Picatura lui Skrypal,''butonul'' noului război rece?

Realizator Radu Dobriţoiu: Otrăvirea fostului spion rus Serghei Skripal pe teritoriul Marii Britanii a provocat reacţia Londrei care susţine că Rusia este direct răspunzătoare pentru acestă tentativă de asasinat. De reţinut că fostul colonel GRU avea dublă cetăţenie: britanică şi rusă. Ceea ce transformă otrăvirea lui într-o tentativă de asasinare a unui cetăţean britanic, persoană inclusă într-o înţelegere ce-i oferea protecţie în urma acordului din anul 2010 prin care Statele Unite şi Rusia au făcut schimb de spioni.

Vorbim din nou la Euroatlantica despre cazul Skripal şi implicaţiile pe care le are otrăvirea fostului spion rus. Democraţiile occidentale au expulzat zeci de diplomaţi ruşi până acum. România se numără printre statele care au reacţionat şi a expluzat, la rândul său, un diplomat al Moscovei. Şi NATO a decis să expulzeze şapte diplomaţi de la misiunea Rusiei la Alianţă, în legătură cu atacul cu gaz neurotoxic din Marea Britanie.

Invitatul Euroatlantica este generalul de brigadă în rezervă, profesor universitar doctor Stan Petrescu.

Eu sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea Euroatlantica. Tema ediţiei: ''Picatura lui Skrypal'' - ''butonul'' noului razboi rece?''.

Bună seara domnule general Stan Petrescu, bun venit la Radio România Actualităţi.

Stan Petrescu: Bună seara şi bine v-am găsit, şi bună seara şi tuturor ascultătorilor postului dumneavoastră de radio!

Radu Dobriţoiu: Domnule general, otrăvirea lui Serghei Skripal a provocat o reacţie unică în istoria recentă. De ce democraţiile occidentale reacţionează la această tentativă de asasinat pentru care, potrivit Marii Britanii, este vinovată Rusia?

Stan Petrescu: Aici suntem la confruntarea dintre două sisteme şi poate şi cultură aş zice, deşi şi Rusia e produsul unei culturi creştine numai că valorile democratice în spaţiul euroatlantic sunt mult mai puternice, iar cetăţenii şi liderii politici sunt foarte exigenţi şi pretenţioşi la a respecta şi a apăra drepturile omului, adică nu sunt numai nişte chestiuni teoretice, aşa că acest asasinat, faptul că el are calitatea de cetăţean, chiar dacă are cetăţenie dublă, este cetăţean britanic, or această acţiune directă întrebuinţând un gaz chimic, de fapt este o formă a războiului chimic de natură militară, pe teritoriul Marii Britanii, o ţară cu cea mai veche democraţie, Magna Charta Libertatum-1215, imaginaţi-vă, model care a cuprins întreaga lume civilizată. Aşadar, sigur că tentativa de asasinat a acestui Serghei Skripal, chiar dacă avea dublă cetăţenie, chiar dacă e spion dublu, el era... nu în custodia ci locuia de drept, dacă vreţi aşa, în teritoriul Marii Britanii şi sigur că această tentativă care nu este prima, plecând de la Litvinenko, în 2006, cu acel polonium 240, după aceea plecăm cu Berezovski, /.../un opozant şi un magnat care a fost găsit spânzurat. După aceea să luăm şi pe Nikolai Gluşkov, care tot într-o zi de martie, după 4 până pe 12 şi acesta a fost găsit..

Radu Dobriţoiu: Sunt zvonuri legate şi de Gheorghiu Dej.

Stan Petrescu: Da. Au fost indicii, şi unele dintre ele s-au şi scăpat aşa, prin presă, cum se obişnuieşte în limbajul Serviciilor Secrete, se scapă pe sub uşă asemenea informaţii, se dau şi la presă...

Radu Dobriţoiu: Se sifonează.

Stan Petrescu: În Statele Unite, Hoover făcea chestia asta ca şi /Dills/, în momentul când preşedinţii erau obtuzi la anumite informaţii care avea rezonanţă strategică, mai scăpau la presă pe sub uşă.

