Perspectivele apărării la nivel european

Realizator: Radu Dobriţoiu - Tema ediţiei din această seară: Perspectivele apărării la nivel european, problematică dezbătută la "Euroatlantica" după Consiliul Afacerilor Externe de la Bruxelles, inclusiv în formatul miniştrilor apărării. Printre subiectele abordate la aceste lucrări de interes pentru viitorul securităţii europene: apărarea cibernetică, consolidarea industriei de apărare, priorităţile Agenţiei Europene pentru Apărare, dezvoltarea unor proiecte specifice, cum ar fi: realimentarea în zbor a aeronavelor sau sistemele de avioane fără pilot. România a fost reprezentată la dezbateri de ministrul de externe, Titus Corlăţean şi de ministrul apărării, Mircea Duşa. Invitat în Studioul 31 al Radio România Actualităţi colonelul în rezervă Ion Petrescu, doctor în ştiinţe militare, analist pe problematica apărării. Bună-seara.

Ion Petrescu: Bună-seara şi felicitări pentru realimentarea, pe calea undelor, a ascultătorilor cu comentarii inedite privind spaţiul euroatlantic.

Realizator: Şi cu teme de actualitate ce s-au desfăşurat în această săptămână la Bruxelles. Vom avea pe parcursul emisiunii trei corespondenţe primite de la Bruxelles, de la Cerasela Rădulescu, inclusiv declaraţia şefului Comitetului Militar al Uniunii Europene şi declaraţia lui Peter Round, şef Direcţie Capabilităţi Militare, Agenţia Europeană de Apărare. Colegii din regia de emisie, Ileana Băjenaru şi Costin Iorgulescu, îmi confirmă că avem legătura la Bruxelles. Bună-seara, Cerasela Rădulescu.

Cerasela Rădulescu: Bună-seara, Radu, bună-seara ascultătorilor tăi, bună-seara, domnule Petrescu. Uniunea Europeană doreşte ca industria de apărare să devină performantă, chiar dacă bugetele statelor membre alocate sectorului au fost mai mici, în aceşti ani de criză economică. Aceasta a fost tema de la care au plecat, la începutul reuniunii cu miniştrii apărării, miniştrii de externe, în cea de-a doua zi a sesiunii Consiliului Afaceri Externe. Consiliul miniştrilor de externe, cu cei ai apărării s-a încheiat cu rezultate pozitive - au afirmat oficialii europeni -, iar secretarul general-adjunct al Înaltului reprezentant al Uniunii Europene pentru politica externă, Maciej Popowski, a spus că la reuniune a fost trasă concluzia că e nevoie de mai multă colaborare între statele europene, iar Uniunea Europeană trebuie să-şi întărească rolul de furnizor de securitate. Aceasta înseamnă, desigur, mărirea capacităţilor militare şi, prin urmare, dezvoltarea industriei de apărare. Aceasta trebuie să se dezvolte - au mai susţinut miniştrii într-una dintre sesiuni care a fost deschisă de către comisarul pentru industrie, Antonio Tajani, şi s-a concentrat pe piaţa industriei de apărare, rolul întreprinderilor mici şi mijlocii în dezvoltarea acesteia, rolul certificării şi standardizării aparaturii militare, dar şi un accent important a fost pus pe dezvoltarea cercetării şi inovaţiei, de altfel, strategie prioritară a Programului Europa 2020. Industria de apărare are potenţial şi sunt alocate peste 100 de miliarde de euro pe an şi creează peste 1,5 milioane de locuri de muncă. Un alt subiect important pentru statele membre a fost stadiul operaţiunilor şi misiunilor militare.

Realizator: E vorba de Somalia, este vorba de operaţiuni din Africa...

Cerasela Rădulescu: Exact.

