moldovei în Europa a început la 27 august 1991, atunci când a fost proclamată independenţa - şi, din păcate, nu unirea cu România. În aceşti ani s-au perindat la putere toate partidele: agrarienii - fosta nomenclatură a kolhozurilor -, comuniştii revanşarzi şi noii democraţi, frontiştii lui Iurie Roşca, moldovenii "soft" ai lui Lupu şi Diacov, dar şi o parte dintre cei care au făcut studii în România - mă refer la Vlad Filat şi la colegii de generaţie. Apoi au trecut la guvernare versatilii proromâni Mihai Ghimpu şi Dorin Chirtoacă. Unde am ajuns? Într-o răscruce în care elita Moldovei de dincolo de Prut trebuie să decidă: cu Occidentul sau cu Răsăritul? Unii vor cu România şi cu Occidentul, altora li se pare că reapropierea de Rusia lui Putin este o oportunitate. Singurul lucru care a rămas este unirea. Republica Moldova are nevoie de stabilizare, într-adevăr, aşa cum bine aţi spus la început, pentru că se confruntă cu mai multe crize, nu doar cu una financiară, ci şi socială şi politică. România, alături de Occident, are de gestionat o situaţie extrem de fragilă în ceea ce priveşte problematica Republicii Moldova. Din nefericire, opţiunile - şi o spun foarte răspicat - sunt puţine şi proaste: susţinerea unui guvern corupt şi submediocru, cu o popularitate extrem de scăzută printre cetăţeni, ori alegeri anticipate, cu riscul pierderii majorităţii parlamentare proeuropene. Unii vorbesc chiar despre faptul că Chişinăul s-ar putea transforma în următorul Kiev. În Republica Moldova, Moscova ar putea doborî un guvern prooccidental. În cazul Crimeii şi al estului Ucrainei stau mărturie aceste lucruri, deja derulate. Mai mult decât atât: diviziunile politice din această ţară nu se limitează doar la Chişinău, atenţie! Transnistria, Găgăuzia, alături de oraşul Bălţi, sunt adevărate nuclee proruse, gata oricând să arunce la vale bulgărele separatismului.

Radu Dobritoiu: Sunt enclave care contribuie la această instabilitate generală a Republicii Moldova - economică, socială -, dar şi etnii care doresc să se impună în interiorul, în mijlocul Republicii Moldova.

Alexandru Grumaz: Exact. Pericolul alegerilor anticipate a dispărut pentru moment, o dată cu decizia Curţii Constituţionale din Moldova, care a decis alegerea preşedintelui prin vot universal.

Radu Dobritoiu: Vom vorbi despre asta, pentru că este o premieră în istoria Moldovei. Dar aş dori să ne referim un pic şi la palierul militar propriu-zis, pentru că şi acolo Moldova are probleme. Până pe 19 martie se desfăşoară un exerciţiu militar la care participă efective din Republica Moldova şi Statele Unite. Aplicaţia face parte dintr-un program de instruire susţinut de SUA, proiect care va dura aproximativ patru ani.
*
Reporter: Cătălin Purcaru - Aproximativ 130 de militari din Republica Moldova şi SUA participă până în 19 martie la exerciţiul "Agile Hunter 2016". La aplicaţia care se desfăşoară în municipiul Bălţi, Republica Moldova este reprezentată de militari ai Brigăzilor de infanterie motorizată "Moldova", "Ştefan cel Mare" şi "Dacia", precum şi ai Batalionului 22 de menţinere a păcii. Exerciţiul are ca scop testarea interoperabilităţii şi schimbul de experienţă între militarii celor două state şi face parte dintr-un program de instruire care va dura aproximativ patru ani. Recent, studenţii Academiei Militare de la Chişinău s-au pregătit în poligonul Hohenfels din Germania, împreună cu militari din Georgia şi SUA, pentru executarea misiunilor de menţinere a păcii. Alături de colaborarea cu partea americană, militarii Republicii Moldova participă constant la exerciţii multinaţionale organizate de Alianţa Nord-Atlantică. Republica Moldova a participat sistematic la exerciţiile militare din cadrul Parteneriatului pentru Pace şi a făcut progrese în implementarea criteriului interoperabilităţii cu alte state membre sau partenere NATO, printre care şi România. Militarii moldoveni au luat parte la misiunea KFOR de menţinere a păcii în Kosovo, dar şi la operaţiunile postconflict din Irak şi misiunea ONU din Afganistan. Republica Moldova cooperează cu forţele NATO la efortul internaţional de combatere a terorismului, în baza obligaţiilor asumate prin planul individual de acţiuni.
În prezent, Armata Republicii Moldova este formată din două categorii de forţe: terestre şi aeriene, în cadrul cărora activează peste 6.500 de cadre militare. Echipamentul militar al Republicii Moldova este preponderent de provenienţă rusească.

