Problematica iraniană şi securitatea euroatlantică

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Pagina ştirilor externe a înregistrat în ultimele zile un schimb dur de replici între Statele Unite şi Iran, un dialog dus pe diferite canale, ce pare să fi prins mijloc Uniunea Europeană. Totul se petrece pe fondul deteriorării situaţiei din Orientul Mijociu, evoluţie de care Teheranul nu este străin. Peste aproximativ trei săptămâni urmează să intre în vigoare sancţiunile economice şi financiare la adresa Iranului, solicitate de Statele Unite, după ce Washingtonul s-a retras bilateral din acordul nuclear cu Teheranul. După ce preşedintele iranian a ameninţat că un război cu Iranul ar fi "mama tuturor războaielor", preşedintele Donald Trump trimitea un tweet cu majuscule "Nu mai ameninţaţi niciodată Statele Unite, ori vei suferi consecinţe pe care puţini vreodată în istorie le-au suferit". Problematica iraniană reprezintă tema ediţiei "Eurotlantica" din această seară, avându-l ca invitat în studioul Radio România Actualităţi pe generalul de brigadă în rezervă prof. univ. dr. Stan Petrescu. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invită să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Subiectul ediţiei: problematica iraniană. Bună seara, domnul general Stan Petrescu, bun venit la Radio România Actualităţi!

ASCULTAŢI AICI EDIŢIA EUROATLANTICA DIN 26 IULIE 2018

Stan Petrescu: Bună seara, domnule Radu Dobriţoiu, şi vă mulţumesc frumos pentru invitaţie.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, ne îndreptăm din nou atenţia la "Euroatlantica" spre Orientul Mijlociu, unde situaţia de securitate, şi aşa precară, continuă să se deterioreze. Credeţi că, în replică, la retragerea Statelor Unite din acordul nuclear cu Iranul, liderii de la Teheran se ingerează şi mai mult în deteriorarea situaţiei de securitate din Orientul Mijociu?
Stan Petrescu: Bine, putem vorbi de o retragere unilaterală, deoarece partea iraniană şi-a exprimat faptul că nu va dori să se retragă din acest acord. Este un P5+1, în care este atras ca partener şi Uniunea Europeană şi sigur că o parte din ţările Uniunii Europene nu sunt de acord cu această retrgere unilaterală. Pe de altă parte, preşedintele Trump spune că retragerea se datorează faptului că Teheranul a fost nesincer în momentul când s-a premers contractul, ba şi Obama a fost acuzat din cauza acestor motive, pentru că sub această acoperire, a acestui tratat prin care Iranul avea acces să-şi revigoreze situaţia financiară având acces la comerţul internaţional, dar sub această chestiune sigur că se continuau cercetările în materie nucleară, deci înarmare, ceea ce a trezit reacţie din partea Israelului şi din partea Arabiei Saudite. Aşadar, după Primăvara arabă, la capătul acestei primăveri, arhitectura de securitate s-a plasat pe două axe foarte importante în acest Orient Mijlociu, aproape de un incendiu, şi anume axa Washington-Londra-Tel Aviv, contra axei Moscova-Siria-Teheran-Beijing. Aşadar, principalul actor care se simte cel mai ameninţat de departe este Israelul, care arată cu degetul către Teheran, în sensul că acesta îşi continuă mai departe cercetările nucleare. De altminteri, Netanyahu a ieşit pe post şi prezentând sute de kilograme de documente din care rezultă că aceştia fac cercetări în continuare...

Radu Dobriţoiu: Şi finanţarea, bineînţeles, a Hezbollahului.
Stan Petrescu: Finanţarea grupărilor teroriste Hezbollah, Organizaţia de Eliberare a Palestinei, Hamas ş.a.m.d.

Radu Dobriţoiu: Să nu uităm şi de Yemen, unde Iranul...