Radu Dobriţoiu: E o tehnică asta.

Stan Petrescu: Este o tehnică pentru a detensiona acest flux informaţional, sau dacă vreţi, pe acest lanţ de comandă politică îl detensionează şi atunci dacă presa şi cum presa este într-adevăr cea de a patra putere în SUA, aşa se face că ele se pun în cercetare şi în aşa fel încât preşedinţii sau liderii care sunt la executiv să pună în discuţie şi să îndrepte lucrurile pe care Serviciul de Informaţii le descoperă. Sigur că de aici se presupune că după o stare de sănătate de fier, după un mers la nu ştiu ce schi, în două săptămâni intră într-un cancer galopant, astfel că el dispare. Sigur, teoria conspiraţiei intervine şi aici, că a fost, că a dres, dar se pare că el a fost asasinat cu "operaţiunea Radu", aşa se numeşte în bucătăria serviciilor secrete, precând de la Radiu, plecând de la radiaţii. Or în bucătăriile serviciilor de informaţii sovietice şi ale foştilor aliaţi acest instrument de a scoate de pe scenă sau a omorî defectori, trădători spioni era la modă şi s-a practicat şi se practică şi astăzi, să ştiţi.

Radu Dobriţoiu: Aşadar, nu este ceva nou în uzanţele, în metodele utilizate de Rusia atât în perioada ţaristă, ne aducem aminte de Rasputin, da..

Stan Petrescu: Da, a murit foarte greu. S-au tras multe gloanţe în el.

Radu Dobriţoiu: Şi apoi în perioada Uniunii Sovietice. Iată că se revine la anumite obiceiuri, dacă le putem spune aşa.

Stan Petrescu: În tradiţia serviciilor de informaţii şi de-o parte şi de cealaltă, în general după primul şi până la al Doilea Război Mondial, să ştiţi că în general spionii se executau. Să ne amintim cazul fiului lui Stalin, în custodia germanilor, s-a propus acolo un troc şi Stalin a spus nu, l-au executat. Să ne amintim de cazul Dreyfus, una dintre cele mai mari erori şi afaceri Dreyfus...

Radu Dobriţoiu: Afacerea Dreyfus..

Stan Petrescu: Da, nevinovat, chiar dacă era evreu şi a fost trimis în Guyana. A trebuit să vină un alt preşedinte să dezgheţe 1907... Să ne amintim cazul Războiului Rece începând 1951 - 1952, soţii Ethel şi Julius Rosenberg, care au furat secretul bombelor atomice. A fost una dintre cele mai mari lovituri pe care Uniunea Sovietică le-a dat SUA, când practic bomba nucleară nu mai era a unui singur stat, era o superforţă...

Radu Dobriţoiu: Împărţeau această putere de la data respectivă.

Stan Petrescu: Sigur că da. Şi mai sunt şi alţii spioni care au fost executaţi. Iar în Rusia, dacă l-aţi citit pe Suvorov...

Radu Dobriţoiu: A scris foarte mult.

Stan Petrescu: A scris foarte mult, deşi şi el a defectat în Anglia şi dacă vă amintiţi acea superbă prefaţă, zice; intrii în Serviciu de Informaţii cu o rublă şi ieşi mai greu, plăteşti două ruble, dar priviţi că toţi cei care ies din acest serviciu, ies pe un coş, priviţi acel coş. Da, îi pedepsesc, îi pun în sicriu de vii şi îi ard crematorii. Şi serviciile de informaţii române obişnuiau să-şi pedepească defectorii, exista şi o butadă: să te ferească Dumnezeu de pedeapsa Biroului 2, deci defectorii erau distruşi, cădeau tancuri, liftul peste ei, unul a murit la Bizerte, altul a murit în Turcia, adică s-a încălcat acest principiu care este vechi: dacă trădezi, doar moartea te aşteaptă.

Radu Dobriţoiu: Dar Pacepa trăieşte în continuare.