Realizator: O să revenim, Cerasela, la aceste subiecte. O să le disecăm. Din ce a relatat de la Bruxelles Cerasela Rădulescu, domnule colonel Petrescu, ne dăm seama că Uniunea Europeană vine în siajul deciziilor NATO. Ne aducem aminte de conceptul de smart defence de la NATO. Iată că Uniunea Europeană vrea să facă ceva similar, dar în domeniul industriei de apărare. Bineînţeles, ultimul exemplu, pe plan militar, unde au cooperat, în linia întâi, state din Uniunea Europeană şi forţe din Statele Unite a fost războiul din Libia, unde s-a văzut foarte clar că Europa este dependentă de ceea ce înseamnă logistica Statelor Unite. Probabil că acolo, în lecţia aceasta învăţată, îşi au rădăcinile aceste noi concepte dezbătute şi dezvoltate a nivelul Uniunii Europene. Iată, de la smart defence, la dezvoltarea unei industrii de apărare care să fie compatibilă la nivelul Uniunii Europene. Sunt curios în ce măsură şi industria de apărare din România va fi cooptată în cadrul acestui grup extins al industriei europene de apărare. Cum anticipaţi că se va derula şi se va implementa acest concept?

Ion Petrescu: La cancelaria premierului actual al României există un document înaintat de un ex-expert al Ministerului Apărării, care pledează tocmai pentru o strategie a României, de integrare în politica europeană de apărare. Aş vrea însă să fac două remarci. În primul rând, că Uniunea Europeană se află în siajul... Statelor Unite ale Americii. Argument tehnic: 40% din bugetul pentru apărare al SUA este echivalentul bugetului Europei pentru apărare, dar Europa obţine cu această sumă alocată doar 10% din capabilităţile militare pe care le au Statele Unite! În al doilea rând, trebuie să arătăm că secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen a fost prezent pe19 noiembrie, la această reuniune şi a dat două semnale: este cazul să nu întărim birocraţia în cadrul Uniunii Europene, ci să mergem pe o întărire a capabilităţilor necesare şi în acelaşi timp, să se focalizeze Uniunea Europeană pe aspectele de coordonare, nu de duplicare a unor structuri aliate. Uniunea Europeană are două Grupuri de luptă care sunt folosite, teoretic, şi de către NATO. Fiecare Grup de luptă are 1.500 de soldaţi, care se schimbă, prin rotaţie, la şase luni de zile. Dar acestea n-au fost folosite până acum.

Realizator: Ele sunt mai mult la nivelul de concept şi pe hârtie. Efectiv şi întrunite, aceste forţe nu au acţionat niciodată într-o operaţiune de-sine-stătătoare...

Ion Petrescu: Corect, dar vreau să vă informez, pentru că aţi amintit de Somalia, prima ocazie de folosire a unuia dintre Grupurile de luptă a fost în Mali. Atunci s-a discutat această problemă, dar din raţiuni politice lesne de înţeles, nu s-a făcut pasul următor, ca să se dea acordul, la nivelul Uniunii Europene, ca un Grup de luptă să fie folosit, nu doar să fie intervenţia militară franceză.

Realizator: Mali, unde readucem aminte ascultătorilor că noi avem aproximativ 10 militari instructori, într-o misiune sub egida Uniunii Europene. Vom dezvolta, cum am anunţat, vom diseca această tematică a apărării la nivel european, în această ediţie "Euroatlantica". Vă propun să ascultăm un fragment din declaraţia făcută la Bruxelles de ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa.

Mircea Duşa: Lumea se schimbă, bugetele pentru apărare s-au redus. În viziunea Consiliului European şi a statelor membre va trebui ca şi capabilităţile militare ale Uniunii Europene să fie reorientate în funcţie de bugetele alocate de către statele naţionale şi de bugetul Uniunii Europene. Capabilităţi eficiente, cu bugete mai reduse. Un subiect aparte îl va constitui şi l-a constituit şi la întâlnirile noastre, industria de apărare, având în vedere că se doreşte ca la nivelul Uniunii Europene să se creeze asemenea capabilităţi, care să asigure integrarea capacităţilor de industrie, dar şi termenii în care trebuie să reorientăm industria de apărare, începând de la inovaţie, de la politicile în acest domeniu, continuând cu industria de apărare efectivă şi cu programele EDA, care sunt puse la dispoziţia industriei de apărare. Sigur că şi România are un interes aparte, când vorbim de industria de apărare, pentru că sunt capabilităţi în România, sunt întreprinderi care au o producţie destinată pentru apărare, sunt peste 25 de astfel de întreprinderi, care trebuie integrate în sistemul industriei de apărare europene, având în vedere că nu numai statele care au o anumită dezvoltare industrială şi economică trebuie să realizeze capabilităţile militare şi tehnica de luptă, ci şi unităţi din întreprinderile din statele mijlocii, din statele mici. De asemenea, legat de EDA, în sfârşit, după discuţii destul de lungi, s-a aprobat şi bugetul pe 2014, dar şi obiectivele pe care EDA le are în vedere vizavi de realimentarea avioanelor în zbor, vizavi de sistemele de comunicaţii guvernamentale, de apărare cibernetică, vizavi de modul în care este folosită energia în sistemele de apărare.

