Problematica palestiniană în dezbaterea AG ONU

Realizator Radu Dobriţoiu, producător Nicu Popescu, transcriere RADOR.

Radu Dobriţoiu: Bun găsit la "Euroatlantica", vă spune Radu Dobriţoiu, cu o ediţie specială în această seară dedicată problematicii palestiniene, care se află pe agenda Adunării Generale a ONU. După cum se ştie, un echilibru fragil în zonă, mai degrabă o stare de semibeligeranţă, situaţie cu o importantă influenţă asupra stabilităţii internaţionale şi implicit asupra securităţii euroatlantice. Vom auzi în această emisiune păreri pro şi contra pentru înfiinţarea unui stat palestinian. State NATO, care susţin crearea unui astfel de stat, cum este Turcia, sau alte state care se opun, cum este cazul SUA. În această seară, cu aproximativ două ore în urmă, preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, a înaintat cererea de aderare la ONU a unui stat palestinian şi s-a adresat Adunării Generale. Invitaţi în această seară la "Euroatlantica", Dumitru Constantin, publicist, care se ocupă de problematica Orientului Mijlociu, şi Dragoş Ciocîrlan, corespondentul RRA în Israel, specialistul nostru în problematica Orientului Apropiat. Colegele din regia de emisie, Ileana Băjenaru şi Mirela Drăgan, îmi confirmă că avem legătura cu domnul Dumitru Constantin. Bună seara, domnule Dumitru Constantin.

Dumitru Constantin: Bună seara, domnule Dobriţoiu, bună seara Dragoş Ciocîrlan.
Radu Dobriţoiu: Mulţumiri pentru că aţi acceptat să participaţi la "Euroatlantica". Avem legătura în Israel şi cu Dragoş Ciocîrlan. Bună seara, Dragoş!

Dragoş Ciocîrlan: Bună seara, vă auzim.
Radu Dobriţoiu: O să păstrăm legăturile cu cei doi invitaţi pe tot parcursul emisiunii. Dragoş, când doreşti poţi interveni, avem şi materialele de la tine pe care le vei prezenta în cadrul emisiunii. Aşa cum aminteam, Mahmoud Abbas s-a adresat cu puţin timp în urmă Adunării Generale a ONU. Dragoş, ce ne poţi spune despre atmosfera din Cisiordania şi Gaza atât în timpul susţinerii discursului de către Mahmoud Abbas cât şi acum?

Dragoş Ciocîrlan: Înainte de a răspunde, o confirmare de ultim moment: purtătorul de cuvânt al ONU a anunţat, deci cu puţin timp în urmă, că potrivit demersului preşedintelui palestinian Mahmoud Abbas la ONU, solicitarea va fi trimisă Consiliului de Securitate pentru analiză cât mai repede. Ei bine, în zona Gaza, aşa-numitul guvern Hamas a interzis orice demonstraţie de susţinere a lui Mahmoud Abbas. Hamas consideră că demersul lui Abbas... că prin acest demers au fost abandonate drepturile palestinienilor. La Ramallah, în Cisiordania, însă, demonstranţii scandează "Palestina, statul cu nr.194 la ONU". Tinerii au mărşăluit în Ramallah pentru dreptul de întoarcere al refugiaţilor palestinieni pe esplanada amenajată în centrul oraşului, au fost prezentate dansuri populare, cântece cu tematică patriotică pe un ecran imens amplasat în piaţa centrală, au fost proiectate imagini cu preşedintele Abbas înmânând secretarului general ONU scrisoarea de solicitare a recunoaşterii statului palestinian cu drepturi depline în ONU. Un poster uriaş îl reprezintă pe Mahmoud Abbas deasupra însemnelor ONU. Se pare că oamenii care participă la manifestaţiile de la Ramallah nu sunt foarte entuziasmaţi, poate că nu sunt la curent cu toată activitatea diplomatică de la ONU. Cei din piaţă par să fie totuşi dezamăgiţi de poziţia adoptată de preşedintele american Barack Obama. Cvartetul internaţional pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu se va întruni în această seară, imediat după discursul premierului israelian Benjamin Netanyahu. Se aşteaptă o declaraţie foarte curând, oficială, a cvartetului internaţional, poate peste o zi sau două.

