Problema Coreii de Nord, imposibil de rezolvat?

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (7 septembrie, ora 21:05) - Emisiunea: "Euroatlantica" - Realizator: Radu Dobrițoiu - Bun găsit! Ultimele acțiuni ale Coreii de Nord au provocat îngrijorarea comunității internaționale. Este un subiect ce domină pagina externă a acestei toamne, cu reacții ce pot conduce la deteriorarea situției din regiune, cu impact și asupra securității euroatlantice. Coreea de Nord a efectuat mai multe experimente, a lansat rachete balistice și, recent, a detont în subteran o bombă cu hidrogen, potrivit aprecierilor făcute de specialiști în urma seismului provocat de această explozie. Acțiunile provocatoare ale Coreii de Nord, țară condusă de de comunistul Kim Jong-un, au fost caracterizate diferit de Rusia și China pe de o parte, de Statele Unite, Japonia și Coreea de Sud, pe de altă parte. Totul se întâmplă în preajma unui amplu exercițiu militar al Rusiei, în apropierea frontierelor de est ale NATO. Invitatul acestei ediții este europarlamentarul PSD Victor Boștinaru, membru în Comitetul pentru Afaceri Externe al Parlamentului European, dar și al delegației pentru relația cu China. Domnul Victor Boștinaru face parte și din Subcomitetul pentru securitate și apărare al Parlamentului European. Emisiunea va fi susținută cu corespondențe din Statele Unite și din Rusia și o analiză realizată de colega mea Arina Petrovici, care a obținut o declarație din Coreea de Sud. Avem și un interviu cu senatorul Dorin Bădulescu, membru în Comisia de apărare, ordine publică și securitate națională din Parlamentul României. Sunt Radu Dobrițoiu și vă invit să rămâneți alături de Radio România Actualități pentru a asculta "Euroatlantica". Titlu ediției: "Problema Coreii de Nord, imposibil de rezolvat?" Suntem în direct cu europarlamentarul PSD Victor Boștinaru. Bună seara!

ASCULTATI AICI EDITIA DIN 7 SEPTEMBRIE

Victor Boștinaru: Bun seara!

Realizator: Mulțumesc pentru că ați acceptat să participați la "Euroatlantica".

Victor Boștinaru: Îmi face plăcere, ca de obicei.

Realizator: Domnule Victor Boștinaru, istoria ne amintește de influența pe care a avut-o Coreea de Nord asupra României, și menționeaz anul 1971, tezele din iulie, inspirate de o vizită făcută de dictatorul român în Coreea de Nord, an care a marcat începutul unei noi ere sub influența importurilor de obiceiuri din Phenian. Cei mai tineri nu își mai amintesc, dar iată că este cea mai importantă legătură, conexiune pe care am identificat-o între România și Coreea comunistă.

Victor Boștinaru: E adevărat, dar în istoria mea persoanlă, spre exemplu, după vizita în Coreea s-a întâmplat să ne măsoare lungimea părului la facultate și să ne oblige să-l tăiem. Așa că sunt și episoade dintre acestea personale mai speciale care fac să țin minte sau să ținem minte vizita lui Ceaușescu în Coreea de Nord. Am dorit să arăt ce înseamnă totuși comunismul și, iată, influența unui regim comunist dus la extrem, care a adus în Coreea de Nord la sărăcie în primul rând și, iată, la dezvoltarea unor tehnologii, unor tehnici militare care au depășit etapa experimentelor, domnule Victor Boștinaru.

Victor Boștinaru: Dincolo de a fi sau nu comunist, este evident, este un regim comunist, dar înainte de orice este o dictatură brutală cum foarte puține au fost cunoscute de-a lungul istoriei, inclusiv în istoria fostului bloc comunist. Gândiți-vă la faptul că actualul lider al Coreii de Nord în ultimii doi ani de zile și-a lichidat aproape toți potențialii oponenți, între care un număr important de rude, de membri ai familiei, așa încât apucăturile acestuia chiar par a nu a avea niciun fel de precedent în istoria recentă a umanității.