Stan Petrescu: Pacepa trăieşte, ca şi alţii de la noi şi este tare curios că primeşte şi o pensie, de fapt nu pe Ceauşescu l-a costat ca să facem doar o mică paranteză, ci statul român, dintr-un raport la care am avut acces, rezulta o pagubă pentru România...

Radu Dobriţoiu: Mai mare decât cutremurul din 1977...

Stan Petrescu: Bineînţeles, 300 de milioane de dolari. Imaginaţi-vă ce consecinţe a creat această chestiune şi iată în toleranţa românească neînţeleasă îl tratăm cu atâta bunătate.

Radu Dobriţoiu: 25 de state, printre care Statele Unite, 16 ţări membre ale UE, între care România, dar şi Canada, Australia şi Ucraina au anunţat expulzarea a unor diplomaţi ruşi ca răspuns la atacul cu neurotoxină de la Salisbury, din Marea Britanie, atac pentru care Londra acuză Rusia. Carmen Gavrilă a realizat o sinteză a informaţiilor despre cazul Skripal din perspectiva reacţiilor internaţionale.

*

Carmen Gavrilă: Este vorba despre cea mai mare operaţiune de acest fel în condiţiile în care în total 140 de oficiali ruşi trebuie să prăsească ţările unde se află în misiune. Din România va pleca un diplomat rus. UE s-a declarat şocată de utilizarea ofensivă a unui agent neurotoxic la nivel militar, dezvoltat de Rusia, pentru prima dată în peste 70 de ani pe teritoriul european - se arată în declaraţia de solidaritate şi de sprijin, fără rezerve a Uniunii pentru Marea Britanie. Mai mult, Uniunea a cerut Rusiei să răspundă urgent întrebărilor formulate de Marea Britanie şi de comunitatea internaţională şi să prezinte organizaţiei pentru interzicerea armelor imediat pe deplin integral şi complet, programul rusesc Novicioc, de concepere a agenţilor chimici. Un om de ştiinţă rus a dezvăluit pentru Agenţia de Presă RIA Novosti cum a lucrat la conceperea sistemului de arme chimice şi agenţi chimici numit Noviciok, prin care au fost creaţi în anii '80 agenţi neurotoxici cu o eficacitate redutabilă. Una dintre substanţele din programul Novicioc a fost numită de guvernul de la Londra ca fiind cea cu care au fost otrăviţi fostul spion dublu rus Serghei Skripal şi fiica sa pe 4 martie, la Salisbury, în Marea Brotanie. Uniunea Europeană consideră că utilizarea de arme chimice de către oricine, indiferent de circumstanţe, este total inacceptabilă şi constituie o ameninţare pentru securitatea tuturor. Acelaşi mesaj a venit şi de la NATO, prin vocea secretarului general Jens Stoltenberg.

Jens Stoltenberg: Atacul de la Salisbury a reprezentat prima utilizare a unei neurotoxine pe teritoriul NATO - avem un răspuns puternic şi coordonat la nivel internaţional, iar ca parte a reacţiei, Alianţa este unită şi va lua măsuri suplimentare. Această reacţie transmite un mesaj clar Rusiei privind preţul şi consecinţele comportamentului său tipic, inacceptabil şi periculos. Acţiunile noastre sunt proporţionale şi în conformitate cu obligaţiile noastre legale.

Alianţa Nord-Atlantică a decis retragerea acreditării pentru şapte membri ai misiunii ruse la NATO şi respingerea cererilor de acreditare pentru alţi trei.

De asemenea, Consiliul Nord-Atlantic a impus ca personalul de la misiunea Rusiei la NATO să nu depăşească 20 de persoane.

*

Radu Dobriţoiu: O sinteză semnată de Carmen Gavrilă. Domnule general, cu siguranţă că Marea Britanie, pe lângă anunţul făcut public că Rusia este vinovată de otrăvirea lui Serghei Skripal, sunt sigur că în relaţia cu aliaţii săi a pus la dispoziţie mai multe informaţii, ceea ce a determinat şi a consolidat această unitate de acţiune.