Radu Dobriţoiu: Aşadar, "Euroatlantica" se suprapune peste aceste evoluţii importante de pe arena internaţională, după cum amintea Dragoş Ciocîrlan, din Israel, solicitarea de acceptare la ONU a unui stat palestinian a fost primită la Naţiunile Unite şi va fi trimisă cât mai repede către Consiliul de Securitate. Se aşteaptă, aşadar: Consiliul de Securitate va decide dacă statul Palestina va fi acceptat şi astfel ar fi o recunoaştere a existenţei pe plan internaţional a acestui stat. Să spunem pentru ascultătorii noştri, pentru că am amintit că "Euroatlantica" se suprapune peste actualitate şi peste această temă importantă internaţională, că în acest moment premierul Israelului, Netanyahu, se adresează Adunării Generale. Până îşi va termina discursul, domnule Dumitru Constantin, vă rog să trecem în revistă cronologică această problematică palestiniană pornind din 29 noiembrie 1947, când Adunarea Generală a ONU adoptă rezoluţia 181 asupra împărţirii Palestinei, aflată atunci sub un mandat britanic, şi crearea a două state - unul evreu şi celălalt arab -, Ierusalimul având un statut internaţional. Aşadar, care sunt principalele momente, domnule Constantin?

Dumitru Constantin: Primul l-aţi amintit dvs., dar aş adăuga că acel prim moment care a fost unul extraordinar şi pentru palestinieni, în vederea realizării acestui deziderat major a proclamării statului lor... ealizator: Să precizăm că atunci era colonie britanică, în '47, pentru ascultători. umitru Constantin: Da, era vorba de Palestina, teritoriul istoric numit Palestina, sub mandat britanic, aceasta este titulatura exactă. ealizator: Era perioada mandatarilor care... umitru Constantin: Da. Bineînţeles. ealizator: Statele mandatare. umitru Constantin: Rezoluţia 181, pe care aţi amintit-o, prevedea crearea celor două state independente, lucru pe care arabii, statele arabe, dând dovadă de un nerealism absurd şi total, s-au încrâncenat să nu îl accepte, ba mai mult să pornească un război crunt împotriva Israelului care îşi proclamase pe 15 mai 1948 independenţa şi respectiv statul său care a şi fost acceptat, recunoscut ulterior rapid de mari state ale lumii - vorbesc de Statele Unite ale Americii, fosta Uniune Sovietică ş.a.m.d., inclusiv România, care a devenit între timp membru al Naţiunilor Unite ş.a.m.d. Dar, întregul proces care a avut loc după 1947-1948 este unul al ocaziilor ratate pentru palestinieni de a-şi atinge acest vis demn de orice popor al acestei lumi. Mai mult decât atât, în 1956 s-a pornit...

Radu Dobriţoiu: Vorbiţi mai aproape de microfon vă rog. Da, acum vă aud bine. Nu, iarăşi se pierde legătura.
Dumitru Constantin: Mă auziţi? ealizator: Foarte slab vă aud, foarte slab vă aud. Legătura este slabă, domnule Dumitru Constantin, ne auziţi?
Dumitru Constantin: Da.
Radu Dobriţoiu: Da, acum vă aud bine. Da, spuneţi. Nu, legătura este foarte slabă, o să încercăm să o restabilim. Până atunci, Dragoş, te rog mult să ne spui cum este percepută în Israel intenţia lui Mahmud Abbas, intenţia palestinienilor de a se declara într-un fel unilateral, de a-şi declara statul într-un fel unilateral, fără să continue dialogul, tratativele politice şi diplomatice bilaterale cu Israelul. Cum este percepută...?