Realizator: Să traducem pentru ascultători această abreviere, EDA. Semnifică European Defence Agency, este vorba de Agenţia Europeană pentru Apărare. A adus aminte ministrul Mircea Duşa, iată, în declaraţia surprinsă la Bruxelles de colega mea Cerasela Rădulescu, de această interferenţă între industria românească de apărare şi industria europeană de apărare. Este foarte important, ştiu că printre altele, s-a discutat în aceste comisii, la Bruxelles, şi despre o eventuală participare a României cu tehnică militară, adică să punem la dispoziţie tehnică militară pentru forţele militare din Mali. Cerasela, ce ştii despre acest subiect?

Cerasela Rădulescu: Da, Radu, dar până a vorbi de acest lucru, aş vrea să mai adaug că ministrul apărării susţine - şi asta a fost interesant pentru presa română, care a consemnat declaraţia -, faptul că şi dacă avem un buget mai mic în Uniunea Europeană, România trebuie să aibă acces egal şi echitabil la contractele din industria de apărare. Poziţia ministrului român mi s-a părut extrem de importantă, în condiţiile în care aceste contracte ar putea ajuta foarte mult întreprinderile mici şi mijlocii, aşa cum a spus şi ministrul român al apărării.

Realizator: Din păcate, domnule colonel, industria românească de apărare este în declin în ultima decadă, în ultimii zece ani, după o perioadă de dezvoltare maximă înainte de 1989, urmată de o etapă de supravieţuire. Treptat, industria românească de apărare a început să dispară nu numai de pe piaţa europeană, dar şi de pe piaţa românească, pentru că inclusiv Armata României achiziţionează din ce în ce mai puţin echipamente şi tehnică militară de la noi, din industria românească de apărare.

Ion Petrescu: Este adevărat, dar aici ar fi două elemente noi, mai puţin cunoscute. Vă refereaţi întâi la producţia de armament internă. Să ştiţi că la anumite fabrici din România, în momentul de faţă, într-o lună se produce mai mult decât într-un an înainte de 1989. Este vorba îndeosebi de armament pentru forţele speciale, armament individual pentru trupele speciale. În al doilea rând, România trebuie să îşi spună cuvântul în mod adecvat, prin reprezentanţii legitimi, în forurile europene asupra următoarei nuanţe: în mod firesc, ca parte a NATO şi a Uniunii Europene, organismul militar românesc trebuie să beneficieze de tehnica de luptă competitivă, modernă, dar industriei de armament a României trebuie să i se creeze facilitatea ca pe terţe pieţe să-şi vândă produsele. Nu e vorba de a intra în competiţie cu industria de armament din Franţa sau Germania, ci este vorba ca actualele produse, care există pentru forţe terestre din terţe ţări, să poată ajunge în Africa, în America Latină...

Realizator: Terţe ţări cum ar fi Mali, am adus aminte, Somalia şi alte ţări...

Ion Petrescu: Însă această discuţie trebuie dusă la nivel înalt, la nivel de ministru al apărării, de premier, de preşedinte...

Realizator: ... ministrul de externe...

Ion Petrescu: Corect. Pentru că acest interes vizând restartarea industriei de apărare trebuie exprimat nu doar de către jurnalişti, nu doar în emisiuni de televiziune şi de radio, ci şi la nivelul unor discuţii politice interaliate, marcate de francheţe. Industria de armament din România trebuie ajutată prin asemenea demersuri.

Realizator: Să spunem, pe pieţe, unde în acest moment este fieful Franţei sau pentru alte state din Uniunea Europeană...