Radu Dobritoiu: Domnule general, o armată mai degrabă apropiată ca efective de o divizie, sau între o divizie şi o brigadă...

Alexandru Grumaz: Da. În domeniul securităţii şi apărării, trebuie să ne aducem aminte de un lucru extrem de important: România a băgat Republica Moldova în programul NATO de susţinere a dezvoltării capabilităţilor militare şi ale apărării alături de Georgia şi Iordania, la Summit-ul NATO din Ţara Galilor - un lucru foarte important! Însă ţine de priceperea miniştrilor apărării din Moldova de susţinerea lor politică, de stabilitate şi de finanţarea acestor proiecte pentru ca aceste lucruri să devină realitate. Şi ţine în continuare de autorităţile de la Chişinău dacă Mărculeşti devine o bază de training internaţională în Parteneriatul pentru Pace, cu un eventual spital american, cu capacităţi de producţie, cu capacităţi de reparare de armament, sau dacă proiectele imobiliare de pe teritoriu sau din jurul bazei şi al poligonului de tragere sunt mai importante.

Radu Dobritoiu: Aminteam la începutul emisiunii de vizita premierului Dacian Cioloş la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Printre subiectele discutate s-a aflat şi Republica Moldova.
*
Jens Stoltenberg: România este un membru foarte apreciat al alianţei noastre, care contribuie în mod activ la misiunile NATO din Afganistan şi din Kosovo şi la securitatea Mării Negre, îşi oferă susţinerea pentru Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, ajutându-le să-şi construiască propriile capacităţi de apărare. România este, de asemenea, o gazdă pentru echipamente active ale NATO, cum ar fi Divizia Multinaţională de Sud-Est, care a devenit activă în decembrie şi astfel consolidează apărarea alianţei noastre. O alianţă puternică este, de asemenea, baza esenţială pentru un dialog mai eficient cu Rusia. Noi nu căutăm un conflict cu Rusia, ci dimpotrivă, lucrăm pentru a restaura predictibilitatea în relaţiile noastre cu Rusia şi transparenţa în activităţile noastre militare respective. Nu există nicio contradicţie între o apărare puternică şi dialogul cu Rusia. Avem nevoie de ambele: atât de mai multă apărare, cât şi de mai mult dialog, cu atât mai mult în această situaţie dificilă ca cea din prezent. Deci, NATO încearcă să se adapteze pentru o serie întreagă, din ce în ce mai complexă, de ameninţări şi de provocări. Pentru aceasta, contăm pe România şi România poate conta pe NATO.
*
Radu Dobritoiu: După întâlnirea cu secretarul general NATO, premierul României, Dacian Cioloş, a declarat:
Dacian Cioloş: Am discutat şi despre politica de vecinătate, care după cum ştiţi, pentru România este o prioritate atât din punct de vedere politic, dar şi în cooperarea militară cu Republica Moldova, cu Georgia şi cu Ucraina, subliniind implicarea pe care România o are pentru a sprijini Republica Moldova înclusiv în cooperarea pe care Republica Moldova a declarat că şi-o doreşte cu NATO.
*