Dragoş Ciocîrlan: Aş adăuga la întrebarea ta faptul că înainte de discursul pe care l-a rostit în Adunarea Generală a ONU preşedintele palestinian Mahmud Abbas s-a întâlnit cu aproximativ 200 de reprezentanţi ai comunităţii palestiniene din Statele Unite şi a subliniat că niciodată nu va fi recunoscut Israelul ca stat al poporului evreu. El a vorbit de presiunea internaţională pentru a împiedica demersul de la Consiliul de Securitate ONU. Acum, mai bine zis, se pune problema astfel, cine va convinge Naţiunile Unite că are dreptate, o întrebare pe care şi-o pun atât israelienii cât şi palestinienii. Purtătorul de cuvânt al Ministerului israelian de Externe, Yigal Palmor: Să fie clar: Israelul nu se opune creării unui stat palestinian, Israelul doreşte o coexistenţă paşnică cu un viitor stat palestinian, dar la pace nu se poate ajunge decât prin convorbiri directe. Pur şi simplu nu există altă cale. Un acord de pace presupune două părţi care sunt de acord asupra condiţiilor de pace. Acest lucru, chiar dacă e de la sine înţeles, trebuie spus clar, pentru că unii oameni par să fi uitat ceea ce este evident. Actualul guvern israelian a fost de acord să facă un important gest pentru palestinieni în vederea reluării negocierilor, impunând un moratoriu pentru 10 luni în privinţa construcţiilor din aşezări. Palestinienii au refuzat să răspundă şi nu au contenit să se plângă. În primul rând pentru că gestul nu a fost suficient, iar apoi că nu a fost prelungit. Acum vă propun să-l ascultăm pe profesorul Amjhda Rafik, de la Universitatea Al-Quds, profesorul palestinian de la Universitatea din Ierusalimul de Est, care a explicat dacă va face faţă presiunilor politice Mahmoud Abbas, presiunile cvartetului internaţional, ale preşedintelui Statelor Unite şi chiar ale Franţei.

Amjhda Rafik: Mahmud Abbas Abu Mazen are 76 de ani. Ştie foarte bine că nu are prea mult timp înainte ca să mai aştepte. Dacă el acceptă presiunea, toată credibilitatea sa se va prăbuşi pentru că el a promis tuturor: "Vom avea un stat, vom avea un stat", şi acum nu mai poate da înapoi, nu mai poate spune "o luăm de la capăt", pentru că nu mai este credibil şi nu mai poate continua pe acest drum; este puţin credibil în ochii palestinienilor. El nu mai are decât o soluţie pentru a-şi salva imaginea, să facă maximum din ceea ce poate să facă acum. ealizator: Aşadar, o opinie a unui analist palestinian care şi-a exprimat punctul de vedere foarte clar.

Dragoş Ciocîrlan: În ceea ce priveşte iniţiativa preşedintelui Franţei, Nikolas Sarkozy, de a se acorda un statut intermediar palestinienilor la ONU, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Ierusalim, Yigal Palmor, a catalogat propunerea franceză ca pe o falsă idee bună. Nu se poate pune căruţa înaintea boilor, adică fără soluţionarea problemelor din teren prin negocieri directe, nu se poate ajunge la pace. Despre propunerea franceză, secretarul general al guvernului israelian, Tzvi Hauser, a apreciat că nu poţi să declari ceva şi doar ulterior să se negocieze ceea ce ai declarat.

Radu Dobriţoiu: Anumite probleme inerente, tehnice, care dovedesc că ne suprapunem peste această actualitate pe arena internaţională. "Euroatlantica" coincide, iată, cu decizii importante pentru viaţa internaţională. Dragoş, i-am ascultat pe cei doi, i-au ascultat şi ascultătorii noştri, ce concluzii putem trage înainte de a vedea şi ce a vorbit în faţa Adunării Generale, premierul israelian Netanyahu? Ce putem spune despre cele două păreri? Iată, am avut o părere palestiniană şi una de la Yigal Palmor.