Ion Petrescu: Şi ştiţi de ce? Pentru că dacă vom reuşi, de exemplu, să vindem armament în Mali, cum aţi spus dumneavoastră, beneficiile financiare vor fi în favoarea organismului militar românesc, pentru că vor fi sume de bani cu care pentru militarii noştri vom cumpăra armament din ţări cu tradiţie în domeniu în Europa, utile dotării trupelor noastre cu armament echivalent celui folosit în teatrele de operaţiuni militare...

Realizator: Pentru apărarea europeană, în timp ce în Mali, cu ajutorul armamentelor achiziţionate de la industria românească de apărare, se va menţine un echilibru, ştim foarte bine, fragil, acolo, în lupta unor grupări de sorginte teroristă, fundamentalist-islamice.

Ion Petrescu: La Bucureşti există speranţa că după această întâlnire, la nivelul şefilor de stat şi de guvern, din decembrie, probabil că actualul executiv va da undă vede ca strategia naţională a României în acest domeniu să permită, poate chiar din 2014, o restartare a industriei naţionale de apărare.

Realizator: Să-l ascultăm, pentru că vorbim de industria de apărare, un subiect sensibil, alături de bugetul de apărare pentru ţările din Uniunea Europeană, pe generalul Patrick de Rousiers, şeful Comitetului Militar al Uniunii Europene, cu o declaraţie făcută la conferinţa de presă, de la finalul întâlnirii miniştrilor de externe cu miniştrii apărării de la Bruxelles.

Patrick de Rousiers: Scopul acestei reuniuni de două zile a fost pregătirea subiectelor pentru Consiliul European, discuţii privind industria de apărare europeană şi operaţiunile şi misiunile militare. Este vorba de operaţiunile şi misiunile Uniunii Europene, cu accent pe EUTM, Somalia şi Mali. Ne-am concentrat în special pe cea din Somalia, pentru că suntem în plin proces de a părăsi Uganda şi a ne reloca în Somalia. În câteva săptămâni vom fi cu totul acolo. În misiunea din Mali susţinem acelaşi rol al Uniunii Europene: consultanţă şi pregătire militară. Aceste misiuni sunt sub supraveghere şi repoziţionare strategică, până la summitul european de anul viitor.

Realizator: Vorbeşte diplomatul, domnule colonel Petrescu, despre aceste misiuni care, să spunem, sunt mai mult conduse de Franţa, cum este vorba de Mali, sau de alte state din NATO. Uniunea Europeană este acolo doar ca şi drapel. Nu cred că şi implicarea din punct de vedere al forţelor militare este de o reprezentativitate foarte mare.

Ion Petrescu: Corect. De fapt, dacă vorbim de apărarea europeană, trebuie să menţionăm că există trei factori decisivi. Este vorba de structurile militare ale Marii Britanii, Franţei şi Germaniei.

Realizator: De asemenea, există şi o colaborare bilaterală Franţa-Marea Britanie, există o divizie comună construită şi creată de cele două state acum aproximativ doi ani...

Ion Petrescu: Dar să punem punctul pe i. Ce înseamnă, până la urmă, existenţa unei structuri de apărare europene? Înseamnă că dacă o ţară îşi dă acceptul să facă parte din contingentul care va fi folosit într-o situaţie de criză, în termen de cinci zile trebuie să-şi exprime acordul pentru a intra în acţiune conform situaţiei de criză creată într-o anumită zonă, unde Uniunea Europeană simte interesele sale periclitate. Dar avem cazul Germaniei, care nu poate în cinci zile să-şi dea acordul, pentru că parlamentul german are o procedură lungă... Pe de altă parte, Germania, care este una din cele trei ţări menţionate, este tot timpul reticentă la orice fel de acţiuni militare.

Realizator: Şi tot timpul şi-a arătat disponibilitatea Germania de a participa la operaţiuni chiar ale NATO sau ale Uniunii Europene mai degrabă cu personal medical, cu spitale militare de campanie, decât cu forţe de tip combat, forţe luptătoare.