Stan Petrescu: S-a amestecat în conflictele din Yemen, a adevărat, e adevărat. Şi, dacă ar fi să situăm părţile, Iranul de-o parte şi Israelul de cealaltă parte, Israelul cu aliaţi - Statele Unite ale Americii, Arabia Saudită -, iar Iranul are Siria, pe de-o parte, dar şi entităţi non-statale, ne referim la aceste /.../.

Radu Dobriţoiu: La Liban…

Stan Petrescu: Hezbollah, Amal, chiar şi rădăcini ale ISIS-ului le sponsorizează, chiar şi rădăcini Al-Qaeda le sponsorizează, chiar a ameninţat Rohani că în caz de război am cu ce să mă răzbun asupra Americii.

Radu Dobriţoiu: Dorinţa de a dezvolta, să spunem o axă, să vă citez pe dumneavoastră, între Teheran, trecând bineînţeles prin Irakul care este dominat de şiiţi, Siria, şi ajungând până în Liban.

Stan Petrescu: Până în Golful Persic.

Radu Dobriţoiu: Până în Golful Persic.

Stan Petrescu: Adică interesul lor în politica externă va fi Irakul, Damascul, Libanul şi Golful Persic. Mai este o a treia axă pe care trebuie să o amintim aici, şi ea este acest rol, al celei de a treia axe pe care o numesc eu, şi anume: Washingtonul, Moscova şi Ankara. De această axă ar putea să fie moderatoare sau poate să pună un foc pentru că acest conflict să izbucnească. Prin urmare, trebuie ţinut cont şi de părerea acestor actori din această a treia axă.
Radu Dobriţoiu: Israelul doreşte retragerea tuturor trupelor iraniene din Siria şi cere stoparea transferului de arme iraniene către Hezbollahul din Liban.

Solicitările Ierusalimului sunt clare şi fără echivoc în privinţa miliţiilor şiite de pe teritoriul Siriei susţinute de Iran. Din Israel transmite pentru "Euroatlantica" Dragoş Ciocîrlan.

*
Reporter: În timpul recentei vizite a unei delegaţii ruse la Ierusalim, cu ministrul de externe Serghei Lavrov şi şeful Satului Major, Valeri Gherasimov, Israelul a respins oferta lui Vladimir Putin: retragerea Iranului la 100 de kilometri distanţă de Înălţimile Golan. Poziţia Ierusalimului rămâne neschimbată, şi anume retragerea tuturor forţelor iraniene din Siria, aşa cum Netanyahu a spus la Moscova în urmă cu două săptămâni. Retorica Republicii Islamice nu lasă loc de îndoială. Israelul şi-a intensificat exigenţele vizavi de Iran. La început a fost linia roşie în privinţa livrării de arme avansate în Liban, la Hezbollah, apoi linia roşie a devenit barieră din punct de vedere geografic. Israelul nu va permite prezenţa militară iraniană şi a miliţiilor şiite afiliate Teheranului în vecinătatea frontierei. Mossadul a fost aplaudat pentru rezultatele în materie de informaţii. Israelul nu a fost surprins să afle că iranienii au minţit. Componenta militară a programului nuclear este dovedită prin documentele iraniene. Administraţia Obama şi liderii europeni, Rusia şi China nu ar fi avut atâtea dificultăţi în obţinerea acordului din 2015 care doar întârzie programul nuclear şi nu îndepărtează pericolul ameninţării pe care o reprezintă un regim implicat în conflictele din regiune. Macron şi Merkel, când s-au întâlnit cu preşedintele american Donald Trump, ştiau că Israelul a cotrobăit în arhivele nucleare iraniene. Republica islamică încearcă să distragă atenţia şi să reducă presiunea alimentând conflictele din regiune, precum atacurile organizaţiei teroriste Hamas. Câteodată războiul este inevitabil, mai ales când e vorba de ameninţarea existenţială, şi asta înseamnă riscuri de ambele părţi. Nu se exclude această perspectivă pe fondul situaţiei din Siria.