Stan Petrescu: Fără îndoială că reacţia primului-ministru al Marii Britanii în Parlamentul Britanic nu a fost întâmplătoare şi nu au fost aruncate vorbe în vânt. Sigur că primul-ministru, care are în subordine directă SIS şi cele două servicii, a avut....

Radu Dobriţoiu: MI 6, MI 5.

Stan Petrescu: MI 5, MI 6, da, şi sunt servicii britanice de lungă, lungă tradiţie. De altminteri, Marea Britanie...

Radu Dobriţoiu: Care s-au confruntat cu serviciile secrete ruseşti, în istoria contemporană, de foarte multe ori.

Stan Petrescu: Sigur că da, le-au furnizat informaţii de primă mână, iar ca o, iar ca o glumiţă la radioascultătorii noştri, se spune că primul-ministru britanic Churchill primea rapoartele serviciilor de informaţii, dar era atât de meticulos şi de îndrăzneţ în a merge la informaţia primară. Zice, vreau să văd informaţia informatorului nostru sau sursei umane, că să spunem aşa.

Radu Dobriţoiu: Humint.

Stan Petrescu: Humint. Dar totodată şi ruşii au penetrat, dacă ne amintim de cei patru de la Cambridge: Kim Philby, Guy Burgess şi cu Anthony Blunt sau Maclean, din 30 au fost recrutaţi şi iată că au dat informaţii în plină perioadă a Războiului rece, iar Kim Philby a ajuns chiar şi pe timbrele sovietice. Deci, valoarea informaţiilor a fost inestimabilă. Deci, la acest război vizibil şi de o parte şi de cealaltă, în această stare de confruntare invizibilă, au avut oameni de mare, de mare clasă, iar ruşii au obţinut succese, de asemenea, extraordinare şi să reamintim familia Ethel şi Julius Rosenberg, şi ei au fost arşi pe scaunul electric, în ciuda faptului că ziarele americane titrau atunci: 'o femeie să fie dusă la moarte'. Dar aceasta a încălcat misiunea de securitate, iar cu acestea nu se joacă. Au un caz foarte dur, Pollard, de etnie evreiască, el a lucrat în serviciile de informaţii ale marinei, FBI era pe urma lui, el a fugit la Ambasada israeliană de la Washington, a stat vreo două săptămâni, şi ce au spus, dacă îl ţinem şi îl ducem la Tel Aviv recunoaştem că am spionat Guvernul SUA. Şi atunci l-au aruncat în stradă. FBI l-a înhăţat şi l-a condamnat pe viaţă. Mai mulţi prim-miniştri şi preşedinţi din Israel au cerut eliberarea sau scurtarea pedepsei şi niciun preşedinte american nu a fost de acord. Au spus, când este vorba de trădare, nu avem ce discuta.

Radu Dobriţoiu: Ascultându-vă, mă gândesc care va fi, totuşi, viitorul pentru un alt caz similar, este vorba de Assange?

Stan Petrescu: Sigur că până la urmă el va ajunge în custodia cui trebuie, sigur că da. Americanii au, ca şi chinezii, o răbdare foarte mare. Multe din informaţii au devenit perisabile. Ştiţi că şi informaţiile au o viaţă, nu, încep să scadă din însemnătate în anumite procente şi probabil că va ajunge într-un tribunal să fie judecat, pentru că informaţiile pe care el le-a scos din calculatoarele americane au fost de o importanţă vitală şi foarte lume, şi adevrsari, au intrat în contact cu informaţii de primă mână şi chiar şi noi.

Radu Dobriţoiu: Aţi amintit de informaţii perimate. Se pare că, totuşi, Skripal deţinea şi informaţii despre operaţii în desfăşurare care încă nu se încheiaseră. Probabil acesta a fost mobilul tentativei?