Realizator: Ne aducem aminte doar de obiceiurile sultanilor, să spunem, începând cu Mehmet al II-lea, care și-a eliminat astfel toți frații care puteau să îl amenințe pentru descendența la tron.

Victor Boștinaru: Da. Este un tip de dictatură bazat pe o pasiune malignă pentru putere personală, în numele căreia pare a fi și această escaladare a tensiunilor, urmare a testelor repetate cu armament nuclear și cu rachete /.../ până la rachete balistice intercontinentale, o demostrație de forță care pare a fi în primul rând menită să servească consolidării puterii interne a dictatorului nord-coreean.

Realizator: Japonia ia în considerare să accepte arme nucleare pe teritoriul său, o decizie considerată imposibilă cu ani în urmă, iar în Coreea de Sud au ajuns patru sisteme de apărare antirachetă într-o bază americană. Arina Petrovici cu o analiză a situației din regiune.

Reporter: Japonia ia în calcul acceptarea de arme nucleare pe teritoriul său. Singura țară din lume care a fost ținta unui atac cu armă atomică s-a angajat acum cinci decenii să nu dețină, să nu producă și să nu permită amplasarea de arme nucleare pe teritoriul său. Acum însă se gândește să renunțe la ultimul principiu, după ce Coreea de Nord a testat o bombă nucleară cu o putere estimată de zece ori mai mare decât a celei lansate de Statele Unite deasupra Hiroshimei, în 1945, care a făcut aproximativ 140 de mii de morți. Deja în arsenalul mondial există bombe atomice care însumează milioane de kilotone. Pe lângă ele, 15 mii de focoase nucleare sunt gata de montare pe rachete intercontinentale, majoritatea aparținând Statelor Unite și Rusiei - scrie The Telegraph, care citează date oferite de Arms Control Association. Oficial în lume dețin arme nucleare China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Statele Unite, cele cinci țări semnatare ale Tratatului de neproliferare, dar neoficial mai sunt patru: Pakistan, India, Israel și Coreea de Nord. Între timp, patru sisteme lansatoare de rachete /SAAD/ sunt deja la o bază militară americană din Coreea de Sud. Despre starea de spirit a cetățenilor din această țară mi-a vorbit doamna Bae Joo-yon, jurnalist la KBS World Radio din Coreea de Sud.

Bae Joo-yon: Sud-coreenii, în general, cred că este puțin probabil ca Phenianul să fi lansat o bombă nucleară asupra țării lor, dar sunt preocupați de armele convenționale ale Coreii de Nord, în special de artilerie, întrucât astfel de arme pot face distrugeri masive și numeroase victime colaterale. În orice caz, comunitatea internațională așteaptă deznodământul zilei de luni, când Consiliul de Securitate al ONU va vota cu privire la instituirea sau nu de noi sancțiuni împotriva regimului comunist de la Phenian.

Realizator: Armele nuclerare - o moștenire a Războiului Rece -, domnule Boștinaru, iată, revenin din ce în ce mai mult în actualitate, printr-o țară, iată, comunistă. Și, amintea doamna din Coreea de Sud, colega noastră de la radioul public de acolo, că ei sunt acolo mai speriați de atacurile cu artilerie, care bineînțeles și artileria poate lansa astfel de, să spunem, bombe cu încărcătură nucleară.

Victor Boștinaru: Este evident că o acumulare foarte mare de guri de foc poate genera efecte cumulative la rândul său de amplori greu de imaginat, dar eu sunt extrem de prudent când spun că riscul unui atac nuclear, dacă este să luăm în calcul această ipoteză și să ne uităm și la retorica dictatorului Kim Jong-un, țintele cele mai apropiate sunt mai degrabă Coreea de Sud și Japonia și, evident, mult mai puțin probabil Statele Unite ale Americii, pornind şi de la capacitățile tehnice de interceptare a unor potențiale rachete intercontinentale pe care Coreea de Nord ar îndrăzni să le lanseze împotriva Statelor Unite. Coreea de Sud poate fi atinsă cu rachete tactice, inclusiv cu încărcături nucleare miniaturizate, iar Japonia se află de o periaodă bună de timp în batăia rachetelor nucleare, chiar de generații vechi, pe care Coreea de Nord le-a dezvoltat.