*
Radu Dobriţoiu: Domnule general Stan Petrescu, colegul meu Dragoş Ciocîrlan amintea de această componentă militară a programului nuclear iranian, componentă la care Teheranul nu a renunţat, susţinând în schimb că a renunţat total la cercetările nucleare. Să explicăm, pentru ascultători, ce înseamnă această componentă militară, rachete şi ce mai cuprinde.

Stan Petrescu: Păi sigur că modulul de transport există, dispune de rachete operative, operativ-tactice şi chiar strategice. Prin urmare, nu le rămâne altceva decât să le încarce cu Uraniu 235, deci încărcătura, adică focosul şi încărcătura nucleară, şi sigur că există suficiente date că ei operează sau dezvoltă această dimensiune militară la numărul de centrifuge pentru îmbunătăţirea Uraniului 235. În general, tehnologia nucleară costă foarte mult, dar Iranul dispune şi de bani, dispune şi de tehnologie, prin urmare e posibil ca informaţiile lui Netanyahu să se confirme, şi nu întâmplător reacţia lui Trump a fost extrem de dură, extrem de rapidă, şi vrea să renegocieze. Chiar acum câteva zile a apărut o ştire că ar renegocia acest contract, dar în condiţiile impuse de Statele Unite ale Americii, pe de o parte; pe de altă parte, are Trump şi din partea Uniunii Europene, şi din partea unor puteri din Europa care se opun acestei renegocieri, el a fost renegociat o dată şi nu ar mai trebui să renegociem. De aici şi fricţiuni.

Radu Dobriţoiu: Sigur. Componenta această militară, să fim foarte clari, este vorba de rachete balistice cu raază lungă şi rază medie de acţiune.

Stan Petrescu: Aceasta este şi teama Israelului. De aici au plecat şi o serie întreagă de ameninţări şi de o parte şi de cealaltă, iată, Rohani, ca să facem şi puţine glume, ameninţă Statele Unite ale Americii să nu mai tragă de mustăţile tigrului sau să nu se mai joace cu coada leului, deoarece Iranul are suficientă forţă pentru a face faţă unui atac, iar faţă de Israel chiar l-a ameninţat dur de tot, a spus că Iranul are capacităţi militare să distrugă Tel Avivul şi Haifa, adică nu să le distrugă, să le radă de pe faţa pământului. Deci, dacă s-a ajuns la declaraţii de acestea explozive, situaţia nu este întocmai într-o stare de pace, ci mai degrabă ne anunţă un război.

Radu Dobriţoiu: Spre deosebire de Statele Unite, Rusia se află în relaţii bune cu Iranul, dar nu doreşte transformarea Siriei într-un fief politic şi militar al Teheranului. Pentru "Euroatlantica" transmite de la Moscova Alexandr Beleavschi.