Stan Petrescu: Pe lângă asta era şi un mare critic, ca şi Nikolai Gluşkov, ca şi Berezovski care îl crtica foarte puternic pe Putin şi mai ales ziarista aceea care a fost omorată, pe de o parte. Pe de altă parte, sigur că deţin informaţii şi informaţii de importanţă deosebită şi cu valori foarte mari. Pe de altă parte ei erau folosiţi de către Marea Britanie, şi mă refer la serviciile de informaţii, ca oameni cu expertiză foarte înaltă şi care aveau ceea ce se preda în şcolile de intelligence britanice, dar fireşte aveau şi o avere informativă foarte mare şi care venea în sprijinul contraspionajului britanic pentru..., poate că s-au predat şi reţele, nu....

Radu Dobriţoiu: Ceea ce este foarte grav pentru...

Stan Petrescu: Foarte grav, sigur, că în momentul, şi mai ales chestiunea agenţilor dubli în teoria informaţiei, în teoria activităţii informative, există o instituţie a lor. Agenţii dubli transmit informaţii de la un serviciu la celălalt şi cel care câştigă încrederea va avea şi avantajele informaţiilor pe care le deţine.

Sigur că sfârşitul sau... în general, agenţii dubli cam sfârşesc prin a fi executaţi..

Radu Dobriţoiu: Colegii de la Jurnal mi-au adus o ştire: Rusia expulzează 60 de diplomaţi americani şi închide Consulatul SUA la Sankt Petersburg. Rusia l-a convocat astăzi pe ambasadorul SUA la Moscova, John Huntsman, pentru a-i comunica măsurile de represalii la decizia ţării sale de a expulza diplomaţi ruşi în cazul otrăvirii spionului dublu Serghei Skripal şi a fiicei acestui - transmite agenţia EFE. Literalmente, în acest moment, ambasadorul SUA a fost chemat la Ministerul de Externe, unde este informat cu privire la conţinutul măsurilor de răspuns împotriva SUA - a spus şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, într-o conferinţă de presă. iată, a făcut-o şi publică. Amintesc, Rusia a decis să expulzeze 60 de diplomaţi americani şi închiderea Consulatului SUA la Sankt Petersburg - a anunţat astăzi ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, citat şi de AFP şi de marile agenţii de presă. Era de aşteptat această reacţie.

Stan Petrescu: Sigur că da. Au început presiuni economice. Mai întâi că a blocat toate activele ruseşti din întregul areal de afaceri în Marea Britanie, pe de-o parte, pe lângă celelalte măsuri care se luaseră de către Vest şi Uniunea Europeană împotriva Federaţiei Ruse. De asemenea, au şi fost avertizaţi că niciun sportiv nu va merge la Campionatul de Fotbal, a anulat vizita lui Lavrov şi de aici au început şi cu expulzarea, potrivit Convenţiei de la Viena 61, 18 aprilie, art. 9, persoana non grata pe bază de similaritate, eu - 60, tu - 60 ş.a.m.d.

Radu Dobriţoiu: Măsura a fost replica... în echilibru, în balanţă, pentru că SUA au expulzat 60 de diplomaţi ruşi şi au dispus închiderea Consulatului Rusiei de la Seattle.

Stan Petrescu: Cred că numai de acolo.

Radu Dobriţoiu: Da, ştiu că au şi redus schema acceptată a personalului diplomatic al Rusiei, totodată. Probabil că acesta este primul semnal transmis de Moscova dintr-o cascadă de măsuri pe care le va lua.

Stan Petrescu: Deci, activarea articolului 9, însemnând Declaraţia de persona non grata, iar cei care nu sunt diplomaţi nu mai au ce căuta pe acolo se va încheia până la urmă... Şi trebuie să reţinem şi faptul că cele două mari puteri nucleare au mai trecut prin asemenea perioade şi definiţia...