Radu Dobritoiu: Domnule general, între între NATO şi Republica Moldova se află România.
Alexandru Grumaz: Da. Vedeţi, aţi dat foarte bine acest pasaj cu premierul Dacian Cioloş. Liderii români, deşi şi-au arătat susţinerea faţă de noul cabinet instalat la Chişinău, aşteaptă totuşi să vadă angajamentele concrete ale Guvernului Filip. Deocamdată, aşa cum a precizat domnul Cioloş, România se va rezuma la a acorda Republicii Moldova ajutor de primă necesitate pentru familiile sărace, constând în produse alimentare şi de încălzire pentru perioada sezonului rece. Ceea ce este foarte interesant, în cursul zilei de sâmbătă, 30 ianuarie, premierul Dacian Cioloş, după vizita premierului moldovean la Bucureşti, i-a transmis omologului să o scrisoare ce detaliază conţinutul discuţiilor avute la Bucureşti - foarte interesant! Aceasta, alături de lista reformelor pe care noul guvern trebuie să le adopte pentru deblocarea împrumutului - vorbim de un împrumut de 150 de milioane de euro promis de Bucureşti Chişinăului, cu o dobândă de 1,5%, pe termen lung.
Deci, pe scurt, cam aşa sună aceste reforme cerute de executivul român:
- prioritizarea clară a implementării agendei de asociere Uniunea Europeană - Republica Moldova;
- un proces transparent şi credibil care să ducă la numirea neîntârziată a guvernatorului băncii naţionale;
- stabilirea unei foi de parcurs pentru ajungerea la un acord cu FMI;
- iniţierea unui pachet legislativ pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, în baza unui proces de consultare transparentă a societăţii civile;
- lansarea unei analize sistemice a vulnerabilităţilor din sistemul bancar şi fixarea unui calendar legislativ;
- prezentarea unui plan de actualizare şi aplicare a strategiei de reformare a sectorului justiţiei şi a strategiei naţionale anticorupţie, aducerea la zi a cadrului legal anticorupţie, adoptarea şi implementarea pachetelor legislative privind reforma procuraturii;
- consultarea şi conlucrarea strânsă cu reprezentanţii societăţii civile.
Aproape am încheiat aceste recomandări ale Guvernului României.

Radu Dobritoiu: Aţi amintit, domnule general, de ministrul apărării de la Chişinău. Statutul de neutralitate prevăzut în Constituţia Republicii Moldova nu pare să asigure însă securitatea acestui stat - consideră mai mulţi experţi, dar şi oficialii de la Chişinău. Autorităţile din Republica Moldova încearcă în prezent să modernizeze armata naţională, inclusiv cu sprijinul NATO.
*
Reporter: Alla Boţan (Radio Chişinău) - Primele relaţii ale Republicii Moldova cu NATO au început încă în anii '90 ai secolului trecut, atunci când ea a devenit membră a Programului "Parteneriatul pentru Pace". În anii 2000 a fost semnat un plan individual de acţiuni între Republica Moldova şi Alianţa Nord-Atlantică. De asemenea, militarii moldoveni participă periodic la exerciţii militare sub egida NATO. Republica Moldova speră să-şi modernizeze armata cu sprijinul NATO - a declarat la Radio Chişinău ministrul apărării Anatol Şalaru:
Anatol Şalaru: NATO a lansat o iniţiativă în care au fost acceptate trei ţări: Moldova, Georgia şi Iordania, pentru a dota şi a reforma armata naţională. Asta înseamnă că la prima etapă urmează să fie aprobată strategia securităţii naţionale, strategia apărării naţionale, celelalte strategii, şi în momentul în care vor fi aprobate toate începe a doua etapă, care înseamnă dotarea armatei naţionale cu echipamentele necesare, modernizarea armatei naţionale.