*
Reporter: Pe măsură ce armata siriană susţinută de aviaţia rusă şi forţele proiraniene îşi impune controlul în cele trei provincii din sud-vestul Siriei, la graniţa cu Israelul şi Iordania, Moscova încearcă să găsească un compromis între interesele sale în ţara arabă şi cele ale Statelor Unite şi Israelului pe de o parte, şi ale Iranului pe de altă parte. Spre deosebire de Statele Unite, Rusia se află în relaţii bune cu practic toate ţările din zonă, inclusiv Israelul şi Iranul. Ea însă nu doreşte transformarea Siriei într-un fief militar şi politic al Teheranului, dar nici să-şi strice relaţiile cu Iranul. Iranul este aliatul Rusiei în războiul din Siria, Moscova, Teheranul şi Ankara fiind şi cosponsorii procesului de la Astana. Luni şi marţi la Soci, va avea loc reuniunea miniştrilor de externe, rus, turc şi iranian. Ei vor discuta situaţia din Siria, inclusiv din perspectiva summitului Putin-Trump de la Helsinki, cât şi a turneului neanunţat şi practic secret între prins luni şi marţi, în Israel, Germania şi Franţa, de către ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, şi şeful Statului Major, Valeri Gherasimov. Experţii ruşi consideră acest turneu o urmare a înţelegerilor Putin-Trump, Serghei Lavrov şi Valeri Gherasimov, aducând cu ei posibil propuneri inclusiv de natură militară. Poziţia Rusiei, exprimată inclusiv de preşedintele Putin la Helsinki, este că după ce armata siriană va prelua integral controlul în zona Golan, la graniţa cu Israelul, acolo nu se vor mai afla nici jihadiştii, nici forţe non-siriene, adică iraniene, iar situaţia va reveni la cea prevăzută de acordul din 1974, cea a Rezoluţiei Consiliului de Securitate. Acesta prevede dezangajarea forţelor siriene şi israeliene, crearea unei zone demilitarizate şi desfăşurarea în acest spaţiu a unor forţe ONU de menţinere e păcii. Rusia, pe de altă parte, susţine acordul nuclear cu Teheranul şi depune eforturi ca Iranul să nu îl rezilieze şi alături de ceilalţi semnatari ai acordului se opune aplicării extrateritoriale a preconizatelor sancţiuni americane împotriva iranienilor.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Stan Petrescu, Moscova încearcă să găsească un compromis. Cui i-ar fi de ajutor acest compromis despre care a amintit de la Moscova Alexandr Beleavschi?

Stan Petrescu: Potrivit vechii, constantei şi adâncimii diplomaţiei ruse, în primul rând le-ar folosi lor. Ruşii sunt diplomaţi de mare excepţie, nu şi-au schimbat miniştrii de externe ca în alte state, de 28 de ori în 20 de ani, şi au o şcoală de diplomaţie foarte bună. Sigur, Putin a reuşit să aibă relaţii diplomatice bune cu israelul şi să tempereze zelul războinic al acestuia, nici Iranul nu poate uita - sunt acolo un milion şi aproape 500 de mii de kilometri pătraţi. Iranul dispune de surse de uraniu, dispune de surse pentru industria de înaltă tehnologie, este la porţile Urmuzului şi în Golful Persic, dispune de foarte mult petrol. De asemenea, Iranul dispune de cele mai mari capacităţi de producere de armament şi export armament. Iranul primeşte sau are relaţii comerciale foarte bune cu Rusia, pe de o parte. Pe de altă parte, ea nu pleacă din Tartus sub nicio formă. Rămâne un actor de putere foarte bine şi care scanează aceste conflicte. Ea poate să participe, mai ales din ultima întâlnire cu Trump şi-a arătat disponibilitatea ca să menţină nu un foc mocnit acolo, ci chiar să introducă pacea, dar nu ştim ce gândeşte Turcia după ce Erdogan a câştigat alegerile şi are puteri constituţionale foarte mari, îşi poate impune prezenţa militară mai puternică în nordul Siriei, dar şi în zona Orientului pe de o parte, iar pe de altă parte a ameninţat Israelul în nişte condiţii inacceptabile, făcându-l că este un stat fascist, un stat sionist şi un stat rasist. Această declaraţie mă conduce la ideea că greu poate fi temperat acest actor care...

Radu Dobriţoiu: Erdogan…

Stan Petrescu: Erdogan... iată, este pe acea axă d ecare v-am spus, Washington-Moscova-Ankara. Prin urmare, aici stă, pe de o parte secretul diplomaţiei celor două mari puteri de a tempera zelul războinic al celor două părţi, Iranul, Israelul.

Radu Dobriţoiu: UE doreşte salvarea acordului nuclear cu Iranul şi caută soluţii pentru a aproteja investiţiile economice europene din Iran, din perspectiva acordului. Europa pare să fie mai apropiată de poziţia Moscovei decât de cea a Washingtonului, care rămâne ferm în privinţa sancţiunilor economice pentru Teheran. Tot Europa este interesată să poată importa resurse energetice din Iran, în ciuda blocadei economice pe care şi-a doreşte Washingtonul. de la Bruxelles transmite Amalia Bojescu.