Realizator: Domnule Victor Boștinaru, probabil ascultătorii se întreabă dacă nu cumva este prea departe de România acest posibil centru, punct de impact sau epicentru al unei eventuale crize. Dar să le spunem și ce ar însemna ca mai multe puteri globale să se implice în această criză și într-un eventual război și asupra securității euroatlantice, ce efecte ar avea?

Victor Boștinaru: A subestima riscurile pe care le poate genera o criză majoră, generată de un atac deliberat al Coreii de Nord, este o naivitate. În primul rând pentru că probabilitatea, dacă se ajunge la o criză majoră și la o confruntare, probabilitatea unei lovituri nucleare crește enorm. Efectele unei lovituri nucleare sunt ușor de anticipat. Valoarea distrugerilor, amploarea acestora, numărul victimelor pot fi incredibil de mari. Dacă punem în calcul forța de distrugere a ultimei rachete testate de Coreea de Nord și care are a fost evaluată ieri - citeam acest lucru - de către experții niponi la 160 de kilotone, respectiv de zece ori Hiroshima, este limpedela ce am putea să ne așteptăm. Dar cel mai periculos lucru este faptul că această criză atrage în ea cei trei mari actori mondiali: Statele Unite, care sunt garantul securității Coreii de Sud și a Japoniei, Rusia și China care sunt la frontiera Coreii de Nord. Oricare ar fi evoluția în cazul unei crize majore, China se va vedea imediat confruntată cu cel puțin problema unui val masiv de refugiați, cu efecte potențiale ale radioactivității care nu cunosc frontiere și, evident, cu un risc pe care China nu și-l dorește absolut deloc în cazul unei confruntări care are un deznodământ relativ previzibil, o confruntare între Coreea de Nord în termeni miltiari, care atrage și Statele Unite, este ușor de prevăzut deznodământul, chiar dacă el va număra cifre halucinante de morți și valori incredibile ale distrugerilor. Dar China ar risca să se vadă în acel moment cu o Coree unificată, de dată aceasta militar, și cu prezența americană la frontiera ei, ceea ce China nu dorește deloc. De aceea, China astăzi și-a schimbat sensibil atitudinea și și-a anunțat sprijinul pentru o discuție în Consiliul de Securitate și probabilitatea unor noi sancțiuni, încă și mult mai severe, în pespectiva reuniunii de luni a Consiliului de Securitate. Rusia, de asemenea, are frontieră comună cu Coreea de Nord. Rusia, ca și China, au masat la frontiera cu Coreea de Nord deja efective militare importante, atât trupe, cât și aviație.

Realizator: Statele Unite în Coreea de Sud, de asemenea, au masat trupe.

Victor Boștinaru: Au masat trupe și au, de asemenea, forțe semnificative în Pacific, care pot fi imediat dirijate spre /un potenţial teatru./

Realizator: Un portavion cu toată flota care îl însoțește, bineînțeles.

Victor Boștinaru: Corect, absolut, da, da.

Realizator: Senatorul PMP Dorin Bădulescu, membru al Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională, consideră că este necesară o nouă rezoluție a Consiliului de Securitatea al ONU pentru Coreea de Nord. Pe de altă parte, Phenianul își dorește să i se recunoască statutul de putere nucleară, pe care îl va utiliza pentru a face presiuni în arena internațională - este de părere senatorul Dorin Bădulescu.