Ion Petrescu: Există şi o prejudecată, la nivelul opiniei publice europene, aceea că epoca marilor intervenţii, a marilor operaţiuni, cum a fost cea din Afganistan, sau din Irak, s-a încheiat. Europenii nu se simt în general ameninţaţi de ceva în mod deosebit, decât de terorism. Aici, da, la nivelul cetăţeanului de rând, terorismul este luat în calcul. Şi mai există iluzia că, indiferent de situaţie, America va interveni. Dar se uită starea în care se află acum America şi spre ce se îndreaptă. Din fericire, umbrela americană este o certitudine a prezentului, care funcţionează ...

Realizator: Şi-a dovedit funcţionabilitatea şi a venit şi în apropiere de Uniunea Europeană, pentru că Libia, chiar dacă se aminteşte de coastele libiene, în imnul puşcaşilor marini americani, Libia este mai degrabă mai aproape de oicumena europeană, decât de Statele Unite.

Ion Petrescu: Da, dar după două săptămâni, de la declanşarea Operaţiunii Protectorul Unificat, în Libia, şi britanicii, şi francezii au făcut apel la americani, ca să-şi rezolve deficitul de muniţie, pentru că au avut problemele cunoscute...

Realizator: Şi realimentarea din zbor...

Ion Petrescu: Şi realimentarea din zbor. În acelaşi timp, vizavi de buget, nu trebuie să ne facem mari iluzii că acum, în decembrie, se va ajunge la mari deschideri bugetare. În decembrie se va reuşi, probabil, un singur lucru, la reuniunea pe probleme de apărare. Asta spun experţii occidentali, ca măcar o dată pe an, şefii de stat şi de guvern, de-acum înainte, să discute concret ce-i de făcut pentru ca acele operaţiuni de pooling and sharing să ajute politicile de apărare naţionale şi la nivel european, pentru ca Europa să meargă înainte, în întâmpinarea dezideratului Statelor Unite ca aliaţii să fie complementari, la nivelul dotărilor cu tehnica de luptă.

Realizator: Să traducem şi acest termen, pooling and sharing . Înseamnă ce punem la comun în cadrul apărării comune, ce putem împărtăşi, ce aduce fiecare şi cine poate ajuta pe vecinul şi aliatul nostru în materie de apărare...

Ion Petrescu: Şi o să vă dau un exemplu concret. Dintre toate ţările europene răsăritene, ex-socialiste, la proiectul privind capabilităţile strategice europene aeriene, doar Polonia şi Ungaria şi-au anunţat în mod ferm participarea alături de ţări occidentale cunoscute, precum Belgia, Franţa, Portugalia...

Realizator: Bine, Ungaria a participat şi la misiunea din Irak, cu un detaşament de transporturi, dar fără camioane. Au primit de la americani, acolo. Probabil că va participa şi aici, sperând să primească nişte avioane, cum a primit în Irak, nişte camioane din partea trupelor americane. Mă îndrept din nou spre Bruxelles, la Cerasela Rădulescu. O ultimă întrebare pe care ţi-o adresez, Cerasela: care a fost atmosfera acolo, foarte pe scurt?

Cerasela Rădulescu: Atmosfera a fost una destul de relaxată, în sensul că am beneficiat de prezenţa unor înalţi oficiali la conferinţele de presă, ale unor generali din armatele europene. Se pare că statele membre sunt decise, probabil, în al doisprezecelea ceas, aşa cum spunea şi domnul Petrescu, să oblige şefii de stat şi de guvern măcar o dată pe an, când se întâlnesc în aceste summit-uri, să ia decizii privind politica de securitate şi apărare comună, de bugete şi, dacă tot vorbim de Europa 2020, să existe ceva concret şi în cadrul industriei militare prin inovaţie şi cercetare, lucru subliniat de fiecare oficial european, în conferinţele de presă. Şi pentru că pomeneaţi mai devreme de Germania şi de Franţa, motorul franco-german, ar mai fi de adăugat că aceste două state, împreună cu altele, au format un club al utilizatorilor de drone, cu ambiţia de a produce, la scară europeană, următoarea generaţie de avioane fără pilot începând din 2020. S-au alăturat, deocamdată, Grecia, Italia, Olanda, Polonia şi Spania, iar această propunere franco-germană este deschisă tuturor statelor membre.