Dragoş Ciocîrlan: Există două puncte de vedere opuse. Israelul insistă că fără negocieri nu se poate soluţiona conflictul pentru că numai prin negocieri se pot rezolva problemele din teren - este poziţia israeliană. Demersul palestinian la ONU se îndreaptă clar spre recunoaşterea statului independent, membru cu drepturi depline. Rămâne de văzut dacă acest demers va obţine un aviz favorabil din Consiliul de Securitate. Dacă vor fi nouă membri permanenţi din Consiliu de Securitate ONU, atunci Statele Unite vor folosi dreptul de veto, pentru că preşedintele american Barack Obama a spus clar "fără negocieri nu se poate ajunge la un acord de pace şi la crearea unui stat palestinian printr-un demers unilateral, printr-o rezoluţie a Naţiunilor Unite". Radu Dobriţoiu: Dragoş, vom reveni la tine ceva mai încolo în emisiune cu rugăminea de a ne spune despre discursul, dacă poţi, dacă ai putut urmări în acelaşi timp discursul premierului Netanyahu în faţa Adunării Generale. Până atunci am înţeles că este restabilită legătura cu domnul Dumitru Constantin. Domnule Dumitru Constantin, ne auziţi, da?

Dumitru Constantin: Vă ascult.
Radu Dobriţoiu: Să reluăm, dar foarte pe scurt, principalele momente. ... Am trecut în revistă '47, '48, 1967, să amintim...

Dumitru Constantin: A fost Războiul de şase zile care, iarăşi, a dus la abandonarea problemei palestiniene...
Radu Dobriţoiu: Să aducem aminte că atunci Israelul a fost cel atacat, să subliniem asta.

Dumitru Constantin: Să subliniem acest lucru, că a fost un război, în iunie 1967, care a durat, cum aţi spus şi dumneavoastră, şase zile, în care Israelul a fost atacat, dar care Israel a ocupat, în cursul lui, un teritoriu mai mare de şase ori decât suprafaţa sa. A urmat 1973, octombrie, aşa-numitul Război Yom Kippur, în care, iarăşi, de data aceasta au atacat doar două ţări - e vorba de Egipt şi Siria, care au pornit acest război spre a-şi recupera teritoriile ocupate de Israel.

Radu Dobriţoiu: Da, aşa au pretextat ei atunci, să aducem aminte, istoria nu poate fi interpretată decât dintr-un anumit punct de vedere. Acum, faptul că Israelul, ca stat recunoscut la acea dată în frontierele de atunci, a fost atacat de mai multe state arabe. Bun, şi acum să ne referim un pic şi la istoria recentă, foarte pe scurt. Iată, cine este Mahmoud Abbas?

Dumitru Constantin: Mahmoud Abbas este unul dintre cei mai proeminenţi lideri ai Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, un fost colaborator apropiat - are 66 de ani - este un fost colaborator...
Radu Dobriţoiu: Să ne aducem aminte, Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat, ne aducem aminte, fostul prieten al lui Ceauşescu, da.
Dumitru Constantin: Este recunoscut pe plan internaţional, este recunoscută Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei pe plan internaţional, iar la Organizaţia Naţiunilor Unite, întrucât ne aflăm în discuţie şi pomenim tot timpul despre Organizaţia Naţiunilor Unite, are statut de observator în urma deciziei din noiembrie 1988 de a proclama statul Palestina. Atunci a căpătat statut de observator, lucru care face ca...

Radu Dobriţoiu: În acest moment, să precizăm că nu are statut de observator şi chiar diplomaţii ruşi insistă pentru acceptarea Palestinei în...
Dumitru Constantin: Sunt două lucruri distincte, domnule Dobriţoiu. Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei - şi juridice distincte - are statut de observator la Naţiunile Unite, căpătat în urma acelui demers de care vorbeam. Nu are statut de observator Autoritatea...

Radu Dobriţoiu: Sigur, ne referim acum la Autoritatea Palestiniană, care înseamnă cu totul...
Dumitru Constantin: ...Autonomă Palestiniană, care...
Radu Dobriţoiu: ... înseamnă cu totul altceva decât...
Dumitru Constantin: ... a izvorât în urma acordurilor israelo-palestiniene din 13 septembrie 1993, prin acordul semnat pe peluza Casei Albe, de premierul de atunci al statului Israel, Yitzhak Rabin, de ministrul de externe de atunci, astăzi preşedintele statului Israel, Shimon Peres, şi de preşedintele de atunci al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat.