Dorin Bădulescu: Comunitatea internațională este pusă în dificultate în acest moment. /.../ este în fața unor alegeri dificile, fie, pe de o parte, recunoaște statutul de putere nucleară, ceea ce își dorește, de fapt, Coreea de Nord, fie are ca opțiune, părerea mea, lovirea capabilităților nucleare ale Coreii de Nord, dar acest lucru ar fi de nedorit, în condițiile în care nimeni nu poate fi sigur că o astfel de lovitură a SUA ar putea reuși în totalitate. Și atunci consecințele asupra populației civile, atât în Coreea de Sud, din Japonia și alte zone limitrofe, ar fi de nemăsurat. Pe de altă parte, cred că atât Rusia, cât și China, care sunt țări cu interese deosebite în zona respectivă și care au sprijinit regimul de la Phenian, au maturitatea să încerce să nu se ajungă la această situație și să împingă SUA către un compromis. Practic, Coreea de Nord este un pion, din punctul meu de vedere, în mâinile Chinei și Rusiei. Nu trebuie ignorată tendința Rusiei de a schimba lumea și de a se reveni la o lume bipolară, așa cum era în timpul Războiului Rece. Pe de altă parte, mutarea interesului, mă rog, comunității internaționale, în condițiile recunoașterii Coreii de Nord ca capabilitate nucleară, slăbește vigilența flancului estic al NATO în zona Mării Negre, dacă ne raportăm la consecințele pe care le-ar putea avea această criză nord-coreeană în zona noastră./eradu/atataru/ Practic, manevrele Rusiei, care umează a fi efectuate în cadrul exercițiului Zapad 2017, ar fi mai puțin observate în condițiile acestei crize.

Realizator: Coreea de Nord susține că explozia nucleară testată a fost, de fapt, detonarea unei bombe cu hidrogen, o bombă termo-nucleară. Cât de periculoasă este o armă de acest tip?

Dorin Bădulescu: Orice armă care produce un cutremur de asemenea magnitudine este periculoasă. Să nu uităm că aceată armă folosește şi tehnici de fisiune și de fuziune nucleară. Și atunci este clar că Coreea de Nord își dorește cu tot dinadinsul să fie recunoscută ca atare în rândul puterilor nucleare. Eu cred că soluțiile sunt limitate și o rezoluție a Consilului de Securitate a ONU se impune pentru a spori sancțiunile împotriva Coreii de Nord. Rămâne de văzut dacă se va utiliza vreun drept de veto al Rusiei sau Chinei, deși ambele state au declarat, au îndemnat la calm și la înțelegere. Cert este următorul lucru, că se dorește aducerea la masa negocierilor a Statelor Unite, împreună cu Coreea de Nord, pe seama Statelor Unite, pe seama a unor costuri pe care Statele Uniate ar urma să le plătească în condițiile recunoașterii Coreii de Nord ca și putere nucleară. Practic, Coreea de Nord devine un stat șantajist la adresa comunității internaționale și va folosi acest avantaj, având în vedere că nu e țară semnatară a Tratatului de neproliferare a armelor nucleare, și în aceste condiții va încerca să obțină avantaje pentru populația civilă probabil, constând probabil în alimente și alte asemenea lucruri, știut fiind faptul că ea a fost supusă unor sancțiuni internaționale în mod repetat, prin rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU.

Realizator: L-am ascultat pe senatorul PMP Dorin Bădulescu. Ascultați "Euroatlantica" la Radio România Actualități. Suntem în direct cu europarlamentrul Victor Boștinaru. Domnule Boștinaru, Rusia a știut mai tot timpul, cel puțin în ultima decadă, să profite de fiecare criză în parte. Probabil va profita și de ceea ce se întâmplă cu Coreea de Nord, cu evoluțiile de acolo în relațiile cu China, dar mai ales în relațiile cu Statele Unite.