Radu Dobriţoiu: Dar nu în istoria recentă /.../

Stan Petrescu: Sigur, unii analişti spun că a reînceput un alt război rece şi că vor urma şi perioade fierbinţi. Da, există şi teoria potrivit căreia în momentul când încep jocurile de spionaj şi ele sunt devoalate, ar putea să aibă loc şi o stare de confruntare, ceea ce nu cred; cred că vor găsi formule ca să se împace, pentru că sunt prea puternice statele şi guvernează pacea lumii.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, aveţi experienţă şi expertiză în domeniul contrainformaţiilor militare. Cazul Skripal poate fi un prilej pentru anumite state de a scăpa de anumiţi diplomaţi incomozi, care, dacă ar fi fost expulzaţi separat, ar fi generat critici, probleme sau reacţii? Este o ocazie bună ca cei care erau în ţinta anumitor state, iată, acum scăpăm de ei?

Stan Petrescu: Aici este şi da şi nu, depinde de înţelepciunea serviciului de informaţii care are în lucru asemenea chestiune.

Radu Dobriţoiu: Care gestionează.

Stan Petrescu: Care gestionează acţiunea. Eu dacă am mers pe urmele unui spion, cu acoperirea pe care o are, şi am început să intru în mod discret în toate relaţiile lui şi mai ales unde ţinteşte, eu nu m-aş grăbi să-l expulzez, aş fi vrut să merg până la capăt să vedem ceea ce... Pe de altă parte, unii care sunt deja foarte activi, foarte agresivi şi care au agenţi de influenţă foarte mulţi în presă, în radio sau mai ştiu eu, în politică, pe unde, pe unde, şi atunci ei devin destul de periculoşi, sigur că este o ocazie bună, un pretext ca să-i declare non grata. Dar sunt şi unele state care o fac din complezenţă. Iată, şi Moldova, până la urmă, pentru Marea Britanie, faţă de care are o anumită vocaţie de prietenie, a spus că trei diplomaţi din Moldova vor fi expulzaţi, deşi ruşii cred că au pe acolo 2000 de hibrizi din ăştia prin toate oraşele Moldovei.

Radu Dobriţoiu: Era o glumă pe vremea lui Ceauşescu: jumătate lucrează pentru Securitate şi cealaltă jumătate colaborează.

Stan Petrescu: Aşadar, şi Uniunea Europeană, 20 de state ale Uniunii Europene au luat măsura de a expulza. Acest lucru se va termina, în final, vor ajunge la negocieri.

Radu Dobriţoiu: Despre expulzarea de diplomaţi în replică la otrăvirea lui Serghei Skripal în Marea Britanie am discutat şi cu generalul-locotenent în rezervă Alexandru Grumaz, fost consul general al României la Shanghai. Pe baza experienţei sale în diplomaţie, dar şi ca analist militar, gen. Alexandru Grumaz a declarat pentru emisiunea Euroatlantica.

*

Alexandru Grumaz: Expulzarea de diplomaţi este un lucru extrem de grav. În momentul în care se încalcă regulile şi cutumele diplomaţiei, acest lucru apare ca o necesitate, nu ca un fapt care vine în urma unor acţiuni. Deci este o necesitate de a face acest lucru. James Mattis spunea aşa: Rusia a les un adversar strategic şi este pe punctul de a se angaja în situaţii periculoase. Asta, referitor la faptul că deja acţiunea pe care au desfăşurat-o în Marea Britanie...

Radu Dobriţoiu: E vorba de cazul Skripal.

Alexandru Grumaz: Skripal, exact... continua secretarul apărării al SUA. Reţineţi, este emblematic pentru toate ţările care expulzează diplomaţi ruşi în acest moment. Unele au regină, altele au preşedinte, dar toate sunt democraţii şi cred că acesta este răspunsul pe care trebuie să-l dăm.

Radu Dobriţoiu: Este o nouă dezvoltare către un alt război rece, domnule general?

Alexandru Grumaz: Nici nu s-a terminat, domnul Dobriţoiu, acest război rece. Eu, din câte ştiu, serviciul de informaţii externe al Rusiei, care în jur de 13.000 de lucrători, are în jur de 200 de ilegali în ţările din Occident şi inclusiv în ţările din Europa. Deci aceşti oameni au misiunea de a se ocupa de nivelul de jos, de la baza piramidei politice, deci de a acţiona în zona aia şi de a culege informaţii de la acest nivel. Sunt oameni care sunt trimişi în străinătate pentru astfel de operaţiuni, lăsând la o parte cei care fac oficial aceste activităţi de culegere de informaţii.

