Problematica geostrategică reprezentată de Afganistan

Ediţia "Euroatlantica" din 22 ianuarie.

Realizator: Tema din această seară: problematica geostrategică reprezentată de Afganistan, dintr-o altă perspectivă, spre deosebire de emisiunile precedente, pentru că este cel mai important efort strategic al României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, din punctul de vedere al forţelor militare implicate, al logisticii, al tehnicii deplasate acolo, la aproximativ 4000 de km distanţă. Reamintesc şi decizia de ieri a CSAT de suplimentare a efectivelor româneşti din Afganistan cu 600 de militari, echivalentul unui batalion de manevră. Contingentul românesc din Afganistan va ajunge astfel în acest an la aproximativ 1800 de militari. Am primit şi un comunicat de presă de la Ambasada SUA la Bucureşti, în care i se mulţumeşte României pentru suplimentarea contingentului din Afganistan cu un număr de 600 de soldaţi. Astfel, România va avea aproape 1800 de soldaţi în Afganistan. "Admirăm profesionalismul, excelenta îndeplinire a îndatoririlor şi abnegaţia extraordinară a trupelor române şi apreciem sacrificiile lor". În această seară vom analiza eforturile financiare pentru deplasarea, menţinerea şi întreţinerea unei astfel de forţe, problematică pe care o vom analiza şi în contextul riscurilor existente în Afganistan, pentru că ameninţările, dificultăţile dintr-un teatru de operaţii, influenţează major costurile unei misiuni într-o astfel de zonă, în această regiune, în care România depune principalul efort militar extern în complicata ecuaţie a strategiei Alianţei. Invitat special în această seară este dl deputat George Scutaru, deputat de Buzău, vicepreşedinte al Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor. Domnia sa a avut intervenţii clare, argumentate, importante, în dezbaterea bugetului Apărării în Parlament. Dl deputat Scutaru a pus degetul pe principala problemă cu care se confruntă bugetul Apărării şi această problemă este probabil participarea la misiunea din Afganistan. Şi pentru a evalua şi riscurile, evoluţia din Afganistan, cadrul pentru misiunile de acolo, l-am invitat la emisiunea din această seară şi pe dl Şerban Pavelescu, doctorand la Sorbona, cercetător la Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară. Domnia sa este la Sibiu şi, la fel ca şi dl deputat George Scutaru, va intra în legătură telefonică cu noi şi în studio, colegul meu de redacţie Octavian Coman, revenit de curând din Afganistan. Bună seara, Octavian.

Octavian Coman: Bună seara.

Realizator: Colegele din regia de emisie, Ileana Băjenaru şi Ema Corodeanu, mă anunţă că avem legătura cu dl deputat George Scutaru, vicepreşedintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor. Bună seara, dle deputat.

George Scutaru: Bună seara dumneavoastră şi ascultătorilor dumneavoastră.

Realizator: Vă mulţumesc că aţi acceptat să participaţi la emisiunea ''Euro-atlantica".

George Scutaru: Cu mare plăcere.

Realizator: Avem legătura şi cu dl Şerban Pavelescu, la Sibiu. Bună seara, dle Pavelescu.

Şerban Pavelescu: Bună seara dumneavoastră şi invitaţilor dumneavoastră.

Realizator: Dle deputat George Scutaru, prima întrebare se îndreaptă spre dumneavoastră. 600 de militari în plus în Afganistan, nu 175, cum se ştia. Ieri s-a decis în CSAT suplimentarea contingentului cu încă 600 de militari. Ce presupune din punct de vedere financiar acest angajament?