Realizator: Vorbim de capabilităţi militare. Să ascultăm şi declaraţia lui Peter Round, şeful Direcţiei de Capabilităţi Militare din Agenţia Europeană de Apărare.

Peter Round: Ştim că trebuie să avem recunoaşterea priorităţilor din industria de apărare, la cel mai înalt nivel politic, chiar dacă suntem constrânşi financiar. Nu putem face mai mult când sunt tăiate bugetele. Trebuie să colaborăm să fim eficienţi. Nu trebuie să ne suprapunem, dar trebuie să aplicăm politicile europene în materie de apărare. Misiunea noastră, la Agenţia Europeană de Apărare este să transformăm această activitate în proiecte concrete. Deciziile de astăzi sunt importante înaintea întâlnirii, la nivel înalt, a şefilor de stat şi de guvern din decembrie, prin care cerem finalizarea proiectelor de cercetare şi inovaţie. Am lansat astfel de proiecte astăzi, legate de alimentarea în zbor a aeronavelor, sisteme de avioane fără pilot, comunicarea guvernamentală prin satelit şi apărarea cibernetică. În viitor, industria de apărare poate fi ajutată, dar aceasta depinde de dezvoltarea cercetării şi a industriei cibernetice, iar acestea suferă primele, de pe urma tăierilor bugetare. Miniştrii europeni ai apărării au decis astăzi că investiţiile în cercetare şi inovaţie sunt prioritare. Există o listă cu domeniile critice ale industriei de apărare, cele care suferă cel mai mult din lipsa de investiţii în cercetare şi inovaţie.

Realizator: Domnule colonel Petrescu, drone, avioane de cercetare fără pilot, unde Armata României este experimentată şi nu numai la nivel teoretic, ci şi practic, în misiunile din Irak şi acum, în Afganistan, unde noi operăm nu numai avioane de cercetare fără pilot - este vorba de aproximativ 11 astfel de avioane, 10 dintre ele donate din partea Statele Unite, noi-nouţe acolo, în Afganistan, încă un Shadow, pe care lucrează băieţii de la Brigada de Informaţii Militare. De asemenea, ei s-au specializat acolo, în Afganistan, în a opera acele baloane de captare a imaginilor. Nu se suprapune, totuşi, acest program al UE cu programul NATO, ştiind că şi NATO doreşte să achiziţioneze drone?

Ion Petrescu: Eu cred că se va ţine cont de ceea ce indica secretarul general al NATO, adică să nu fie organisme paralele şi bani consumaţi în aceeaşi direcţie. Se va merge pe o complementaritate, pentru că cele patru programe adoptate cu ocazia reuniunii de acum a miniştrilor de externe şi ai apărarii merg în ideea de a răspunde exigenţei Statelor Unite, ca pornind de la un buget corespunzător unei situaţii de criză în Europa, pe care Washingtonul l-a înţeles, să se ajungă, totuşi, la o soluţie, ca in integrum Uniunea Europeană să aibă ceea ce s-a văzut că este necesar să dispună în teatrele de operaţiuni militare, să fie mijloace europene proprii şi să nu mai fie nevoie, în viitor, de acest transfer de tehnică de luptă, de la americani la unii aliaţi.

Realizator: Credeţi că România, printr-un abil joc politico-diplomatic, se poate impune la nivelul Uniunii Europene la acest capitol al apărării, mult mai bine decât la alte capitole, unde noi suntem ceva mai în urmă faţă de vechile state din UE?

Ion Petrescu: Eu am încredere că după vizita actualului ministru al apărării în America, după lopata de ciment pe care a pus-o la Deveselu şi după anunţurile pe care le-a făcut - şi trebuie să luăm partea lor de credibilitate -, că va creşte treptat bugetul apărării, Armata României, care are la ora actuală lideri căliţi în teatrele de operaţiuni militare, va avea calea necesară pentru a ajunge din urmă aliaţii.

Realizator: "Euroatlantica", la final, ediţie dedicată apărării la nivel european. Invitat a fost colonelul Ion Petrescu şi de la Bruxelles, Cerasela Rădulescu.

Realizator Radu Dobriţoiu, porducător Nicu Popescu, transcriere RADOR

Editie Euroatlantica 21 nov.