Reporter: Potrivit experţilor, dar şi autorităţilor, cea mai mare ameninţare la adresa securităţii Republicii Moldova vine din estul ţării, din regiunea separatistă transnistreană, controlată de facto de Moscova, regiune în care staţionează trupe ruseşti, încălcând astfel statutul de neutralitate al ţării. În opinia lui Anatol Şalaru, Republica Moldova se află în prezent în plin război geostrategic cu Rusia, care încearcă să-şi impună controlul politic la Chişinău, utilizând din greu, pe lângă alte instrumente, şi propaganda informaţională.
Potrivit sondajelor, doar aproximativ 20% din populaţia Republicii Moldova ar vota pentru aderarea ţării la NATO, iar aproximativ jumătate s-ar opune. Peste 50% dintre cetăţeni consideră că cea mai bună soluţie pentru asigurarea securităţii ţării este neutralitatea. Analiştii cred însă că opinia oamenilor este influenţată puternic de propaganda rusească, iar aceasta s-ar putea schimba dacă subiectul apropierii Republicii Moldova de NATO ar fi discutat mai intens şi în altă cheie decât la televiziunile ruseşti.
*

Radu Dobritoiu: Domnule general, pentru prima dată (după anul 1996 - n.r.), Republica Moldova va avea în viitor un preşedinte ales direct de cetăţeni, şi nu de parlamentari - o lege cu cântec, putem spune, cu prevederi greu de înţeles.
Alexandru Grumaz: Da. Trebuie să le spunem ascultătorilor dvs că Art.78 din Constituţia Moldovei, care se referea la alegerea şefului statului, se modifică. Şi cu permisiunea dvs, aş vrea să citesc această modificare, pentru că este interesantă: "Preşedintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova pot candida cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit vârsta de 40 de ani..." - ca o paranteză, Dodon are 38 sau 37...

Radu Dobritoiu: Trebuie să mai crească...
Alexandru Grumaz: Trebuie să mai crească niţel... "Au locuit sau locuiesc pe teritoriul ei nu mai puţin de zece ani şi cunosc limba de stat" - foarte interesant, limba de stat. "Este declarat ales candidatul care a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor ce au participat la alegeri. În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi, stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur." Deci, iată, este o precizare, deci este o modificare a articolului din Constituţie, care permite şi stopează, în acelaşi timp, acest proces de alegere în Parlament a preşedintelui, care nu făcea la ora actuală decât să ne ducă spre alegeri anticipate, pentru că dacă nu se rezolva această alegere a preşedintelui, urma automat dizolvarea Parlamentului şi alegeri anticipate.

Radu Dobritoiu: Domnule general, Rusia este deranjată de apropierea Republicii Moldova de Occident şi de România, bineînţeles. Pare că Moscova este mulţumită de situaţia economică dificilă de peste Prut, adăugăm şi Transnistria, unde interesele Rusiei, inclusiv cu trupe, sunt prezente. de la Moscova transmite Alexandr Beleavschi.
Corespondenţă din Moscova - Reporter: Alexandr Beleavschi - Actuala abordare de către Rusia a relaţiilor cu Republica Moldova are în vedere mai multe seturi de factori contradictorii. Primul este cursul politic proocidental consacrat al Chişinăului, apropierea de Uniunea Europeană şi NATO, creşterea integrării complexe cu România, distanţarea politică de Rusia şi procesele din cadrul CSI. Pe de altă parte, ea ţine cont de incapacitatea guvernării proocidentale de a rezolva criza politică permanentizată, criza economică, problema sărăciei şi cea a corupţiei generalizate. Un alt grup de factori îl reprezintă dominaţia în sondaje a celor două partide proruse, creşterea susţinerii populaţiei faţă de apropierea de Rusia şi integrarea euroasiatică, recuperarea şi menţinerea pieţei ruse pentru produsele şi muncitorii din Republica Moldova. Un alt set de factori, poate cel mai important, sunt problemele Transnistriei. Criza economică din Rusia şi ceea ce Moscova şi Tiraspolul numesc "blocada moldo-ucrainean a Transnistriei" au afectat puternic situaţia din regiunea separatistă, arătând totodată şi limitele capacităţii de intervenţie eficientă şi rapidă a Rusiei în sprijinul Tiraspolului. Unii analişti ruşi susţin că Moscova acceptă condiţionat "deriva lentă a Moldovei spre Occident", cu menţinerea anumitor mijloace de influenţă politică şi economică. Condiţiile Rusiei sunt ca Moldova să nu adere niciodată la NATO, ca Occidentul să-şi asume plata pentru scoaterea din criză a economiei şi asanarea clasei politice moldoveneşti, dar şi ca Republica Moldova să nu se unească cu România. Iar dacă unirea se va produce totuşi cândva, Transnistria să aibă dreptul la independenţă. În acest context, Moscova a declarat că doreşte reluarea dialogului privind reglementarea conflictului transnistrean. Serghei Gubarev, reprezentantul rus în cadrul negocierilor în format 5+2, a numit inacceptabilă pauza de un an şi jumătate, intervenită în acest proces.