George Scutaru: Este foarte bine că România dă încă o dovadă că îşi poate onora angajamentele externe, angajamentele luate în cadrul Parteneriatului strategic cu SUA şi în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Ca vicepreşedinte al Comisiei de Apărare, întotdeauna însă am insistat pentru a analiza şi aspectul financiar, atât al bugetului MApN în general, cât şi al susţinerii financiare pentru oamenii noştri care luptă în Afganistan. Din păcate, anul 2010 este al doilea an când Armata României se confruntă cu subfinanţare. Dacă anul trecut, execuţia bugetară s-a oprit pentru MApN la 1,31% din PIB, anul acesta, banii obţinuţi de Apărare se cifrează doar la 1,33% din PIB, mai exact, la puţin peste 7 miliarde de lei. Putem vorbi că este vorba de criză economică şi că, într-adevăr, nu numai Ministerul Apărării trebuie să îşi restrângă cheltuielile. Ceea ce mă îngrijorează pe mine însă este previziunea pe care cei de la Finanţe au făcut-o pentru alocarea bugetară necesară Armatei şi în următorii ani. Şi din păcate, dacă e să mă refer strict la cifrele oficiale care au fost prezentate la dezbaterile pe buget, în 2011 Armata ar avea 1,27% din PIB, în 2012 - 1,19%, iar în 2013 - 1,12%. Practic, în termeni reali, în 2013 am putea vorbi de o sumă de 7.441.977 de miliarde, sub valoarea celei pe care Ministerul Apărării a primit-o în 2008; atunci era puţin peste 7,5 miliarde. În momentul în care noi am discutat bugetul în cadrul Comisiilor de Apărare, cei de la minister ne-au spus foarte clar că, ţinând cont de fondurile pe care le au în acest an, nu vor avea bani să plătească lotul III de blindate Piranha, care, în mod normal, sunt destinate protecţiei trupelor din Afgansitan. Şi să ştiţi că nu vorbim de zeci de blindate.

Realizator: 30 sunt în total, da, comandate.

George Scutaru: În acest moment, Armata Română n-are bani pentru lotul III, care se cifrează la şapte bucăţi. Din păcate, noi am solicitat în plenul Parlamentului - noi, liberalii - şi la sugestia celor din minister, o suplimentare a creditelor de angajament. Înţelegem că anul acesta, bugetul României, din cauza crizei economice, nu permite alocări bugetare suplimentare. Dar am dorit suplimentarea creditelor de angajament, adică avem nevoie pentru băieţii din Afganistan să le asigurăm protecţia, luăm decizii politice să trimitem mai mulţi acolo, dar trebuie să ne îngrijim şi de modul cum aceşti oameni îşi pot îndeplini misiunea şi mai ales, să se întoarcă în siguranţă acasă. Şi am dorit să suplimentăm creditele de angajament de la 600 de milioane, cât este prevăzut plafonul prin buget, la 1,425 de miliarde, pentru a continua două programe strategice, destinate prioritar băieţilor din Afganistan - şi mă refer la cel privind achiziţionarea de transportoare blindate...

Realizator: Şi UAV-uri.

George Scutaru: ...şi, totodată, achiziţionarea de autoturisme de teren blindate şi neblindate. În plus, la solicitarea personală pe care am făcut-o, am dorit să fie prevăzută şi o finanţare pentru achiziţionarea măcar a unui sistem de avioane fără pilot - un sistem are patru unităţi de zbor -, tocmai pentru a se putea monitoriza rutele de transport care se află în grija soldaţilor români.

Realizator: Aţi anticipat, într-un fel, şi următoarea întrebare. Dar până la aceea, v-aş ruga, domnule deputat George Scutaru, să ne referim şi la mediul de securitate. Şi pentru a contura acest mediu de securitate, cadrul de acţiune din Afganistan, pentru a înţelege proporţiile de acolo, îl rog pe domnul Şerban Pavelescu să descrie situaţia din această ţară, din punctul de vedere al riscurilor, atât în prezent, cât şi pe termen mediu. Domnule Pavelescu? Legătura cu domnul Pavelescu s-a întrerupt, din păcate.

George Scutaru: Dacă îmi permiteţi...

Realizator: Da, sigur.