Radu Dobriţoiu: Este o nouă ocazie de a răspunde la provocările Rusiei şi a arăta unitatea Alianţei?

Alexandru Grumaz: Da, este, pentru că acest lucru este extrem de important. Uitaţi-vă, întreaga Europă s-a raliat acestui fenomen de a expulza diplomaţii ruşi; şi nu numai Europa, Australia, Canada. Există o unitate în această acţiune, ceea ce denotă că NATO este o structură solidă, o structură pe care Rusia n-a reuşit s-o fisureze.

*

Radu Dobriţoiu: O reacţie aşteptată din partea aliaţilor, domnule general Stan Petrescu, din partea aliaţilor Londrei, demonstrând din nou unitatea NATO, consecvenţa şi determinrea aliaţilor. Cât de important este acest mesaj de solidaritate, acest simbol al mesajelor?

Stan Petrescu: Acest mesaj de solidaritate şi de coeziune, mai ales, este extrem de puternic şi poate... nu că poate, ci pune Federaţia Rusă în stare de dificultate. Da, colegul Sandu Grumaz a spus un adevăr extraordinar, şi anume că a încercat Federaţia Rusă, prin diverse situaţii, ca să creeze fisuri nu numai în Uniunea Europeană, dar şi în NATO, pentru că este cea mai puternică forţă politică militară şi care poate să ţină piept aici, la frontiera de est a spaţiului euroatlantic. Şi, totuşi, a fost modest generalul Grumaz apropo de ilegalii sau agenţii acoperiţi...

Radu Dobriţoiu: Dânsul e modest tot timpul.

Stan Petrescu: Îl stimez, este un coleg extraordinar. Eu cred că sunt anumite numărători care se pot face în lumea serviciilor. Agenţii pe care ruşii i-au lăsat din Marea Baltică şi până aici, în flancul sud-estic, sunt peste 4 sau 5000 de agenţi şi sigur că ei sunt foarte bine distribuiţi în zonele cele mai sensibile în politică, în economie. Spionajul ştiinţific şi politic sunt de primă mână şi astăzi.

Radu Dobriţoiu: O întrebare la final de emisiune Euroatlantica. Domnule general, există cutume, legi nescrise ale serviciilor de intelligence, atunci când ajungi la un acord să nu ucizi un spion sau ajungi la o înţelegere şi nu-l respecţi, cum a făcut Rusia, ce înseamnă asta, tot aşa ca simbol?

Stan Petrescu: Sigur că depinde de cutumă. Este vorba de o şcoală a fiecărui serviciu de informaţii şi este produsul... Ruşii încă nu vor renunţa la pedeapsa defectelor, pentru că Putin a reuşit, prin tot aparatul său de propagandă, să menţină o stimă de sine a fiecărui cetăţean, o solidaritate a acestui popor şi, prin acest exemplu, spune că Putin nu se joacă /.../

Radu Dobriţoiu: Dar în timpul alegerilor şi al camaniei electorale, în ultimele zile.

Stan Petrescu: Sigur că da, chiar pe 18 martie, ăsta a fost un plus de oxigen foarte mult. Aceste cutume să ştiţi că se practică, dar mai există o cutumă despre care nu se ştie: în orice situaţie de confruntare sau de răceală între două state, mari sau mici, se întâmplă, agenţii dubli menţin în contact cele două state.

Radu Dobriţoiu: Euroatlantica la final. Am discutat despre implicaţiile cazului Skripal. Invitatul ediţiei a fost generalul de brigadă în rezervă, profesor universitar, Stan Petrescu.

Sunt Radu Dobriţoiu şi alături de producătorul emisiunii Nicu Popescu vă mulţumesc pentru că aţi ascultat emisiunea Euroatlantica la Radio România Actualităţi.