Radu Dobriţoiu: Domnule Dumitru... da, foarte scurt, vă rog, că mai avem nişte materiale. Spuneţi, vă rog.
Dumitru Constantin: De acord. În urma acelor acorduri, s-a consolidat Autoritatea Autonomă Palestiniană, care a căpătat la rândul ei audienţă şi recunoaştere pe plan internaţional. ealizator: Sigur, ce vreau eu să precizez înainte de a continua este că Palestina, ca stat, nu este nici măcar ca membru observator acum recunoscut la ONU...

Dumitru Constantin: Nu, nu.
Radu Dobriţoiu: Moscova doreşte acceptarea palestinienilor numai sub acest statut, de observator, doar atât, şi vom vedea asta din corespondenţa pe care o vom asculta de la Alexandr Beleavschi, de la Moscova, dar până atunci, colega mea, Carmen Gavrilă, a stat de vorbă cu doi analişti din Egipt şi, respectiv, Turcia despre o eventuală recunoaştere a unui stat palestinian.

Carmen Gavrilă: În privinţa şanselor ca palestinienii să obţină statului de stat membru ONU, corespondentul diplomatic al Agenţiei egiptene MENA, Mohamad Mostafa, spune că nu îşi face iluzii.
Mohamad Mostafa: Cred că iniţiativa palestiniană se va ciocni de veto-ul american, deci un stat palestinian nu va fi acceptat în ONU, dar e posibil, totuşi, un compromis. Adică să fie recunoscut un stat palestinian, dar fără să devină membru ONU. Asta pentru că americanii sunt într-o poziţie delicată. Niciun fel de rezultat pentru palestinieni poate să afecteze grav poziţia americană în relaţia cu statele arabe, cu noile regimuri arabe, într-un moment de schimbare în Orientul Mijlociu. Carmen Gavrilă: Gökhan Bacik, profesor de relaţii internaţionale la Universitatea Zirve şi editorialist la ziarul Zaman, consideră şi el că situaţia din regiune complică lucrurile pentru Statele Unite.
Gökhan Bacik: Dacă America va folosi dreptul de veto asupra propunerii palestiniene, de data aceasta costurile politice vor fi uriaşe, pentru că avem primăvara arabă, iar nimeni nu ştie cum va evolua situaţia în Egipt. Aşa că e posibil ca această perspectivă... ... să îi facă pe americani să caute un compromis. În schimb, poziţia Israelului este de înţeles, pentru că dacă este recunoscut un stat palestinian cu drepturi depline în ONU, cu siguranţă ulterior palestinienii vor avea pretenţii teritoriale.

Radu Dobriţoiu: Aşadar, un material semnat de Carmen Gavrilă. Dragoş, te rog să ne spui ce semnificaţie are gestul de astăzi făcut de Mahmud Abbas, preşedintele Autorităţii Autonome Palestiniene. Cum va influenţa problematica palestiniană pe viitor? Va fi de bun augur? Va îngreuna tratativele dintre palestinieni şi statul Israel?
Dragoş Ciocîrlan: Aş răspunde printr-o declaraţie făcută cu puţin timp în urmă de un purtător de cuvânt al Guvernului israelian, Avi Pazner, care a apreciat că solicitarea palestiniană la ONU fără să fi avut loc negocieri pentru recunoaşterea statului este inacceptabilă. Israelul este pregătit pentru reluarea negocierilor. Premierul Benjamin Netanyahu a spus în discursul său că reluarea negocierilor trebuie să aibă loc fără condiţii prealabile. Este, de fapt, politica israeliană care cere negocieri şi nu se poate stabili un stat palestinian fără negocieri. Netanyahu a spus, între altele, în discursul rostit la Adunarea Generală a ONU că retragerea totală din zona Gaza în anul 2005 a dizlocat, a dezrădăcinat familii de evrei de acolo, dar nu s-a ajuns la un acord de pace, atacurile palestiniene cu rachete şi obuze s-au intensificat, atacurile palestiniene din Gaza asupra teritoriului israelian. În discursul său, Netanyahu a vorbit şi despre tulburările din lumea arabă şi şi-a exprimat preocuparea pentru pericolul dominaţiei elementelor extremiste. Există o ameninţare care creşte de la Est la Vest împotriva păcii mondiale. Netanyahu a atras atenţia în această seară, în discursul său de la Adunarea Generală a ONU, asupra unei realităţi triste şi absurde la ONU: există un bloc de ţări care automat votează împotriva Israelului, indiferent de situaţie.