George Scutaru: Fac o completare la întrebarea dumneavoastră. Deci, din toate rapoartele oficiale, din sursele publice şi mai puţin publice, previziunea pentru 2010 este una pesimistă, în Afganistan, inclusiv în sectorul aflat în grija soldaţilor români. Tocmai de aceea, am insistat şi insist în continuare - să ştiţi că e o luptă -, chiar dacă aceste amendamente au fost respinse la dezbaterea bugetului, voi insista în continuare pe lângă primul-ministru, pe lângă ministrul apărării, să ne îngrijim să acordăm militarilor noştri şi mijloacele necesare pentru a se putea întoarce sănătoşi acasă. Evoluţia de securitate în Afganistan, repet, este una pesimistă şi trebuie să ne îngrijim să nu mai privim, în primul rând, cei 1.800 de militari doar ca pe o înşiruire statistică de nume şi grade. Sunt 1.800 de oameni pe care noi, politicienii, îi trimitem cu bună ştiinţă pentru a reprezenta România şi pentru ca România să îşi respecte nişte angajamente. Dar cei 1.800 de oameni au fiecare familii, soţii în România, copii în România, care îi aşteaptă să se întoarcă din misiune./ip/ds/ Nu ne putem baza la nesfârşit pe buna lor pregătire, apreciată, cum aţi spus-o şi dumneavoastră în deschiderea emisiunii, chiar de partenerii americani şi pe rugăciunile preoţilor de campanie. Fiindcă de multe ori spunem: domnule, ai noştri au noroc, nu am avut foarte multe pierderi. Astăzi am asistat la o ceremonie la Cercul Militar Naţional, organizată de ministrul apărării, în care, cu ocazia a 151 de ani de la Unirea Principatelor, li s-au acordat medalii şi reprezentanţilor familiilor eroilor noştri care au căzut în Balcani, în Irak, în Afganistan. Este o acţiune de recunoaştere a meritelor, chiar şi post-mortem, ale acelor oameni. Dar noi, ca politicieni, cred că în primul rând trebuie să ne preocupăm să le asigurăm mijloacele necesare de luptă pentru a se întoarce sănătoşi acasă. Altfel, din păcate, sper să nu fim în situaţia ca peste un an de zile, când comemorăm diverse evenimente, să fim în situaţia să dăm mai multe medalii jubiliare, fiindcă numărul pierderilor se poate majora. Nu putem să ne bazăm la nesfârşit că avem noroc şi în timp ce francezii sau americanii, sau britanicii...

Realizator: Sunt în alte zone, da.

George Scutaru: ... au pierderi, noi avem pierderi mai puţine. Sunt 1.800 de vieţi pe care trebuie să le protejăm, noi, politicienii care stăm în România, care luăm decizii, dar care în primul rând îi afectează pe românii pe care îi trimitem să lupte pentru libertatea noastră şi pentru securitatea României, nu doar a Alianţei.

Realizator: Domnule deputat George Scutaru, de altfel, şi noi le vom acorda atenţie acestor eroi ai istoriei recente. Intenţionăm să dedicăm cel puţin o emisiune a acestui subiect. Dar tot despre mediul de securitate, o imagine radiofonică. Vă propun să ascultăm un excelent reportaj realizat de colegul meu Octavian Coman.

Octavian Coman: Un infanterist marin american îmi arată câteva componente ale unei bombe artizanale. Nişte baterii ruginite şi fire. Le-au descoperit în casa unui afgan din provincia Helmand, în sudul Afganistanului. De o simplitate incredibilă, dispozitivele explozive improvizate, după cum sunt numite în limbaj oficiale bombele artizanale, provoacă săptămânal victime, atât militari, cât şi civili. Comandantul unui convoi militar le spune infanteriştilor marini că, pe drumul pe care trebuie să treacă vehiculele, peste noapte insurgenţii talibani au pus până la nouă dispozitive explozive. O echipă este trimisă înainte pentru a le detona. Deflagraţia controlată provoacă o ploaie de nisip şi pietriş. Nu numai vehiculele sunt vizate de astfel de capcane, după cum îşi aminteşte căpitanul Scott Cuomo. "La ora opt, într-o seară, în acea trecere strâmtă, un soldat din unitatea mea a fost aruncat în aer de un dispoztiv exploziv improvizat". Militarul a călcat pe mecanismul detonator al bombei. Pentru a găsi o capcană explozivă, infanteriştii marini americani din Afganistan fac apel la diferite tehnici de monitorizare. Tehnologia are însă limitările ei. Ca urmare, cei mai preţioşi rămân informatorii, după cum recunoaşte căpitanul Scott Cuomo. Îmi arată casa unui lider din zonă. "Fiul acestuia a venit la băieţii mei de mai multe ori pentru a le spune. Pe drumul pe care îl vedem, doi kilometri mai încolo este o intersecţie. De curând, am descoperit acolo două dispozitive explozive improvizate şi asta pentru că ne-a avertizat el că sunt acolo". Una dintre metodele folosite de trupele americane pentru a combate dispozitivele explozibile improvizate este folosirea câinilor dresaţi pentru a detecta substanţele din acele dispozitive. În faţa mea am un câine negru, foarte drăguţ şi jucăuş, cred că este un labrador. Mi-aduci jucăria? Bravo! Bravo! Bravo! Tehnicile folosite în Afganistan de insurgenţi se schimbă, aşa că descoperirea unei bombe trebuie să fie urmată de un alt pas important, consideră locotenent-colonelul John McDonald, comandantul Batalionului Doi de Infanterişti marini din provincia Helmand. "De fiecare dată când descoperim ceva nou în privinţa dispozitivelor explozive improvizate, rapid trimitem informaţiile mai departe. Deci, evoluăm constant".