*
Reporter: UE este hotărâtă să-şi respecte angajamentele şi să protejeze acordul nuclear cu Iranul. Europenii s-au angajat să asigure Iranului resurse economice, cu scopul de a salva acordul în dosarul nuclear, ameninţat de sancţiuni decise de SUA, după retragerea acestora din acord. UE a actualizat legislaţia, care urmăreşte să protejese companiile din spaţiul comunitar, care continuă să facă afaceri cu Iranul. Căutăm soluţii practice care să permită Iranul să-şi continue vânzările de petrol şi de gaze naturale, tranzacţiile bancare, să-şi menţină legăturile aeriene şi maritime şi să-şi asigure credite la export şi să faciliteze investiţiile - afirma recent şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini. Ea a recunoscut că este o sarcină dificilă după decizia controversată a preşedintelui american, dar cele două părţi, europeană şi iraniană, sunt hotărâte ca acordul să rămână în vigoare. Federica Mogherini mai spune că dacă Iranul îşi respectă angajamentele şi UE le va respecta pe ale sale. În opinia sa, menţinerea acordului este în interesul de securitate al UE, al regiunii şi al Lumii, iar destrămarea acestei înţelegeri ar avea consecinţe dezastruoase pentru toţi. În urmă cu mai bine de o săptămână, europenii au respuins solicitarea SUA de a izola economic Iranul şi au adoptat un instrument juridic prin care să protejeze întreprinderi europene în această ţară de sancţiuni americane.

*
Radu Dobriţoiu: UE are interese economice mari în Iran. UE este însă prinsă la mijloc între SUA, pe de o parte, şi Iran, domnule general.

Stan Petrescu: Aşa este. UE rămâne constant în ceea ce a fost negocierea acestui tratat şi care avantaja părţile, pe de o parte şi Iranul, pe de-o parte şi UE, pentru că relaţiile comerciale în primul rând fac politica fiecărui stat, iar o veche zicală diplomatică este că 'toate statele îşi fixează principiile diplomaţiei sau conduita diplomatică în raport de poziţia lor geografică'. UE are mari interese în Orientul Apropiat, interese comerciale şi sigru că s-a creat un cor deja al marilor puteri europene, Franţa, Marea Britanie, Germania împotriva lui Trump. Trump este foarte rău caracterizat atât de partidul lui, aflat la putere, dar şi de America întreagă, faptul că este extrem de sonor, este extrem de inconstant, faptul că această întâlnire cu Putin l-a pus într-o situaţie subsecventă şi faptul că vrea să impună sancţiuni comerciale UE - ne referim la oţel şi aluminiu, 10%, şi 25% acolo, taxe - ceea ce nu este uşor. Chiar a ameninţat UE, zice: noi nu vă mai primim maşinile voastre, Mercedes şi eu ştiu, alte mărci, şi nici noi nu o să vă mai dăm grâu. Or, pe relaţia euroatlantică, lucrurile acestea nu trebuie să se întâmple, trebuie să existe mai multă înţelepciune, trebuie să existe mai multă comunicare şi poate să rezolve chestiunea Iranului prin renegocierea contractului în aşa fel încât să îl pună sub mai mare control, dar să stopeze şi zelul războinic al unor state care sunt nemulţumite de ieşirea din acest contract a Americii.

Radu Dobriţoiu: Profesorul Ştefan Popescu scria despre această întâlnire, putem spune istorică de la Helsinki, dintre Trump şi Putin, ca despre o Ialtă, în care cei doi au discutat peste capul Uniunii Europene, peste statele considerate mai slabe şi care nu sunt capabile să ia decizii extrem de importante.

Stan Petrescu: Este o raţiune aici pe care mai puţini o înţeleg şi raţiunea este următoarea: după Potsdam, 1945, când marile puteri au pus...

Radu Dobriţoiu: Tratatul de la Potsdam.