Radu Dobriţoiu: Să le reamintim ascultătorilor noştri că Israelul, statul Israel, crease condiţiile pentru continuarea negocierilor, stabilise şi un moratoriu de zece luni privind încetarea construcţiilor şi în aceste condiţii, în ciuda acestor condiţii create de statul Israel, reprezentanţii Autorităţii Palestiniene nu au preferat calea dialogului, încearcă să forţeze mâna statului Israel prin anumite jocuri diplomatice şi - cu ajutorul unor susţinători din lumea arabă şi nu numai - să obţină foarte repede statutul de stat acceptat în cadrul Adunării Generale a ONU, cum spuneai şi aduceai aminte, Dragoş, cel de-al 194-lea stat recunoscut la ONU. Vom reveni la acest subiect, dar să vedem care este poziţia Moscovei, pentru că nu numai că este o putere diplomatică, o putere în general, dar este şi membră permanentă, Rusia, în Consiliul de Securitate. Rusia va vota pentru un stat palestinian, dar cu un statut de observator în cadrul ONU. Alexandr Beleavschi transmite de la Moscova pentru "Euroatlantica".

Alexandr Beleavschi: Moscova, care a recunoscut statul Palestina în 1981, va vota la ONU în favoarea recunoaşterii independenţei acestuia, dar ar prefera ca problema palestiniană să se rezolve pe bază de consens, a declarat ieri ministrul de externe Serghei Lavrov - informează astăzi ITAR-TASS. În opinia şefului diplomaţiei ruse, o posibilitate în acest sens ar fi ca palestinienii să nu ceară Consiliului de Securitate statutul de membru al ONU, ci să solicite Adunării Generale acordarea statutului de observator. Preferabil ar fi ca părţile să reia imediat procesul de negociere - a mai spus Lavrov - precizând însă că acestea nu sunt pregătite pentru aşa ceva. Lavrov a subliniat că palestinienii au tot dreptul să se adreseze Consiliului de Securitate pentru a lua în discuţie cererea de admitere în ONU şi porneşte de la premisa că ei au calculat evoluţiile ce vor urma acestui demers. El consideră că demersul palestinian are la bază dorinţa acestora de a dramatiza situaţia pentru a demonstra necesitatea reluării cât mai rapide a negocierilor cu Israelul, palestinienii neavând intenţia de a submina procesul de pace. Am discutat cu Mahmud Abbas şi oamenii lui care răspund de negocierile cu Israelul şi aceştia au subliniat foarte ferm ataşamentul lor faţă de negocieri, a spus Lavrov într-un interviu pentru CNN, după întâlnirea de la New York cu liderul palestinian.

Radu Dobriţoiu: Ataşament pentru negocieri, dar iată, separat de negocieri, reprezentanţii Autorităţii Palestiniene se adresează ONU ... Dar să ne apropiem de spaţiul euroatlantic şi să ne referim, domnule Dumitru Constantin, la impactul pe care îl are problematica palestiniană asupra securităţii euroatlantice şi implicit - de ce nu? - asupra Europei, pornind dintr-o perspectivă a poziţiilor diferite, exprimate de statele europene vizavi de înfiinţarea pro sau contra a unui stat palestinian şi bineînţeles asupra securităţii Europei.