Radu Dobritoiu: Domnule general, Moscova are radarele ţintite spre România, dar bat pe deasupra Moldovei şi pare că Rusia este mulţumită de situaţia 'celovekului' din Republica Moldova, de situaţia economică precară de acolo, pentru a avea sub control şi, bineînţeles, să spunem foarte clar, sub şantaj politic şi economic Chişinăul.
Alexandru Grumaz: Domnule Radu, dumneavoastră sunteţi un jurnalist cu state vechi şi jurnalist de război. În principiu, obiectivele strategice ale Rusiei nu s-au schimbat. Ele rămân aceleaşi: crearea unui cordon de apărare pe linia Ucraina-Moldova, aceste foste republici sovietice, care au fost parte integrantă a lumii ruse sau ceva de genul acesta. Aceasta este strategia Rusiei. Tacticile pot fi diferite...

Radu Dobritoiu: Gurile Dunării...
Alexandru Grumaz: Da, tacticile pot fi diferite, fie mijloace economice, fie financiare, fie politice, fie militare, care ne duc cu gândul la un război hibrid, care se derulează la ora actuală în Moldova şi se derulează la fel şi în Ucraina. Ucraina, în decembrie, a intrat într-un blackout total pentru o perioadă scurtă de timp. Pentru că, spuneam, strategia Rusiei în acest cordon pe care vrea să-l impună în jurul graniţei vestice, Moldova este importantă, şi pentru că la Chişinău există probleme interne, de care Moscova poate să profite. moldova este privită ca o parte a intereselor naţionale ruseşti - trebuie să spunem lucrul ăsta, că e clar că aşa se întâmplă, iar Putin spune că reconcilierea cu Occidentul este posibil în cazul în care Occidentul recunoaşte interesele naţionale ale Rusiei. Păi atunci vorbim de Transnistria, atunci vorbim de toată zona aia, în Ucraina de Est avem război. Propaganda rusă se execută la foc automat la Chişinău.

Radu Dobritoiu: Aţi amintit de propaganda rusă, bineînţeles că nu putea să lipsească subiectul din problematica abordată de noi în această seară. Propaganda Rusiei în plin ascensiune şi componentă importantă a războiului hibrid: luna trecută a fost lansată şi platforma multimedia Sputnik Moldova. Simina Botar cu un comentariu pe acest subiect.