Stan Petrescu: Tratatul de la Potsdam şi pacea înt-un fel veşnică, dar nu există pace veşnică, cum spunea un mare autor.

Radu Dobriţoiu: Negocierile de la Malta, de la Ialta.

Stan Petrescu: De la Ialta. Sigur că da, nimeni nu ştie în afara celor patru mari puteri semnatare cum au proiectat viitorul în Europa şi în lume.

Radu Dobriţoiu: Eu am studiat, să ştiţi, documentele în original de la Ialta şi...

Stan Petrescu: Dar nu şi anexele secrete.

Radu Dobriţoiu: Sigur că da, nu am avut acces la ele.

Stan Petrescu: Sigur că da. Aşadar, cei doi care s-au întâlnit, poate au discutat despre extratereştri, poate au discutat despre nave, poate au discutat despre noile contracte pe care le ştiu numai ei şi noi nu le ştim, dar în orice caz, această întâlnire a fost sau este în interesul lor şi ei sunt convins că au pe planul minţii lor noua arhitectură sau viitoarea arhitectură de securitate, unde mai puţini au acces.

Radu Dobriţoiu: Donald Trump a transmis în ultimele zile mai multe mesaje adresate Teheranului, cu trei săptămâni înainte de impunerea sancţiunilor bancare Iranului. Washingtonul rămâne ferm pe poziţie. Din Statele Unite transmite pentru "Euroatlantica", Doina Saiciuc:

*
Reporter: La numai două zile după ce a avertizat cu majuscule într-un tweet despre un potenţial conflict militar cu Iranul, preşedintele Trump şi-a temperat marţi retorica ameninţătoare faţă de Teheran. Duminică, aşadar, preşedintele Trump i-a transmis pe Twitter preşedintelui iranian Rohani: "Nu mai ameninţaţi niciodată Statele Unite, ori veţi suferi consecinţe pe care puţini vreodată în istorie le-au suferit", iar marţi, într-un discurs la Convenţia Naţională a Veteranilor de Război, Donald Trump şi-a lăudat decizia de a retrage Statele Unite din acordul nuclear cu Iranul, dar a adăugat că Administraţia sa este gata să primească Iranul la masa negocierilor pentru a încheia: "Un acord adevărat şi nu un acord dezastru, ca cel încheiat în 2015 de Administraţia Obama". Ultimele dezvoltări în stilul negocierii marca Trump, ameninţare şi intimidare, vin cu numai trei săptămâni înaintea reimpunerii de către Statele Unite a primei runde de sancţiuni bancare suspendate sub incidenţa acordului nuclear cu Iranul. Analiştii spun că există puţine îndoieli că oficialii Administraţiei Trump nu ar dori schimbarea regimului de la Teheran. Secretarul de stat Mike Pompeo i-a atacat dur pe liderii iraniani acuzându-i de corupţie, de faptul că îşi sărăcesc propria populaţie pentru a-şi umple propriile buzunare şi pentru a finanţa terorismul.
Mike Pompeo: Nu mulţi ştiu aceasta, că Ayatolahul Khamenei are propriul hedge fund numit Setad, de 95 de miliarde de dolari. Averea lui este impozitată, este dobândită necinstit şi este folosită ca finanţare pentru activităţile ilegale ale gărzii islamice revoluţionare. Nivelul corupţiei şi al averilor liderilor iranieni demonstrează că Iranul este condus de ceva ce seamănă cu mafia, mai curând decât cu un guvern.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Stan Petrescu, îmi amintesc, pentru că face parte din istoria recentă, de retorica lui Donald Trump faţă de Coreea de Nord, la început agresivă, apoi prietenoasă. Credeţi că se va întâmpla acelaşi lucru şi în privinţa Iranului?