Victor Boștinaru: Acest lucru este evident și noi și comunitatea internațională ar trebui să vedem în egală măsură ce elemente au contribuit la această cursă, incredibilă alfel, prin care în ultimii doi ani de zile Coreea de Nord și-a dezvoltat capabilitățile din domeniul rachetelor intercontinentale și a miniaturizat bombele, de la cele relativ primitive la cele de dimensiuni mici cu o putere de mare de distrugere, capabile a fi montate pe rachetele intercontinentale, și citeam recent o analiză, bazată și pe fotografii care au apărut cu ocazia vizitei pe care dictatorul nord-coreean a făcut-o la o uzină care produce aceste ogive, sunt elemente care amintesc de faptul că la motorul rachetei nord-coreene sunt componente care seamănă izbitor cu cele produse de o uzină din fostul spațiu sovietic. Este greu de imaginat că doar Coreea de Nord, pe capacitățile ei științifice și tehnologice, şi-a dezvoltat singură aceste lucruri, într-un salt atât de neverosibil, în condiții de sancțiuni economice. Dar Rusia, în contextul în care tensiunile sale cu Statele Unite sunt majore, Rusia va încerca să utilizeze orice oportunitate pentru a crea noi dificultăți Statelor Unite ale Americii. Și criza nord-coreeană e parte a acestei panoplii de instrumente pe care Rusia le va folosi. De altfel, ieri Vladimir Putin spunea că sancțiuunile nu ajută la nimic. Evident, dacă nici sancțiunile nu sunt luate în considerație, atunci ar însemna să luăm act de consolidarea arsenalului nuclear al unui dictator iresponsabil. Și mai e un element pe care doresc să îl spun. Cred că de data aceasta Consiliul de Securitate va impune noi sancțiuni. Sunt specialiști care vorbesc de sancțiuni care merg până la interzicerea completă a schimburilor comerciale dintre orice stat și Coreea de Nord și se pune în discuție și probabilitatea ca și China să blocheze complet furnizarea de petrol Coreii de Nord, ceea ce ar avea consecințe economice teribile, inclusiv pentru mașina de război a dictatorului nord-coreean.

Realizator: Ați anticipat și următoarele corespondențe. Statele Unite iau în considerare un răspuns militar la provocările Coreii de Nord. Washingtonul dorește încă o rezoluție care să impună noi sancțiuni Phenianului, inclusiv trecerea pe o listă specială a lui Kim Jong-un și a altor patru înalți demnitari nord-coreeni. Din Statele Unite, trasmite Doina Saiciuc.

Reporter: Mesajul Administrației Trump pentru Coreea de Nord include de la oferte diplomatice din partea secretarului de stat Rex Tillerson la amenințări privind noi sancțiuni economice din partea ambasadorului Statelor Unite la Națiunile Unite, Nikki Haley, și la amenințări privind un masiv răspuns militar din partea secretarului apărării, James Mattis. Kelley a spus luni, în Consiliul de Securitate, că liderul nord-coreean Kim cerșește un război. Ieri, în vreme ce președintele Trump discuta criza nucleară nord-coreeană cu președintele Chinei, Xi, Washingtonul a introdus în Consiliul de Securitate un proiect de rezoluție care ar impuneînghețarea conturilor liderului nord-coreean, Kim Jong-un și un embargou petrolier. Proiectul de rezoluție introdus de Statele Unite cere, de asemenea, interzicerea exporturilor de textile și încetarea plătirii muncitorilor nord-coreeni trimiși să muncească în străinătate, venituri care ajung direct la guvernul lui Kim. Nikki Haley a spus că Statele Unite ar dori ca votul asupra noilor sancțiuni să aibă loc la 11 septembrie. Ambasadorul rus la Națiunile Unite, Vasili Nebenzia, este însă de părere că votul ar putea fi "puțin prematur". Rezoluția l-ar lovi, așadar, direct pe Kim, ca și pe guvernul său. Kim ar figura pe lista neagră a sancțiunilor, ceea ce ar implica interdicția călătoriei sale în străinătate. Potrivit proiectului, alți patru înalți oficial nord-coreeni ar trebui trecuți pe lista neagră. Chiar dacă la Națiunile Unite nu vor fi aprobate noile sancțiuni, secretarul Trezoreriei, Steven Mnuchin, a spus ieri că are un ordin executiv gata de a fi semnat de președintele Trump, care ar impune sanțciuni împotriva oricărei țări care face comerț cu Coreea de Nord. Cert este că abordarea președintelui Trump s-a schimbat rapid, de la a avea ceva înțelegere față de Kim la a face China responsabilă pentru escaladarea amenințării nord-coreene și la amenințări viguroase privind o posibilă acțiune militară împotriva Coreii de Nord.