Reporter: Federaţia Rusă şi-a reorganizat sistemul oficial al propagandei la sfârşitul lui 2014. Pe lângă emisiunile de televiziune în limba engleză Russia Today, care au rămas un produs premium, în privinţa mass media electronice a reorganizat masiv radio Vocea Rusiei, a renunţat la mai multe limbi de difuzare a emisiunilor pentru străinătate, inclusiv la emisiunile în limba română, dar în noul proiect denumit Sputnik a apărut o versiune în limba moldoveenască. Sputnik Moldova a apărut online de câteva săptămâni ca proiect de ştiri, comentarii şi înregistrări audio, cu pretenţia de a arăta o lume multipolară, în care fiecare ţară are interesele sale naţionale - cultura, istoria şi tradiţiile sale. Astfel că în locul comentariilor cu ştampilă oficial, acum a apărut un produs ceva mai rafinat. Fără să se ocupe atât de evenimentele din Rusia, pentru că rostul nu este mediatizarea în străinătate a vieţii din Rusia, Sputnik Moldova vine cu propria optică asupra evenimentelor din Republica Moldova şi România, pentru că a inaugurat un aşa-numit proiect mediatic special, probabil perpetuu, Moldova-România, care îi oferă ocazia să posteze numeroase ştiri din România atent selectate. Imaginea cu pretenţie de multipolaritate a Republicii Moldova, creată de Sputnik, se reduce acum la promovarea ex-premierului Vlad Filat, cu problemele pe care le are cu justiţia, şi a lui Igor Dodon, liderul socialiştilor moldoveni, care pare să ia toate deciziile în desele deplasări la Moscova. Imaginea care se creează pentru România, valabilă mai ales pentru ultimii 25 de ani, este că aici totul se desfiinţează, se dezagregă, atitudinea faţă de Republica Moldova este de descurajare. Altfel, nimic nou. De exemplu, istoria unirii de la 1859 ar fi însemnat că administraţia valahă de la Bucureşti a obligat moldovenii să uite numele lor, limba şi istoria. Sputnik Moldova este abia în perioada de rodare şi de atragere a publicului, parti-pris-urile sunt cunoscute, nu-şi va putea câştiga un public numeros cu aceste ştiri, aşa încât ne putem aştepta la surprize.

Radu Dobritoiu: Domnule general, vorbim despre războiul hibrid şi propaganda ca armă în interiorul acestor lupte extrem de complexe, care ţin nu numai de război informaţional, de război informatic, dar şi de operaţiuni psihologice, care se bazează pe aceste două componente de comunicare extrem de importante în secolul XXI. Bine, noi nu o să-i îndrumăm pe ascultători să intre pe acest site, pentru că nu prea au multe nici de învăţat, nici de citit de acolo, dar l-am luat ca un exemplu de aa nu se face propagandă, pentru că, iată, Sputnik Moldova nu este nici pe departe la clasa înaltă a Sputnikului original.

Alexandru Grumaz: Deci Sputnik se prezintă drept o agenţie internaţională de ştiri şi radio, cu filiale multimedia în zeci de ţări ale lumii, creată în noiembrie 2014 de Kremlin, cu scopul spus, declarat de ei prezentării unui punct de vedere alternativ asupra evenimentelor internaţionale. Este foarte interesant că este un mijloc al războiului hibrid, este o unealtă de media, folosită în războiul hibrid. Deci destabilizarea prin mesajele prin care Moscova încearcă să influenţeze opinia publică, unde la mesajele, la temele actuale ale dezbaterii se promovează.. pe care le promovează, deci temele care se discută acolo sunt promovate de oamenii de rând. Deci se face o manipulare prin, pur şi simplu, preluarea unor elemente de acolo şi dezbaterea lor pe Facebook, pe ONG-uri militante, mă rog, prin tineri revoltaţi, care folosesc toate aceste lucruri.

Radu Dobritoiu: Foarte scurt, viitorul Republicii Moldova, viitorul apropiat.
Alexandru Grumaz: Aş vrea să mă refer la un singur lucru: mesajele externe sunt, însă, foarte bune. Reprezentantul german, de exemplu, a confirmat prin vocea preşedintelui Comisiei pentru politică externă de la Berlin, că nu există întârzieri la negocieri, în condiţiile evitării alegerilor anticipate din Moldova. Eu cred că elita din Moldova,d e la Chişinău, va fi în stare, va fi capabilă să rezolve aceste probleme, la ora actuală.

Radu Dobritoiu: "Euroatlantica" la final, ediţie în care am vorbit despre Republica Moldova, între NATO şi Rusia. Invitatul ediţiei a fost generalul locotenent Alexandru Grumaz. Radu Dobriţoiu vă mulţumeşte pentru că aţi fost alături de Radio România Actualităţi, pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica".

Realizator Radu Dobrițoiu, producător Nicu Popescu.