Stan Petrescu: Sunt convins că Statele Unite ale Americii, sunt convins că staff-ul din spatele celui mai puternic om al lumii îl va convinge să renegocieze acest tratat, în condiţiile pe care le-ar dori Trump, dar şi pe care le doreşte Teheranul, sigur că da, poate se intensifică un control mai amănunţit asupra dimensiunii militare, dacă este vorba de cercetările nucleare pe de o parte, şi pe de altă parte să tempereze această relaţie dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii, pentru că spaţiul euroatlantic este foarte important pentru întreaga pace a lumii. Sigur că de departe câştigător este Federaţia Rusă, care a reuşit prin diplomaţie, printr-o bună ascultare şi printr-o bună înţelepciune să poarte relaţii cu toate statele aici, am spus şi repet, cheia rămâne Ankara, ce doreşte Erdogan.
Radu Dobriţoiu: Teheranul se pregăteşte pentru momentul în care sancţiunile americane vor lovi din plin economia iraniană şi are negocieri intense pentru garanţii economice cu marile puteri europene. În acelaşi timp, discursul Administraţiei americane este tot mai dur. Între timp, în Iran creşte presiunea nemulţumirilor manifestate tot mai mai des şi mai tare în stradă, iar acuzaţiile de corupţie, lansate de secretarul de stat american Mike Pompeo la adresa conducerii iraniene au ecou în rândul populaţiei. Carmen Gavrilă a realizat o sinteză pentru "Euroatlantica".

*
Reporter: Nu puţine sunt vocile în Iran care afirmă că regimul cheltuie sume uriaşe pentru a-şi consolida poziţia politică şi militară în Siria ori în Yemen, sponsorizează mişcarea teroristă Hezbollah în Liban, şi organizaţia teroristă Hamas în Fâşia Gaza, toate acestea în timp ce inflaţia a scăpat de sub control, şomajul este cronic în rândul tinerilor, iar seceta face ravagii, fără să se găsească bani pentru sisteme de irigaţii. Corupţia este un subiect sensibil şi inflamator în Iran, iar afirmaţia secretarului de stat american Mike Pompeo privind averea ilegală a liderului suprem Ali Khamenei, cel mai puternic om în stat, şi comportamentul de tip mafia al clasei conducătoare religioase a ajuns la urechi foarte receptive în Iran, unde reacţia populară a fost mai degrabă de supărare pe liderii iranieni decât pe guvernul american, atât că potrivit unor surse Radio România de la Teheran tensiunea socială este în creştere însă încă nu a atins punctul de fierbere, din cauză că societatea iraniană se comportă ca o cetate asediată din toate părtile şi consideră că schimbările radicale ar vulnerabiliza ţara. Între timp, liderul suprem face apeluri la unitate în interiorul clasi poltice şi între centrii de putere, în condiţiile în care o posibilă înţelegere privind Siria între Washington şi Moscova poate lăsa Iranul fără puterea de influenţă căpătată acolo din 2011 până acum, poate rupe legătura de aprovizionare cu arme dintre Teheran şi Hezbollahul libanez, iar comunicarea intensă dintre Rusia şi Israel din ultima vreme poate elimina bazele iraniene create în ultimele luni pe teritoriul sirian, lângă graniţa israeliană.

Realizatgor: Domnule general Stan Petrescu, mai avem 20 de secunde până la final, cum credeţi că va evolua problematica iraniană?

Stan Petrescu: Problematica iraniană se va linişti, pentru că un război în Orientul Apropiat ar reprezenta un incendiu pentru întreaga planetă. Sunt suficiente forţe diplomatice ca să tempereze zelul războinic al ambelor părţi. Acest tratat se va regândi, se va renegocia, Uniunea Europeană va reintra şi ea în forţă pe această relaţie şi nu ne putem aştepta la un război.

Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final, am discutat cele mai recente evoluţii din dosarul iranian, invitatul ediţiei a fost general de brigadă în rezervă, profesorul universitar doctor Stan Petrescu. Sunt Radu Dobriţoiu şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi ascultat "Euroatlantica" la Radio România Actualităţi.