Dumitru Constantin: Aş porni de la ceea ce aţi subliniat şi dvs., poziţiile diferite uneori, nu radicale, în sânul comunităţii europene şi aş porni de la ceea ce se întâmplă la ora actuală în Orientul Mijlociu de la multinvocata şi evocata primăvară arabă, pe care la un moment dat în discursul său rostit astăzi în cadrul Adunării Generale însuşi Mahmud Abbas la rândul său a evocat-o, ca să reiau acel cuvânt pe care l-am folosit. Este vorba de un impact major pe care îl are situaţia de acolo şi aş sublinia un adevăr pe care îl rostise mai devreme domnul Beleavschi de la Moscova, că în cadrul primăverii arabe există şi tendinţe centrifuge şi există şi riscuri majore de deteriorare a situaţiei. Ca să evocăm pe scurt...

Radu Dobriţoiu: Să ne apropiem de Europa că nu mai avem mult timp din emisiune.
Dumitru Constantin: Deteriorarea situaţiei dintre Egipt şi Israel, care a fost reglementată la un moment dat ...
Radu Dobriţoiu: ... printr-un tratat.
Dumitru Constantin: ... în 1979, printr-un tratat de pace, este foarte plauzibilă şi, ca să spun aşa, bate la uşă. Or, o deteriorare a acestei situaţii ar avea impact major asupra evoluţiilor politice nu numai în zonă, ci şi pe continentul nostru. La rândul lor, palestinienii, spunea domnul Ciocîrlan din zonă că Hamasul a interzis orice manifestaţie pro-Abbas şi pro-demersul palestinian tocmai pentru că refuză orice recunoaştere, orice dialog cu Israelul şi implicit recunoaşterea existenţei Israelului şi a acordurilor semnate de Autoritatea Autonomă Palestiniană, recte Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei. Dacă Hamas dă drumul la violenţă, vă daţi seama că aceasta nu rămâne numai în zona respectivă şi va avea un impact major asupra zonei imediat apropiate care este, să spunem, sudul continetului european şi mai departe. Zona este în continuare, observă importanţi politologi, sub o influenţă crescândă a Iranului; faptul este dovedit de reluarea legăturilor accentuate între Iran şi Egipt prin redeschiderea Ambasadei iraniene care fusese închisă în 1979, după semnarea Tratatului de pace de care aminteam noi dintre Israel şi Egipt. De asemenea, influenţa majoră pe care o are Iranul asupra Fraţilor Musulmani, foarte bine cotaţi ...

Radu Dobriţoiu: Iată, aşadar, şi Iranul poate specula şi se poate folosi...
Dumitru Constantin: Devine o mare putere în această zonă a lumii cu influenţă în evoluţiile imprevizibile.
Radu Dobriţoiu: Şi se poate folosi de problematica palestiniană pentru a-şi susţine anumite acţiuni şi anumite intenţii, ca să ajungem la actualitate, şi bineînţeles chiar împotriva securităţii şi stabilităţii Europei. Ne apropiem de sfârşit, timpul ne presează. Dragoş, te rog să închei, de acolo, din Israel, în primul rând cu un pronostic, pentru că se apropie şi sportul, deşi nu putem vorbi de un anumit scor, să ne referim la votul din Consiliul de Securitate, că acolo se joacă pe puncte reprezentate de voturi. Cum crezi că se va vota?

Dragoş Ciocîrlan: După discursul liderului palestinian la ONU, ceea ce am văzut, oamenii din stradă, palestinienii, rămân cu impresia că la ONU s-a aplaudat pentru că s-a introdus cererea de recunoaştere a statului lor, dar Allah e mare, alocuţiunea, mesajul alocuţiunii premierului israelian este clar, nu se poate ajunge la pace fără negocieri, palestinienii vor un stat dar fără pace şi, în fine, aş adăuga declaraţia ministrului de externe israelian, Avigdor Lieberman, făcută cu puţin timp în urmă: "Mahmud Abbas a ţinut un discurs prin care îi consideră pe teroriştii din Hamas ca făcând parte din viaţa politică".

Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final, invitaţi în această ediţie dedicată problematicii palestiniene au fost publicistul Dumitru Constantin şi corespondentul RADIO ROMÂNIA în Israel, Dragoş Ciocîrlan. Radu Dobriţoiu, Radu Dobriţoiuul "Euroatlantica", şi producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru atenţie. La revedere!