Realizator: Am ascultat corespondența din Statele Unite de la Doina Saiciuc. Domnule Victor Boștinaru, ați anticipat deja și punctul de vedere al Rusiei. Vă propun să ascultăm corespondența colegului meu și apoi să conchidem, pentru că ne apropiem de finalul emisiunii. Rusia nu dorește o nouă putere nucleară și consideră că soluția politică este singura posibilă pentru Coreea de Nord. Președintele Vladimir Putin recunoaște că Phenianul deține bomba nucleară și nu va renunța niciodată la această armă. Cu toate acestea, președintele Rusiei consideră că sancțiunile nu vor avea efect descurajator. De la Moscova, transmite Alexandr Beleavschi.

Reporter: Rusia condamnă dezvoltarea de către Coreea de Nord ar programelor și testelor în domeniul nuclear și al rachetelor și nu dorește apariția în coasta sa a unei noi puteri nucleare. Totodată, alături de China și noul lider sud-corean, Moon Jae-in, cu care Putin s-a întâlnit astăzi la Forumul Economic de Est de la Vladivostok, Moscovă consideră soluția politică drept singura posibilă. Recent, Putin a declara un război în Peninsula Coreea poate provoca o catastrofă globală. Astăzi președinții rus și sud-coreean s-au declarat convinși că în Peninsula Coreea nu va fi război. În aceste zile, în poziția Moscovei față de criza nucleară nord-coreeană au intervenit câteva nuanțări. Astfel, președintele Putin a declarat pentru prima dată că Phenianul deține arma nucleară și nu va renunța niciodată la programele sale în acest domeniu, deoarece vede în arma nucleară singura modalitate de a supraviețui. De asemenea, în pofida cererilor insistente de a înăspri sancțiunile ONU împotriva Phenianului, formulate și astăzi în timpul convorbirilor cu Putin de către liderii Coreii de Sud și Japoniei, președintele rus a declarat că sancțiunile nu vor determina regimul Kim Jong-un să renunțe la înarmarea nucleară. Aflat în China, Putin a respins posibiliatea ca Rusia să susțină inițiativa Statelor Unite de a extinde sancțiunile ONU împotriva Phenianului, după ce Washingtonul a inclus Moscova pe aceeași listă de sancțiuni cu Coreea de Nord. Ca alternative, pentru a detensiona situația și a convinge Coreea de Nord să se așeze la masa de negocieri, Putin a propus acordarea de garanții de securitate a regimului de la Phenian și atragerea Coreii de Nord de la proiectele economice regionale, cum ar fi un gazoduct și o cale ferată Rusia-Coreea de Nord-Coreea de Sud. Putin, pe de altă parte, a reafirmat că Rusia își va coordona acțiunile cu Beijingul și a invocat ca valabilă încă foaia de parcurs ruso-chineză, deși aceasta a fost respinsă până acum de Phenian, cât și de Seul.

Realizator: Ascultați "Euroatlantica" la Radio România Actualități. Suntem în driect cu europarlamentarul Victor Boștinaru. Domnule Boștinaru, îl citez pe Vladimir Putin: "Un război în pensinsula coreeană poate provoca o catastrofă globală".

Victor Boștinaru: Are dreptate atunci când prezice aceste consecințe și este de deja de domeniul evidenței că înainte de toate riscul unei confruntări nucleare e mai mare ca oricând poate de la criza rachetelor din Cuba. Dar în egală măsură, dacă principalele puteri nu ajung la un acord la Consiliul de Securitate și nu se convine o soluție,poate de tipul acordului nuclear iranian, ca să se treacă la desescaladare, ținând cont de conduita complet impredictibilă și permanent provocatoare a dictatorului Kim Jong-un, riscul unui război este foarte mare, și, ca să cităm pe secretarul de stat al apărării, James Mattis, se discută cu toate opțiunile pe masă.

Realizator: "Euroatlantica" la final. Am discutat despre acțiunile provocatoare ale Coreii de Nord. Invitatul ediției a fost eurodeputatul Victor Boștinaru. Sunt Radu Dobrițoiu și vă mulțumesc pentru că ați ascultat "Euroatlantica" la Radio România Actualități.

Transcriere RADOR