*

Realizator: Invitaţi speciali în această seară, vicepreşedintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor, domnul deputat George Scutaru, iar de la Sibiu, domnul Şerban Pavelescu, cercetător la Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară. Alături de mine în studio este colegul meu, Octavian Coman. Ne îndreptăm spre domnul Şerban Pavelescu, pentru că s-a alăturat emisiunii. Domnule Şerban Pavelescu, aţi reuşit, bănuiesc, să ascultaţi reportajul realizat de colegul meu, Octavian Coman. Dumneavostră cum descrieţi situaţia din Afganistan din punctul de vedere al riscurilor, atât în prezent cât şi pe termen mediu?

Şerban Pavelescu: Bună seara. Situaţia din Afganistan este fără îndoială gravă, aşa cum reiese şi din reportajul pe care l-aţi difuzat şi din intervenţia domnului deputat George Scutaru. Trebuie să înţelegem cu toţii că este vorba de o zonă de război, este vorba de conflict militar deschis armat şi că indiferent de dotare, de tehnică, de tehnologie, trupele pe care le trimitem acolo se confruntă cu situaţii de război şi inevitabil vom avea pierderi. Consider că situaţia strategică din zonă pe termen mediu riscă să rămână aceeaşi, ba chiar să se înrăutăţească, în condiţiile în care se produce acea ofensivă a armatei pakistaneze în zona controlată de talibani de pe teritoriul Pakistanului, care pune o presiune suplimentară pe aceşti factori şi are tendinţa de a transfera conflictul pe teritoriul afgan. Pe de altă parte, miza este atât de mare din punct de vedere al securităţilor statelor lumii, că susţinerea operaţiei şi, în general, susţinerea efortului militar în Afganistan este inevitabilă.

Realizator: Pentru a ne proteja militarii avem nevoie de blindate, pentru blindate avem nevoie de bani şi banii vin de la bugetul Apărării. Domnule deputat George Scutaru, una dintre intervenţiile dumneavoastră din comisie, când s-a dezbătut bugetul Apărării în Parlament, a fost cea legată de avioanele de cercetare fără pilot, UAV-uri. România urmează să trimită în Afganistan un detaşament dotat cu astfel de aparate. Ce informaţii aveţi despre achiziţionarea şi folosirea acestor aeronave de mici dimensiuni fără pilot?

George Scutaru: În momentul de faţă nu avem, în teatrul din Afganistan...

Realizator: Urmează să trimitem în acest an.

George Scutaru: În momentul în care reprezentanţii Ministerului Apărării - mă refer la secretarul de stat Oancea, care a venit să prezinte situaţia financiară a ministerului şi previziunile pentru 2010 - răspunsul pe care l-am primit a fost foarte clar, că nu există fonduri în momentul de faţă pentru asemenea achiziţii. Tocmai de aceea, amendamentul pe care l-am depus, din păcate, repet, guvernul l-a respins, a fost de a majora acele credite de angajament pentru ca să achiziţionăm acel sistem anul acesta, dând posibilitate guvernului să-l plătească în termen de 3-4 ani. Ne bazăm - şi materialul dumneavoastră va sublinia faptul că o sursă importantă a informaţiilor sunt sursele umane - avem nişte oameni admirabili de la DGIA care lucrează acolo, dar componenta avioanelor fără pilot ar reîntregi sistemul informaţional pe care trupele noastre îl gestionează. Am solicitat şi premierului şi ministrului apărării - de altfel, vreau ca în momentul în care, după 1 februarie, sesiunea parlamentară va începe - să-l chemăm pe ministrul apărării să ne prezinte situaţia finanţării efortului de suplimentare a trupelor din Afganistan. Aşa cum am mai spus-o, este foarte uşor să luăm nişte decizii politice privind suplimentarea de trupe. Pasul următor şi responsabilitatea oricărui politician, fie că se află la putere, fie că se află în opoziţie, este să şi găsim sursele financiare pentru a le asigura dotarea necesară.

Realizator: Tavi Coman, ai fost alături de americani. Ce ne poţi spune despre maşinăria logistică americană din linia întâi şi, de asemenea, despre UAV-uri?

Octavian Coman: Da, e impresionantă această logistică a americanilor. Vreau să vă spun că acum, o dată cu venirea noilor întăriri, au început să ajungă acolo, o dată cu ei vin şi noile blindate, au tot ce le trebuie pentru a...

Realizator: Deci, ei când se rotesc, se rotesc cu tot cu tehnică.

Octavian Coman: Da, vin cu tot ce le trebuie pentru a opera...

Realizator: Spre deosebire de noi, care avem aceleaşi blindate pe care le-am lăsat acolo în 2002 şi acuma, dar din fericire ne ajută aliaţii americani, care ne-au împrumutat Humvee-uri.

Octavian Coman: Şi primeau, atenţie, maşini noi. Am văzut blindate noi, acele MRAC-uri, vehicule blindate special gândite pentru a rezista la mine. Primeau acum maşini noi, pentru a fi folosite de întăriri. De asemenea, cum am spus, cum am spus şi în material, este impresionant efortul lor de a obţine informaţii de pe termen. Adică de multe ori mi-au spus - şi este bine de punctat -, de multe ori comandaţii de pe teren mi-au spus: pentru noi uneori este mai important să avem informaţii de pe teren şi să îi convingem pe afgani de necesitatea prezenţei noastre aici, decât să avem maşini de ultimă oră şi tot felul de mijloace de supraveghere.

Realizator: Domnule deputat George Scutaru v-aţi referit la finanţarea misiunii din Afganistan, cât - foarte scurt, pentru că ne apropiem de finalul emisiunii - ne costă misiunea din Afganistan? Pentru Irak s-au cheltuit aproximativ 90 de milioane de euro. Dacă mă înşel, vă rog să mă corectaţi. Cât costă şi cât va costa anual, iată, acum, cu 1.800 de militari, menţinerea forţelor noastre în Afganistan?

George Scutaru: Efortul pentru Afganistan va depăşi cifra la care v-aţi referit dvs. În momentul de faţă, şi sunt foarte franc cu dvs. şi cu cei care ne ascultă, din câte ştiu, nu există nişte costuri clar identificate. De asta este bine să insistăm pe asta. Dincolo de această decizie de suplimentare cu 600 de militari, să vedem mijloacele necesare, fiindcă noi am mai încercat să asigurăm în buget o prevedere şi aceasta a fost respinsă, ca fondurile pentru misiunile externe să nu greveze asupra bugetului Ministerului Apărării, care este destul de palid în contextul acesta economic. Şi dacă se ia o decizie politică de suplimentare a trupelor şi, aşa cum aţi subliniat şi dvs., nu vorbim de 100 de militari, ci de 600, un batalion de manevră, şi fondurile să fie gestionate din alte surse ale guvernului, din fondul de rezervă şi nu din bugetul MApN, fiindcă, bineînţeles, în situaţia economică actuală Ministerul Apărării va fi pus să se confrunte cu probabilitatea de a tăia de la alte cheltuieli şi, practic, ok, asigurăm un minim necesar trupelor din Afganistan, dar armata la nivel de ansamblu rămâne la un nivel de subzistenţă, nu vom avea bani decât să plătim salariile şi pensiile. Sper să nu se ajungă la situaţia de anul trecut, când, în aprilie şi mai, două sporuri s-au tăiat pentru câteva luni şi pentru după prima dată după 19 ani practic veniturile militarilor au fost afectate.

Realizator: Mulţumim.

George Scutaru: Sper ca Ministerul Apărării, noul ministru al apărării, care am văzut că are o determinare şi bune intenţii, să reuşească să convingă ministrul de finanţe, premierul şi preşedintele României. Înainte de a încheia aş vrea să le transmit un gând bun celor care ne apără pe noi toţi în Afganistan, să le urez multă sănătate, să se întoarcă cu bine acasă, fiindcă avem nevoie de ei, mai ales să se întoarcă cu bine.

Realizator: Şi noi suntem alături de dvs. pentru acest mesaj. Concluzia emisiunii este aceea că bugetul Apărării este mult mai mic decât necesarul pentru armată.